Galerie foto
Intervenția prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la dezbaterea sub egida Team România, organizată de Institutul Aspen și German Marshall Fund
[Check against delivery]
Domnule Secretar General adjunct al NATO, Mircea Geoană,
Doamnelor și domnilor parlamentari, domnilor miniștri, excelențele voastre, doamnelor și domnilor, bună dimineața!
Am să vă rog să îmi dați voie ca înainte să spun câteva cuvinte să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele războiului din Ucraina.
Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație și pentru inițiativa de a organiza această activitate deosebit de oportună pentru situația în care ne găsim și pentru ce înseamnă eforturile de a gestiona situația curentă și concretă pe toate liniile de provocare și nevoia aceasta de a gândi și de a identifica soluțiile pentru ceea ce poate să însemne provocările și nevoia noastră de a rezista mai mult pe termen mediu și lung. Vorbim, desigur, și despre a ne consolida în tot ceea ce înseamnă această oportunitate pe care o avem astăzi ca țară membră a celei mai consolidate alianțe politico-militare și, desigur, al statutului de membru al UE, pentru că avem o serie întreagă de oportunități pe care nu trebuie să le pierdem și pe care trebuie să le dezvoltăm astfel încât să nu mai trăim acele momente de a deplânge precaritatea istorică.
Războiul a revenit în prim planul istoriei Europei iar dreptul internațional a fost pus între paranteze odată cu agresiunea declanșată de către Rusia pentru invadarea Ucrainei, absolut neprovocat, nejustificat, ilegal, încălcând toate normele internaționale și lumea bazată pe reguli. O agresiune inacceptabilă, soldată cu suferințe enorme, cu valuri de refugiați care au depășit 2,5 milioane de persoane, cu distrugeri de locuințe, spitale, maternități, grădinițe și școli similare celor din Groznîi, Alep, Ghouta de Est.
Le regăsim azi toate aceste grozăvii ale războiului la Mariupol, Kherson, Kharkiv, sau Kyiv.
Adevărate crime împotriva umanității, crime de război care caracterizează această acțiune a Rusiei împotriva Democrației, a Occidentului, împotriva Lumii.
România, alături de Europa și de lumea întreagă se confrunta, la data declanșării conflagrației, cu pandemia și efectele economice ale acesteia. Li s-a adăugat criza energetică globală, deloc ruptă de actualul război declanșat la 24 februarie. Peste toate s-a adăugat utilizarea instrumentului militar pe scară largă de către Rusia, criza refugiaților și perspectiva unei crize economice, anunțată de problematica extrem de complexă a coerenței lanțurilor de aprovizionare și de rupturi în globalizare ca urmare a sancțiunilor și izolării impuse Rusiei și Belarusului.
Spre deosebire de momentul 2015, când un milion de migranți din Orientul Mijlociu a zdruncinat Europa amenințând să o scindeze, criza actuală a refugiaților ucraineni a demonstrat un comportament opus, solidar și imbatabil. Și în România, oamenii obișnuiți s-au alăturat organizațiilor neguvernamentale, celor religioase, administrațiilor publice locale și instituțiilor guvernamentale pentru a sprijini, a ajuta, a hrăni, a găzdui și transporta pe cei aflați la nevoie. România a avut jumătate de milion de refugiați ucraineni pe teritoriul său. Mai adăugăm câteva zeci de mii de resortisanți ai altor state prinși de războiul în Ucraina, care ne-au traversat țara și au avut nevoie de ajutor pentru a ajunge în statele de origine. România a acordat acest sprijin tuturor. A fost un moment în care România a fost recunoscută de toți liderii lumii, am avut discuții, întâlniri, aici, la București, convorbiri telefonice cu toți prim-miniștri țărilor care au fost nevoite să ia măsuri pentru a-și repatria cetățenii.
A fost un moment în care, aș putea spune, fără teama de a greși, că România a strălucit. Pornind de la acest moment, cred că este nevoie să demonstrăm în continuare că putem să strălucim.
Reziliența țării noastre s-a dovedit deosebită în acest domeniu, pe baza cooperării exemplare, deschise, emoționante între instituțiile statului, cetățeni și organizațiile neguvernamentale. Am investit 3,4 milioane de euro în ajutor umanitar și am construit un hub logistic european pentru ajutor umanitar la Suceava.
Aș dori să fac o paranteză și să subliniez că vizitând și celelalte locații unde fluxul de refugiați este consistent, la Isaccea, cu două zile în urmă, am putut să constat implicarea și mobilizarea autorităților locale care, fără să le fi cerut cineva să facă mai mult decât ar fi putut să facă, au făcut și continuă să facă pentru că acest spirit de solidaritate, de mobilizare, i-a determinat să arate, așa cum spuneam mai devreme, că se poate mai mult decât oricine s-ar fi așteptat. Și le mulțumesc încă o dată și pe această cale!
Este vorba despre refugiați, dar este vorba despre ucrainenii rămași în țara lor care au nevoie de hrană, de combustibil și de medicamente. Practic, acest hub, nu face altceva decât să îi sprijine și să continue să transporte pe teritoriul Ucrainei aceste echipamente și materiale de primă necesitate de care cetăţenii ucraineni rămaşi în ţară, să îşi apere ţara, au stringentă nevoie. Alături de aliaţii din NATO, de partenerii din Uniunea Europeană, de statele lumii am fost alături şi suntem gata să sprijinim în continuare aceste eforturi.
La nivel politic am văzut rezilienţă şi mobilizare cvasiunanime a comunităţii internaţionale, adaptabilitatea neaşteptată, poate pentru unii, a statelor din prima linie pentru a primi valurile de refugiaţi şi a acorda sprijin Ucrainei, inclusiv a României. Votul din Consiliul de securitate al ONU pe rezoluţia privind Ucraina a însemnat 11 voturi pentru, trei abţineri şi un singur vot împotrivă, desigur al Rusiei. În Adunarea Generală a ONU, 141 de state au votat pentru rezoluţia de condamnare a agresiunii ruse, în timp ce doar cinci state au votat împotrivă: Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea.
Un vot covârşitor care trădează mobilizarea şi coeziunea globală în faţa acestei enormităţi a războiului convenţional de distrugere în plin secol XXI, la care cu certitudine niciunul dintre noi nu s-ar mai fi aşteptat. Nivelul sancţiunilor asumate unanim, coerent şi fără rezerve a atins cote inimaginabile, care sunt menite să sublinieze ieşirea Rusiei din regulile internaţionale şi faptul că trebuie să plătească pentru războiul de agresiune.
Şi-ar fi imaginat cineva Germania acordând ajutor militar letal defensiv Ucrainei sau blocând Nord Stream 2 pe perioadă nelimitată sau anunţând tăierea dependenţei de petrolul şi gazele ruseşti şi detaşarea în viitor de furnizorul rus? Acelaşi lucru s-a întâmplat în Europa, peste Ocean, cu ţările care împărtăşesc aceleaşi valori şi gândesc la fel. România a fost alături de toate aceste eforturi şi şi-a clădit rezilienţa politică şi militară pe baza eforturilor proprii, precum şi prin crearea unui battlegroup, pe baza activării în premieră a NRF, NATO Response Force, a creşterii prezenţei americane şi NATO în ţara noastră, prin creşterea bugetului apărării la 2,5% şi prin numeroase măsuri de pregătire adecvate în perspectiva evoluţiilor de la graniţele de est şi nord ale ţării noastre, dar şi a celor din Marea Neagră. Şi căutările asidue de resurse energetice alternative se înscriu tot aici. Acţiunile diplomatice cu Bulgaria şi Grecia pentru coridorul vertical şi interconectorul Bulgaria-Grecia, discuţiile cu Turcia pentru tranzitul de gaze, încercarea de contractare a gazului natural lichefiat pe care să îl introducem în terminalul de la Alexandropolis, toate fac parte din aceleaşi eforturi de creştere a rezilienţei. Ca acţiune la nivelul Uniunii Europene, pentru finanţarea compensării acestei creşteri excesive de preţuri la produsele energetice, prin soluţii europene, ca şi nevoia unor împrumuturi, injectări de resurse pentru adaptarea la o Europă fără petrol şi gaze luate de la companiile ruseşti. Nu spunem că va fi uşor. E o acţiune unică, derulată peste noapte practic, extrem de rapid, o adaptare necesară pentru a limita efectele războiului, a stopa luptele şi a descuraja Rusia să continue agresiunea asupra Ucrainei şi lumii libere. Şi în materie de refugiaţi, valurile majore şi complicat de gestionat nu au venit încă. Dar România a demonstrat rezilienţă şi adaptabilitate, inclusiv prin această conjugare a eforturilor la toate nivelurile. Mulţumesc încă o dată pe această cale atât personalului şi funcţionarilor implicaţi în acest efort, organizaţiilor neguvernamentale care ajută de 23 de zile în gestionarea fluxurilor de refugiaţi, cetăţenilor obişnuiţi, românilor care se implică aici şi care ne susţin şi ne ajută să facem faţă acestei încercări fără precedent pentru ţara noastră.
Îi asigurăm pe toţi de respectul şi gratitudinea noastră şi de continuarea eforturilor de a face faţă tuturor vicisitudinilor şi provocărilor care vin, pentru a putea să protejăm cetăţenii în faţa ameninţărilor de securitate şi a turbulenţelor la preţul energiei, costurilor crescute la produsele de tot felul şi ajustării susţinerii celor expuşi şi vulnerabili la evoluţiile procesului inflaţionist. Vă mulţumesc foarte mult!
Declarații de presă ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la dezbaterea sub egida Team România, organizată de Institutul Aspen și German Marshall Fund
[Check against delivery]
Reporter: V-aş întreba şi despre legile acelea, ale securității, despre care, deja controversate, putem să spunem, /…/ situația de urgență. În ce stadiu mai sunt, când putem să le vedem și în ce formă ar putea fi adoptate?
Nicolae Ciucă: Am participat la această activitate deosebit de importantă în acest moment. Sigur, în situația pe care o cunoaștem cu toții, continuăm să condamnăm invazia forțelor armate ruse în Ucraina. Este o dezbatere prin care împreună cu membrii think tank-urilor, cu mediul academic, cu reprezentanții sectorului de business încercăm să identificăm soluții care să poată fi identificate în paralel cu gestionarea situației actuale și doresc să subliniez faptul că apartenența țării noastre la cea mai solidă alianță politico-militară și la Uniunea Europeană ne obligă la nivel guvernamental să continuăm să identificăm soluții, astfel încât să putem asigura siguranța cetățeanului și securitatea națională. La nivelul guvernului vă pot garanta că nu vom înceta să identificăm aceste soluții prin care să venim în sprijinul cetățenilor și în sprijinul mediului economic, astfel încât să putem să depășim această situație și să putem să valorificăm tot ceea ce înseamnă sprijinul pe care îl primim prin programele structurale de la nivelul Uniunii Europene și, desigur, prin Programul Național de Redresare și Reziliență. De altfel, tema activității de astăzi la acest institut Aspen a fost tocmai legată de modalitățile de întărire a rezilienței. Referitor la pachetul de legi, ele în momentul de față se găsesc în dezbatere la nivelul guvernului, ministerele de linie au elaborat proiectele de legi și sunt în analiză la fiecare minister avizat.
Reporter: S-a renunțat la acea posibilă situație de criză care ar fi putut fi impusă în anumite condiții de securitate?
Nicolae Ciucă: Acela a fost un proiect la care s-a renunțat de când a venit în analiză la guvern și, personal nu l-am acceptat pentru că știam că în cadrul acestui pachet de legi pentru apărare există și un proiect de lege care vizează managementul situațiilor de criză. Nu avea nicio relevanță.
Reporter: De ce nu aţi acceptat acest proiect? Ce v-a deranjat, ce nu a fost în regulă cu acest proiect, concret? Armata română poate să treacă sub comandă străină în anumite situații, bărbații ar putea fi chemați la luptă până la vârsta de 63 de ani. Ce a fost în neregulă acolo?
Nicolae Ciucă: Era vorba despre alte prevederi legale care interferau între legile care sunt deja în proiect în momentul de față și cele care erau prevăzute în ordonanță.
Reporter: Dar această posibilitate ca trupele armatei române să treacă sub comandă NATO va fi o prevedere pe care o vom regăsi în viitorul pachet?
Nicolae Ciucă: Ele se găsesc oricum în anumite situații sub comandă operațională NATO, iar chestiunea aceasta nu era reflectată în pachetul de legi vechi, pentru că la vremea respectivă nu eram membri NATO.
Reporter: Grupul de luptă când va fi instituit?
Nicolae Ciucă: Grupul de luptă va fi instituit în momentul în care se va lua decizia la nivelul Alianței Nord Atlantice. Vă mulțumesc foarte mult!
Reporter: Privind pachetul de scumpiri, am auzit că se pregătește un mix de măsuri. Voiam să vă întrebăm la ce vă gândiți?
Nicolae Ciucă: Da. Vă pot spune în acest moment că în această după amiază vom avea o ședință de guvern în cadrul căreia vom aproba ordonanța care va asigura predictibilitatea prețurilor la energie și gaze pentru un an de zile, începând cu 1 aprilie anul acesta, iar pentru celelalte măsuri economico-sociale, de asemenea, am discutat cu membrii Guvernului ca fiecare să identifice măsurile care se impun, să le putem analiza.
Reporter: Când am putea să vedem pachetul?
Reporter: Care e termenul dat miniștrilor?
Nicolae Ciucă: Până astăzi. Astăzi vom analiza aceste propuneri, urmând ca ulterior să le discutăm în coaliție și după aceea să putem să le aprobăm. Vă mulțumesc!
