Deputatul Aurelian Mihai ne-a marturisit in cea de-a 13-a zi de greva a foamei ca nu se astepta sa reziste atat de mult. Reprezentantul romanilor din Europa de Vest in Camera Deputatilor a inceput acest protest insolit, in Parlament, in urma cu doua saptamani, cand a anuntat ca renunta sa mai manance, cu scopul de a atrage atentia guvernului asupra principalelor probleme ale romanilor din strainatate.
Reporter: – Continuati protestul initiat la sediul Parlamentului prin greva foamei? Cum va simtiti?
Aurelian Mihai: – Da. Este foarte dur acest protest. Mă simt foarte slabit. Sunt monitorizat si nu ma asteptam sa rezist atat de mult. Ma gandeam ca voi rezista maxim 8-9 zile.
– Ce ar trebui sa se intample concret ca sa renuntati la greva foamei?
Ceva s-a intamplat totusi din partea Guvernului, dar nu era tocmai ceea ce asteptam. Asa cum s-a semnalat si in presa, inca din prima zi, trebuia sa initiem un dialog intre Parlament si Executiv pentru cel putin doua chestiuni: repatrierea mortilor care sunt in diaspora, dar si problema consulatelor si nivelul taxelor consulare.
Pot sa va spun ca nici pana in momentul de fata nu s-a dezbatut proiectul de lege privind reducerea taxelor consulare, initiat anul trecut.
– Ce vreti sa obtineti concret prin protestul dvs.?
Oamenii din diaspora au nevoie de aceste modificari si este de notorietate situatia de la consulate si lipsurile de acolo, pentru ca nu au personal suficient si un buget mai consistent, in cadrul MAE, pentru modernizarea si infiintarea de noi consulate. Este un pic umilitor din partea guvernului, pentru ca puteau sa faca deja aceste lucruri, chiar si ignorandu-ma. Pentru cetateni trebuiau facute aceste schimbari.
– Ii pasa Guvernului de romanii din strainatate?
Probabil ca nu le pasa sau nu vor sa arate in mod direct, insa, am vazut pe site-ul MAE ca au initiat un proiect care se afla la avizari acum (n.r. pentru reducerea taxelor consulare). Asta inseamna ca nu este neaparat trecut cu vederea faptul ca am semnalat aceste probleme, dar este ingrijorator faptul ca si noi parlamentarii am ajuns sa protestam astfel, neavand alta cale legala de a atrage atentia asupra problemelor.
Asta inseamna ca nu prea exista onoare in viata politica din Romania. Ma gandesc ce ar putea sa mai faca cetatenii romani pentru ca sunt multe cazuri de cetateni decedati, iar parintii asteapta acasa corpurile celor morti. Si va spun ca sunt multi tineri. Trebuie sa se gandeasca la faptul ca in orice societate intai ne ingropam mortii si dupa aceea ne apucam de treaba, dar daca suntem un popor crestin doar cu numele, iar Guvernul nu admite acest lucru ca fiind una dintre obligatiile sale, este trist.
– De ce este important pentru romanii din diaspora sa plateasca taxe mai mici si sa beneficieze de repatrierea cadavrelor?
Este important, pentru ca acele taxe sunt poate cele mai mari din Europa, dupa ce am facut o analiza. Intreband si alti cetateni, britanici si spanioli, mi-au spus socati: Nu puteti sa aveti taxele acestea din moment ce nivelul vostru de trai este atat de jos.
Nu este normal sa platim atat, pentru ca suportam prea mult in viata de emigrant, iar aportul nostru la tara de origine a fost constant si deosebit de mare, mereu.
– Ce le spuneti romanilor din strainatate care v-au votat si care vad ca nu aveti destule resurse prin statutul dvs. de parlamentar, ca sa schimbati aceste lucruri in beneficiul lor? Va simtiti neputincios? E nevoie de mai mult pentru reprezentarea romanilor din diaspora?
Nu as putea sa spun ca ma simt neputincios dar, din punct de vedere al procedurii pe care am urmat-o, votul, care este dat din opozitie, este negativ. Este o situatie si o stare de fapt in clasa politica din Romania, daca nici cei de la putere nu reusesc sa-si atinga obiectivele. Si nici pasul pe care eu l-as face, sa spunem, catre alt partid, nu ar ajuta – pentru ca obisnuinta de a nu privi catre electoratul din diaspora si catre oamenii de acolo este descurajatoare. Poate ca lipsa romanilor de la vot spune foarte mult, pentru ca daca ar fi mai multe voturi cineva s-ar bate intr-adevar, si ma refer aici la partide politice. Toti colegii mei, deputati in diaspora, se plang de acelasi lucru.
– Daca nu merge nici cu greva foamei, ce credeti ca ii poate face pe guvernanti si pe parlamentari sa fie atenti la problemele romanilor din diaspora? Ce ar trebui sa faca romanii din diaspora ca sa fie ascultati?
Eu cred ca singurul lucru care poate sa zdruncine serios atitudinea majoritatii politicienilor este participarea la vot in numar mare. Trebuie sa facem acest exercitiu democratic si in diaspora. Numai astfel ii putem determina sa ne acorde atentie, pentru ca nici chiar prin beneficiile economice pe care le aducem Romaniei, ca cei mai mari investitori, nu conduc la un raspuns pozitiv si la multumiri din partea decidentilor politici, ci mai degraba la ignoranta din partea lor, pentru ca „banii oricum vin”.
Una din masuri ar fi aceasta, iar cealalta este actiunea societatii civile. Trebuie sa participam masiv la vot si sa dam un semnal ca existam, iar ei sa-si asume obligatiile fata de noi.
– Sunt constienti romanii din strainatate de puterea pe care o pot avea asupra guvernantilor si pe care nu o exercita?
Romanii din strainatate nu sunt constienti de puterea pe care o au asupra politicienilor, datorita faptul ca prefera sa ignore actul electoral. Probabil ca starea de resemnare este generala, dar trebuie sa fim constienti ca poporul suntem noi, iar puterea este la noi. Daca nu ne exercitam puterea atunci cand avem sansa, totul este in zadar, chiar daca alegem pe cineva. Iata cazul meu! Daca gresesc, sunt dispus sa accept toate criticile, dar incercam sa facem ceva. Dar daca alegi pe cineva care nu face nimic 4 ani de zile, fie ca e la putere sau in opozitie, iarasi este o greseala. Nu este suficient numai sa votezi. Omul politic trebuie criticat daca nu face bine si, intr-adevar, trebuie sprijinit acolo unde are rezultate.
A fi in opozitie si a fi doar in asteptare nu e suficient, iar a fi la putere trebuie sa folosesti pozitia in care te afli daca este posibil, iar daca nu este posibil trebuie sa o spui. Romanii trebuie sa fie constienti de aceste lucruri si consider, astazi, ca nici acasa, nici in strainatate nu suntem constienti de puterea pe care o avem.
– Ati prezentat 19 initiative legislative de cand ati fost ales in Camera Deputatilor. De cate ori ati primit sprijinul celorlalti parlamentari?
In cadrul Comisiei am primit cam toate avizele pozitive, pentru ca este o mana de deputati care inteleg situatia pentru ca au rude afara si poate au si trait si ma sustin, dar obiectivele majoritatii nu sunt aceleasi. Noi solicitam taxe consulare mici, cerem sprijin pentru intiativele private si pentru cetatenii din comunitatile istorice, facilitati pentru a deveni cetateni, infiintare de unitati scolare, dar nu exista interes din partea guvernului. Si asta tot de aici porneste, de la resemnarea noastra si neparticiparea la vot. Nu trebuie sa fim resemnati si trebuie sa participam la vot, de acolo unde traim, in Occident, pentru ca puterea este totusi la noi. Repet!
– Diverse voci din diaspora critica viitorul Congres al Romanilor de Pretutindeni. Dvs. ce pozitie aveti fata de un congres la care ar trebui sa fie alesi ai romanilor din strainatate?
Eu am fost un partizan al organizarii Congresului si inca din februarie – martie 2012 am tot insistat, dar principala problema a fost intotdeauna ca nu au fost alocati bani de la bugetul Camerei Deputatilor. Noi am solicitat si in iarna, aici in cadrul Comisiei…
– Dar finalitatea de a avea niste reprezentanti pentru romanii din diaspora este pozitiva?
Este buna, extraordinar de buna. In urma unui congres se alege un Consiliu Consultativ, acesta va fi rolul sau, consultativ. Noi si asa suntem putini deputati si senatori, reprezentand atatia oameni. Un deputat are 75 de mii de cetateni in tara, iar eu am 4 milioane in diaspora. Va dati seama ca un Consiliu Consultativ cu romani care au trait in diaspora nu poate sa fie decat pozitiv.
Intentiile de organizare sunt bune, speram ca sunt oameni seriosi, de incredere, dar daca legislatia nu este respectata, normal ca acel Congres, nefiind anuntat din timp, nefiind promovat luni de zile in presa romaneasca, nu ofera posibilitatea in diaspora ca oamenii sa se poata organiza. Trebuie promovat in presa romaneasca, pentru ca oamenii sa stie si sa poata sa participe si sa existe o sesiune de depunere a candidaturilor. Si sa fie un proces cu totul si cu totul democratic, cu ajutorul Comisiilor din Parlament, si in colaborare cu acel Departament pentru Romanii de Pretutindeni din MAE si cu sprijin financiar si sub egida Parlamentului. Pentru ca asa spune legea. Normele acelea metodologice trebuie si ele aprobate prin vot, la fel si bugetul care trebuie trecut prin Parlament. Aceste proceduri nu au fost parcurse si ne aflam in fata unui act tendentios din partea Executivului, grabit datorita exercitiului electoral, chiar daca este un eveniment post-electoral, dar este grabit pentru a da imagine. Cred ca nu s-a tinut cont nici de dorintele diasporei si nu s-a tinut cont nici de lege si normal ca, incalcand legea, nu are efect. Si chiar facandu-l asa cum au spus, nu este in regula, pentru ca aici trebuie sa-i asculte si pe cetateni.
– Avem 14 candidati la presedintie, printre care si fostul deputat pentru diaspora, William Branza. Credeti ca vor incerca sa atraga votul romanilor din diaspora sau, mai degraba, il vor evita?
Bine ar face sa-l atraga cu totii, desi nu cred, si bine ar fi ca eu sa nu am dreptate. Pana in momentul de fata, la nivel de declaratii cu totii stam bine in zona politica, dar cei care participa si cei care vor fi in finala trebuie sa ajunga prin fapte. O campanie electorala nu o faci doar la televiziune, doar pe sticla, trebuie sa te deplasezi, sa obtii sprijinul oamenilor. Asta inseamna o campanie!
– Ii vedeti pe candidati in diaspora?
Ar fi trebuit deja sa se decida si sa porneasca daca nu din prima, din a doua saptamana. Premierul a mai fost, dar nu in campanie electorala, domnul Iohannis ar trebui sa mearga… La fel si doamna Udrea, domnul Tariceanu… Trebuie sa inteleaga ca este un electorat pentru care trebuie sa se bata si sa-l foloseasca si sa profite intr-adevar de existenta presei, pentru ca romanii citesc presa in diaspora. Sa vina in diaspora cu o echipa, sa organizeze intalniri si sa tina cont de dorintele romanilor.
– Veti mai candida la Parlamentul Romaniei? Ca independent ca membru al unui partid?
Eu ma rog sa scap cu bine din asta, pentru ca ma simt foarte rau, sunt foarte slabit si sincer sper sa scap cu bine. Daca voi avea rezultate, este posibil sa candidez. Cum nu mi-am impus insa o limita pentru greva foamei, nu pot sa impun de acum sa candidez sau sa nu candidez. Trebuie sa fim rationali si sa ne evaluam activitatea spre finalul mandatului. Sa fim sinceri cu noi daca ne dorim sa facem ceva pentru oameni.
Acum ma simt foarte rau si intotdeauna se pot intampla lucruri neplacute, precum un accident vascular. Imi doresc sa fiu sanatos, dar ma astept sa depasesc acest stadiu cu bine, iar cei din guvern sa fie un pic mai atenti si sa dea curs solicitarilor noastre.
Urez succes candidatilor la presedintie si sa speram romanii din strainatate se vor bucura de rezultate lor.
Interviu realizat de Felix Damian
PS: Deputatul Aurelian Mihai a renuntat la greva foamei la o zi dupa acordarea acestui interviu. {jathumbnail off} {loadposition publi}