Galerie foto
[CHECK AGAINST DELIVERY]
Domnule președinte al Camerei Deputaților,
Înaltpreasfinția Voastră,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,
Distinse autorități locale,
Dragi militari,
Doamnelor și domnilor,
Dragi vrânceni,
Mă bucur și sunt emoționat să revin la Focșani, unde domnitorul Alexandru Ioan Cuza avea să ridice gărzile de la hotarele dintre români. Astăzi, celebrăm ziua Unirii Principatelor Române, un moment istoric care a deschis calea emancipării și modernizării statului român. Unirea este legată de Focșani și de Milcovul care separa cele două principate române: Moldova și Muntenia. Despărțit în două de un braț al Milcovului, orașul Focșani întruchipa situația politică și statală a celor două principate române. Drama unei națiuni de a trăi în două principate separate era resimțită cu atât mai mult de locuitorii acestui oraș, pentru că era o separare falsă, izvorâtă din nedreptatea istoriei. Unirea celor două principate și desființarea hotarului de la Focșani au creat premisele statului național unitar român, care avea să se finalizeze ulterior prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. De aici, din Focșani, a pornit susținerea pentru mișcarea unionistă încă din martie 1857. Tot la Focșani a fost ales în decembrie 1858, în Adunarea Electivă a Moldovei, Mihail Kogălniceanu, marele nostru om de stat, care a influențat prin munca sa Unirea Principatelor, declararea independenței de stat a României și formarea Regatului.
Dragi focșăneni,
Unirea Principatelor Române într-un singur stat nu a fost un act întâmplător, o favoare a destinului. Aceste fapte ale înaintașilor trebuie reamintite și învățate de toți românii. Sunt pilde ale abordării politice ale înaintașilor și pietre de hotar ale întăririi și modernizării României.
Dacă vrem să reușim ca națiune, trebuie să învățăm de la părinții fondatori ai națiunii române cum să ne comportăm ca un singur popor, unit în jurul unor valori și a unor obiective comune. Tot ce a făurit bun România modernă a făurit atunci când poporul și elitele politice, economice și culturale au acționat împreună pentru îndeplinirea unui obiectiv major național. Fără un obiectiv național comun, mai important decât noi înșine, națiunea română nu poate progresa și nu-și poate atinge potențialul pe care îl merită. România trece acum printr-un moment istoric unic. Este un moment în care avem șansa să definitivăm marele proiect al României moderne de a construi și consolida o națiune română europeană, în cadrul unei democrații occidentale. Putem să facem acest lucru doar dacă statul român este eficient și respectat, iar eficiența și respectul se câștigă atunci când toate instituțiile statului garantează și promovează la cel mai ridicat nivel libertatea individului, demnitatea umană şi bunăstarea economică şi socială.
Doamnelor și domnilor, modul în care vom trece de contextul istoric actual ne va determina viitorul pentru mult timp de acum înainte. După crize economice multiple, după anii de pandemie și acum în plin război declanșat de Rusia împotriva lumii libere, ne aflăm într-un moment de răscruce. Întreaga lume se reașază în funcție de valori și de interese. În astfel de context, avem nevoie de viziune, curaj și, mai ales, determinare pentru a ne îndeplini obiectivele naționale. Desigur, pentru a reuși în demersul nostru nu avem nevoie numai de dorința de a face, ci și de puterea de a făptui. Iar puterea de a făptui, destinul nostru occidental, are ca fundament echilibrul, rațiunea și pacea socială. Nu poți să construiești nimic prin ură și critică nejustificată. Nu poți să construiești destinul unei țări prin dezbinare. În marile momente istorice trebuie să prevaleze unitatea de voință, nu dorința de dezbinare.
Niciodată în istoria modernă a României nu am avut o susținere politică și economică mai puternică din partea partenerilor noștri occidentali. Marile proiecte pe care le-am demarat au fost: eliminarea MCV, aderarea la Spațiul Schengen și la OECD, precum și marile proiecte de reformă și investiții cu finanțare prin PNRR și prin bugetul național. Exprim această dorință de a ne ridica la nivelul contextului istoric prin care trecem.
Dragi focșăneni,
Bunăstarea și siguranța națiunii române europene, precum și protejarea valorilor democrației occidentale în România reprezintă proiectul nostru de țară. Acesta este singurul mare obiectiv pentru care trebuie să lucrăm în mod constant și neobosit. Avem o obligație morală atât față de români, cât și față de marii oameni de stat care au făurit, la timpul lor, națiunea română și statul român. Este motivul pentru care aducem omagiu înaintașilor și recunoaștere pentru faptele acestora în devenirea țării noastre până astăzi. Iar cea mai mare datorie față de ei și mai ales față de cei care vin după noi este să ne asigurăm că viziunea lor se consolidează prin dezvoltare și modernizare a țării noastre, care și-a regăsit aspirațiile legitime alături de democrațiile occidentale.
Vă mulțumesc!
La mulți ani, România!
La mulți ani, români!
La mulți ani, vrânceni!
***
Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la Focșani
[CHECK AGAINST DELIVERY]
Reporter: În ceea ce privește aderarea României la Schengen mai există speranțe, mai faceți ceva?
Nicolae-Ionel Ciucă: Continuăm demersurile așa cum am anunțat încă din 8 decembrie 2022. În acest moment sunt activități diplomatice la toate nivelurile. După convorbirea telefonică a domnului președinte Klaus Ioannis cu președintele Austriei s-a convenit retrimiterea ambasadorului nostru la Viena și se reiau relațiile diplomatice la nivel de ambasadori. Iar la nivelul Ministerului de Externe continuăm contactele cu celelalte țări, astfel încât până în momentul de față cel puțin la nivelul a 12 ministere externe din 12 țări s-a discutat și avem în continuare acceptul și susținerea pentru demersul nostru.
Reporter: Ați avut vreun dialog cu cancelarul austriac?
Nicolae-Ionel Ciucă: În momentul de față nu am avut o comunicare cu cancelarul austriac. Cu autoritățile bulgare, desigur, că avem dialog, avem coordonare, astfel încât să putem să continuăm demersul.
Reporter: Spunea dl ministru Boloș că există discuții sau măcar o propunere, astfel încât acel ajutor de 1.400 de lei pentru încălzire să fie acordat și persoanelor care au venituri până în 3.000 de lei. Adică să majorați acest prag. Există această discuție în coaliție? Aţi avut această discuție cu dl Boloș?
Nicolae-Ionel Ciucă: Există o astfel de propunere în funcție de modul în care vom putea să folosim acea sumă stabilită de 2,2 miliarde de euro. Și încadrându-ne în acești bani, în funcție de modul în care se alocă banii pentru alte obiective și nu se cheltuiesc, atunci luăm în calcul să lărgim plaja pentru alte categorii.
Reporter: Și pentru alte categorii sociale ar putea fi extins?
Nicolae-Ionel Ciucă: Categoriile sociale pentru care luăm în calcul sunt cele în funcție de venituri /…/
Reporter: Adică nu doar pensionari?
Nicolae-Ionel Ciucă: Persoanele cu venituri mici beneficiază în continuare de toate măsurile pe care le-am luat prin programul ”Sprijin pentru România”.
