A venit vremea prințului moștenitor să urce pe tronul Spaniei, după ce tatăl său a decis să se retragă la finalul unei domnii de aproape 40 de ani.

Regele Juan Carlos I a abdicat, luni, 2 iunie, în favoarea fiului său, prințul Asturiei, Felipe. Premierul Mariano Rajoy a fost cel care a anunțat primul decizia monarhului, care a transmis apoi un mesaj televizat.

Juan Carlos I a spus că renunță la tron pentru că este momentul „generației mai tinere” și l-a promovat pe fiul său Felipe, ca pe un garant al stabilității politice în Spania.

Decizia regelui a fost neașteptată, dar premierul Mariano Rajoy și liderul opoziției Alfredo Perez Rubalcaba cunoșteau intențiile acestuia încă din luna ianuarie. Surse citate de presa internațională susțin însă că regele ar fi amânat anunțarea abdicării ca să nu influențeze rezultatele alegerilor europene.

Regele Juan Carlos I este elogiat acum pentru cei 39 de ani de domnie în care a știut să-i împace pe principalii lideri politici și să obțină o tranziție ușoară a Spaniei, de la dictatură la democrație.

A știut să gestioneze criza provocată de tentativa de lovitură de stat pusă în aplicare de un grup de militari care au sechestrat Parlamentul în 23 februarie 1981 și a supraviețuit terorismului ETA.

Fiul său, Felipe, în vârstă de 46 de ani, este un adevărat om de stat și l-a înlocuit de nenumărate ori pe rege în aparițiile publice. Prințul Felipe de Borbon este căsătorit cu prințesa Letizia, fostă jurnalistă la Televiziunea Spaniolă. Au două fete și se bucură de o imagine foarte bună în rândul spaniolilor.

Încoronarea lui Felipe va avea loc după 18 iunie, dată până la care Parlamentul va aproba legea organică întocmită de guvern pentru procedura de proclamare a noului rege al Spaniei. Fiul lui Juan Carlos I va domni cu numele de Felipe al VI-lea și beneficiază de sprijinul principalelor partide politice.

O altă parte a politicii spaniole, partidele minoritare de stânga vor organizarea unui referendum prin care să fie consultați toți cetățenii cu privire la forma de stat pe care o doresc: monarhie sau republică.

În ziua abdicării regelui Juan Carlos, mii de persoane au manifestat în multe orașe din Spania împotriva monarhiei și au cerut convocarea unui referendum. Premierul Mariano Rajoy a spus deja că reformarea Constituției nu se poate face decât pe căile cunoscute, adică prin Parlament, unde partidul său deține majoritatea absolută.

Imaginea monarhiei spaniole s-a deteriorat serios de la începutul crizei și, în special, după ce regele s-a accidentat în 2012 la o partidă de vânătoare de elefanți în Africa, în timp ce spaniolii sufereau din cauza unui șomaj zdrobitor. Regele a făcut însă un gest pe măsură la ieșirea din spital, și a spus că își recunoaște greșeala și că nu se va mai repeta.

Cazul Urdangarin a fost însă o lovitură mult mai dură, adusă monarhiei, după ce ginerele regelui, Iñaki urdangarin, a fost acuzat de deturnare de fonduri publice în valoare de 6 milioane de euro.

Pe fondul austerității bugetare impuse de politica guvernului condus de conservatorul Mariano Rajoy, nemulțumirile cetățenilor spanioli s-au îndreptat către partidele politice și către monarhia spaniolă, care s-a bucurat până de curând de aprecierea majorității cetățenilor.

Ultimele alegeri europene au confirmat faptul că în societatea spaniolă se petrece o transformare puternică, condusă de partidele minoritare de stânga care doresc egalitate socială și eliminarea privilegiilor de care se bucură anumite clase sociale, printre care și monarhia.

Reușita partidului Podemos, după ce a câștigat 5 mandate în Parlamentul European, a creat un front de stânga care egalează acum puterea electorală a celor două mari partide Socialist și Popular.

Gestul regelui de a abdica se produce într-un moment limită pentru clasa politică spaniolă, obișnuită cu formula bipartidismului, dar succesiunea la tronul Spaniei este asigurată deocamdată prin sprijinul politic al Partidului Popular și al celui Socialist.