Prietenii culturii române din Germania au, în acest an, argumentul dublei comemorări a lui Ion Luca Caragiale, ca ocazie a bucuriei de a se reîntâlni atât cu opera și personalitatea, precum și cu personajele, temele și ecranizările, ori exegezele legate de creația acestui autor atât de apropiat gustului literar post-modern.
Șansa cifrelor face ca în acest an să celebrăm, deopotrivă, împlinirea a 170 de ani de la nașterea lui Caragiale (sărbătorită la 30 ianuarie, dar trecută în acte oficiale la 1 februarie), precum și 110 ani de la moartea sa, survenită la Berlin (9 iunie 1912), dată care anunța mutarea sa integrală în patrimoniul unei culturi ce își explora, la începutul secolului XX, propria sa europenitate.
Vom avea, astfel, pe parcursul acestui an, ocazia de a ne reaminti întâlnirile pe care le-au avut cu personajele lui Caragiale artiști sau personalități de marcă ale culturii române din Germania, precum regizorul David Esrig, cel care în anii debutului bucureștean punea în scenă Procesul domnului Caragiale, de Mircea Ştefănescu, la Teatrul de Comedie. Ori mult regretatul Valentin Plătăreanu, care a avut chiar în anii de liceu întâlnirea cu rolul lui Cațavencu, înainte de a deveni, mai apoi, actor și director adjunct al Teatrului Național I.L. Caragiale.
Îl vom putea revedea în De ce trag clopotele, Mitică, filmul lui Lucian Pintilie, pe Ovidiu Schumacher, după cum vom putea să rememorăm imersiunea lui Sabin Țambrea în proza scurtă a lui Caragiale, cea care a fost tradusă cu multă splendoare atât de Acad. Prof. Dr. Klaus Bochmann, cât și de tânăra traducătoare Eva Ruth Wemme. Accentele exegezei caragialiene vor putea fi reverificate în compania relecturilor lansate de Prof. Dr. Gelu Ionescu.
După cum filmul Franzela exilului, al lui Alexandru Solomon, reprezintă o oportunitate pentru a rememora contextul vizitelor frecvente ale lui Caragiale la Leipzig, unde se întâlnea cu Paul Zarifopol, pentru a savura concertele de la Gewandhaus, ori poate chiar și vizita antologică a lui Delavrancea la Berlin.
Un nou an pentru relectura unui clasic al literaturii române, un nou an pentru a redescoperi europenitatea și filiera interacțiunilor culturii române cu spațiul germanic, pe care gruparea Junimii le-a inspirat și consolidat totodată.
Placa memorială pe imobilul din Berlin, Hohenzollerndamm 201, unde a locuit I.L. Caragiale