Mai jos este textul discursului subsecretarului de stat la Președinția Consiliului de Miniștri Alfredo Mantovano la cea de-a optsprezecea Conferință ministerială a Grupului pentru Cooperare Internațională în domeniul Drogurilor și Dependenței (Grupul Pompidou) intitulat „Drepturile omului în centrul politicilor despre droguri și despre dependență” care are loc la Lisabona, Portugalia.
****
Onorabil președinte, autorități și distinși delegați,
Mulțumesc Președinției portugheze, care găzduiește Conferința ministerială în acest oraș magnific, și Secretariatului Grupului Pompidou, care a depus un mare efort pentru a organiza acest eveniment. Mulțumesc tuturor delegațiilor prezente pentru încrederea acordată Italiei.
1. Națiunea noastră se numără printre cele către care președintele francez de atunci Georges Pompidou s-a îndreptat în 1971 când, prin inițiativa sa, a marcat începutul istoriei grupului care avea să-i poarte numele. De atunci, Grupul s-a articulat și s-a extins și anul trecut a sărbătorit o jumătate de secol de activitate: ținând cont de istoria acestui Grup, sperăm să fim continuatori demni ai activității Președințiilor care ne-au precedat. Cel portughez a condus Grupul într-un moment istoric unic, odată cu criza Covid, și cu toate acestea a reușit să mențină statele membre unite și să lase succesorilor un număr sporit de membri, dotați cu un nou statut. Mizăm pe contribuția nu numai a delegației portugheze, ci și a celor norvegiene și franceze, și a celei elvețiene, alături de care îi felicităm pentru alegerea la vicepreședinție.
Ne propunem să aprofundăm relația existentă cu fiecare dintre delegațiile țărilor membre, ale Observatoarelor și ale țărilor care în orice caz participă la activitățile Grupului, să cunoaștem bine realitatea fiecărui stat, să creștem schimbul și schimbul de experiențe, modele și bune practici, pentru a implica alte organizații internaționale, într-un spirit de colaborare.
Cu aprobarea dumneavoastră și cu acordul Secretariatului, vom fi bucuroși să vă găzduim în Italia, pentru evenimente și întâlniri care merg în direcțiile indicate mai sus. Sunt multe subiecte care ne interesează: noul Statut ne permite să abordăm probleme legate de dependența nu doar de droguri, ci și de alcool sau jocuri de noroc.
2. Complexitatea necesară a problemei dependențelor face ca activitatea de prevenire să fie o prioritate, la care este funcțională o informare din ce în ce mai adecvată, mai ales în rândul celor mai tineri, însoțită de atenție la tratarea și recuperarea persoanelor dependente.
Politicile de prevenire trebuie să vizeze în special adolescenții și nu pot tolera incertitudinea în ceea ce privește comunicarea: în majoritatea țărilor europene s-au obținut rezultate importante în ceea ce privește reducerea consumului de tutun, grație sancțiunilor direcționate și campaniilor de informare ample; dacă nu s-au atins obiective similare pentru consumul de droguri este și pentru că prea insistent circulă mesaje înșelătoare, referitoare la presupusa inofensivă sau lejeritate a anumitor substanțe.
Unele reglementări, de exemplu, califică GHB, acidul γ-hidroxibutiric, drept „ușor”: administrat în mod controlat și în doze definite, poate avea efecte pozitive la pacienții cu tulburări de somn și poate ajuta în tratamentul alcoolismului. Problema este folosirea lui nu pe bază de prescripție medicală, ci arbitrară, în afara oricărei prescripții și verificări profesionale, după cumpărarea făcută pe web sau pe stradă: acesta este motivul, vai de tragic, pentru calificarea mediatică asumată drept „drog de violul”.
3. Știm bine că, deși dependența de droguri este o urgență, puțini oameni vorbesc despre asta. Drogurile fac victime, dar – cu excepția imediată a fiecărei tragedii – este ignorată ca fiind cauza lor. Nu este un dezastru natural: este dorit, susținut financiar și promovat și, în plus, favorizat de legi care nu sunt întotdeauna raționale. În țările în care legalizarea a devenit lege, urgența are o consistență dramatică: „droguri legale – explică Pino Arlacchi, fost director din 1997 până în 2002 al UNDCCP-Oficiul Națiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor și Prevenirea Crimei – au generat 10 milioane de consumatori în Statele Unite. State, și un număr de decese prin supradoză care a ajuns la 100.000 pe an luna trecută (7.000 în Europa). Libertatea de a consuma droguri a devenit astfel principala cauză de deces (pre-Covid) pentru cetățenii americani sub 50 de ani”.
Suntem chemați să facem față acestei urgențe prin campanii de prevenire, mai ales în școli. În dialog cu mass-media, ar trebui să înțelegem cât de nocivă este promovarea unor substanțe definite prea ușor drept „lumini” în vorbă sau ficțiune. Și suntem chemați să facem asta depășind multe clișee, în primul rând acela conform căruia există medicamente care nu fac rău: totuși, știm bine, de exemplu, că „articulația” în circulație astăzi, la care mulți da fie un efect de reținere a durerii, fie în orice caz o aromă inocentă a transgresiunii juvenile, are adesea efecte negative, care pot deveni ireversibile la adolescenți, când are procente mari de principiu activ. Ingredientul activ al canabisului, THC, este trasabil în planta netratată în procent de maxim 2,5%. În Italia – dar îmi imaginez că așa este și în alte țări – în timp ce în capturile acestei substanțe făcute de poliție în urmă cu treizeci de ani THC avea un procent mediu între 1 și 2%, în capturile făcute în 2020 a ajuns media de 25% pentru hașiș, cu vârfuri de 78%, și 10% pentru marijuana, cu vârfuri de 39%: acest lucru este posibil datorită cultivării intensive și manipulărilor fito-productive care concentrează principiul activ și modifică caracteristicile plantă.
Este cu adevărat dificil să calificăm un derivat de canabis cu 25% din ingredient activ drept „ușor”, să nu mai vorbim de 39% sau 78%.
4. Există mai multe medicamente în circulație astăzi decât acum câțiva ani. Majoritatea consumatorilor de diferite tipuri de droguri conduc un vehicul, dar puțini se întreabă de ce accidentele rutiere cu cauze inexplicabile sunt în creștere: un tânăr de douăzeci de ani își lovește mopedul într-un copac fără ca drumul să fie accidentat sau furtună; un altul și-a răsturnat mașina mergând drept unde era o curbă, din nou fără un obstacol să-l provoace. Puțini se întreabă de ce cresc certurile, jafurile sau chiar doar furturile, degenerând în omucideri: dacă intenția inițială a fost de a ucide, făptuitorul ar lua imediat măsuri, iar în schimb începe o ceartă sau intimidare, și atunci nu există opriri. Frânele acelea care nu funcționează pe o motocicletă sau pe mașină nu vor funcționa chiar dacă doar dai un pumn sau îndrepți un pistol fără să apeși pe trăgaci.
În înmulțirea acestor episoade există cu siguranță componente ale violenței, dar există o tendință principală: difuzia capilară a drogului, transferul lui adesea fără opoziție în lumina soarelui, trecerea sa din mână în mână în sălile de clasă și în toaletele școlii și hangourile pentru tineri.
5. Abordarea bazată pe respectarea drepturilor omului, care este nestigmatizantă și nediscriminatorie față de dependenții de droguri, este o prioritate: dacă dorim să construim comunități primitoare și sigure, nu trebuie să interzicem nimănui accesul la servicii de îngrijire și tratament. . Dreptul la sănătate trebuie să fie garantat tuturor. Fiecare politică din sector trebuie să se bazeze pe dovezi științifice acreditate de surse instituționale, deoarece numai aceasta îi poate garanta eficacitatea.
Pandemia prin care am trecut ne-a reamintit de valoarea științei și de modul în care inovația tehnologică poate fi un aliat valid în fiecare sector, inclusiv în droguri și dependențe. Printre aspectele esențiale ale activității Grupului Pompidou nu putem uita activitatea fundamentală de coordonare și schimb de informații și bune practici. Unul dintre cele mai importante scopuri ale acestei rețele este de a construi legături și conexiuni și de a asigura cel mai înalt nivel de partajare: cu cât mai multe state și organizații internaționale participă la ea, cu atât aceste acțiuni capătă mai multă valoare și eficacitate. Prin urmare, apreciem eforturile depuse în această direcție de președințiile anterioare și de secretariat: 41 de state, fără a număra celelalte state care, deși nu sunt membre ale Grupului Pompidou, participă totuși la activități regionale, reprezintă o realizare incredibilă. Prin urmare, privim cu optimism perspectivele viitoare de expansiune ale Grupului și sperăm că pe parcursul mandatului nostru vom putea vedea alte state să se alăture acestei comunități, între noi intrări și apropieri ale celor care au făcut deja parte din aceasta.
6. Închei spunând că referirea la drepturi impune să fim interesați, chiar înaintea miligramelor mai mult sau mai puțin din fiecare dintre substanțele enumerate în diferitele tabele ale statelor individuale, de ceva mai important: adică în sensul să fie dat termeni precum libertatea și responsabilitatea. Pentru cei care intenționează să rescrie legile drogurilor apropiindu-le de experiențele de legalizare, libertatea are declinația post-1968 de a face ceea ce dorește, inclusiv de a se sinucide sau, în orice caz, de a se pune în condiția de a nu mai fi el însuși.
Cei care se opun acestei derive sunt în schimb convinși că libertatea constă în a se pune în condițiile respectării mereu pe sine și a demnității și în a da sens vieții. Dacă vorbim de drepturi, acesta este terenul confruntării și confruntării.
Au fost deja atinse obiective importante, s-au făcut progrese enorme de-a lungul anilor în răspunsul la problemele puse de droguri și dependențe, dar ne confruntăm continuu cu noi provocări: împreună, uniți, însă, vom putea găsi mereu noi răspunsuri. .
