#Spania – Ministerul pentru Tranziţia Ecologică şi Provocarea Demografică deschide astăzi perioada de consultarea publică a proiectului de actualizare a Planului național integrat pentru energie și climă 2021-2030 (PNIEC)după ce Consiliul de Miniștri a aprobat săptămâna aceasta sesizarea acestui document către Comisia Europeană.
Ministerul a lansat o consultare publică prealabilă privind actualizarea acestui Plan în luna august a anului trecut, care a primit peste 2.000 de acuzații. De asemenea, în aprilie și mai au avut loc trei zile lucrătoare cu reprezentanți ai diferitelor sectoare și ai societății civile. Consultarea publică lansată astăzi poate primi comentarii la adresa de e-mail bzn-actualiza-PNIEC@miteco.es până pe 4 septembrie.
Propunerea de revizuire a Planului național integrat pentru energie și climă crește ambiția de a obține neutralitatea emisiilor de carbon înainte de 2050, de a reduce impactul încălzirii globale și de a moderniza economia: reducerea emisiilor crește de la 23% la 32% în 2030. De asemenea, se așteaptă să consolideze lanțul valoric industrial și autonomia strategică a țării, să creeze peste 500.000 de locuri de muncă și să îmbunătățească sănătatea cetățenilor, evitând până la sfârșitul deceniului jumătate din decesele premature asociate cu poluarea aerului.
O agendă europeană mai ambițioasă în materie de climă și energieAtunci când Comisia Europeană a evaluat Planul în 2021, a considerat că, pe lângă faptul că este un exemplu, este o „bază solidă” pentru redresarea economică după impactul Covid-19. Proiectul de actualizare a Planul național integrat pentru energie și climă folosește aceleași baze tehnice și analitice, este susținut de modele analitice robuste și încorporează ambiția sporită a UE în materie de climă, impulsul pentru tranziția ecologică derivat din Planul de redresare, transformare și reziliență și alte progrese la nivel național, precum și ca schimbarea geopolitică provocată de războiul din Ucraina.
În ultimii ani, UE a fost dotată cu fonduri Next Generation, care alimentează Planul de redresare; și-a sporit ambiția în materie de climă cu pachetul legislativ Fit for 55; a lansat Planul REPowerEU pentru a promova diversificarea aprovizionării și accelerarea tranziției energetice în fața războiului; și elaborează Planul industrial al Pactului Verde, care vizează consolidarea autonomiei strategice și a capacităților productive.
La nivel național, pe lângă Planul de redresare -cu 40% din cele 70.000 milioane de euro alocate agendei verzi-, Guvernul a aprobat peste 170 de documente și reglementări strategice în cadrul Cadrului Strategic Energetic și Climatic, inclusiv Foile de parcurs și Strategii sectoriale dezvoltate ulterior, precum Stocare, Autoconsum sau Hidrogen regenerabil, la care se adaugă Planul de Mai multă Securitate Energetică (Plan +SE).
Obiective de climă și energieEl Planul național integrat pentru energie și climă 2020 a propus o reducere cu 23% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 față de 1990, iar această actualizare din 2023 crește ambiția la 32%; de asemenea, crește ponderea surselor regenerabile la 48% din consumul final de energie -atingând 81% din electricitate- și îmbunătățește eficiența energetică la 44%.
În consecință, proiectul Planului crește politicile și măsurile planificate de la 78 din versiunea 2020 la 107. Acesta include pentru prima dată acțiuni specifice în domeniul feroviar, aviație și navigație, dezvoltare rurală, îmbunătățirea integrării surselor regenerabile de mediu cu mediul. și teritoriu, securitate cibernetică, piețe locale de energie electrică, perspectiva de gen, piețe de capacitate, analiza ciclului de viață al clădirilor, printre altele, pentru a consolida obiectivele și a obține beneficii sociale, economice și de mediu mai mari.
Promovarea energiei regenerabile și a stocăriiUna dintre principalele acțiuni ale proiectului de actualizare a Planul național integrat pentru energie și climă Este promovarea energiilor regenerabile și a stocării și gestionarea cererii pentru a îmbunătăți integrarea acestora. Până în anul 2030, se preconizează că va fi instalat 62 GW de energie eoliană, 76 GW de energie fotovoltaică, 4,8 GW de energie solară termică, 1,4 GW de biomasă și 22 GW de stocare.
În plus, ambiția unor obiective precum reabilitarea a 1,38 milioane de locuințe a crescut, față de 1,2 milioane, sau a avea un parc de vehicule electrice de 5,5 milioane. Și au fost introduse noi obiective, în concordanță cu noile obiective europene, precum consumul de 73% energie regenerabilă în clădiri, atingerea la 11 GW de electrolizoare pentru a produce hidrogen verde sau a avea 19 GW de autoconsum.
Proiectul de actualizare a Planului prevede o creștere cu 10 puncte procentuale a producției autohtone de energie, ajungând la 49%, ceea ce ar asigura economii de peste 90.000 de milioane de euro la importurile de combustibili fosili pe toată perioada.
Impactul socioeconomicProiectul de actualizare a Planul național integrat pentru energie și climă estimează mobilizarea unei investiții de 294.000 milioane, din care 85% vor fi private și 15% vor fi publice (11% din fonduri europene). 40% din investiție va ajunge în energii regenerabile, 29% în economii și eficiență, 18% în rețele energetice și 12% în electrificarea economiei, care ar trebui să ajungă la 34% în 2030.
Se estimează că PIB-ul va crește cu încă 2,5% și că ocuparea forței de muncă va crește între 430.000 și 522.000 de locuri de muncă în 2025, respectiv 2030, în raport cu scenariul de bază. Generarea de locuri de muncă este răspândită în toate sectoarele economice, cu o incidență deosebită în industrie, energie sau construcții.
La acest echilibru economic clar pozitiv se adaugă și alte beneficii suplimentare. De exemplu, scăderea preconizată a emisiilor de poluanți în aer, cum ar fi particulele sau oxizii de azot, va îmbunătăți semnificativ calitatea aerului. Decesele premature asociate cu contaminarea sunt reduse cu aproximativ 6.000, aproximativ la jumătate.
De asemenea, propunerea de revizuire a Planul național integrat pentru energie și climă 2023 este în concordanță cu alte documente de planificare sau strategie de mediu, precum Planul Național de Adaptare la Schimbările Climatice, Planul Strategic de Stat pentru Patrimoniul Natural și Biodiversitate sau Planificarea Hidrologică, consolidând și promovând agenda verde a țării.
bufniță pe panoul solar
Etichete: Energie Plan de recuperare, transformare și reziliență UE Sursa: Guvernul Spaniei – Guvernul lansează actualizarea Planului Naţional Integrat Energetic şi Climatic pentru consultare publică