Cât costă o repatriere în caz de deces? Dar o asigurare? Se împlineşte aproape o lună de când corpul unui cetăţean român, care a decedat în Galicia, în nordul Spaniei, se află depozitat la morgă, pentru că familia nu are bani pentru repatrierea acestuia.
În acest caz, costul documentelor şi biletului de avion se ridică la 7 mii de euro, iar o asociaţie românească din regiune a deschis un cont pentru donaţii. Bărbatul a murit în urma unui accident de muncă. Recent, alţi 6 români au murit într-un grav accident rutier la Valencia şi cu toate că plata repatrierii a fost suportată de compania de asigurări a persoanei care a provocat accidentul, corpurile au plecat la mai bine de o săptămână către România, de această dată din motive birocratice.
De asemenea, cel mai recent caz de repatriere a unui român mort a fost cel al lui Gigi Muşat din La Cabrera (Madrid), ucis de 4 agresori de naţionalitate spaniolă. Nici în acest caz, familia tânărului ucis nu era pregătită pentru acoperirea cheltuielilor şi a fost nevoie din nou de sprijinul comunităţii şi al unei companiei aeriene care a oferit transportul gratuit.
În Alcalá de Henares, oraş cu peste 20.000 de locuitori români, deseori se întâmplă câte o nenorocire, un accident rutier sau accidente de muncă, iar decedaţii sunt tineri. Patrocinio Rodrigo Jimenez, antreprenor de pompe funebre, nu îşi aduce aminte să fi repatriat vreun român care să fi beneficiat de o asigurare de repatriere. De aceea, mereu se folosesc materialele cele mai ieftine pentru ca, la final, costul să nu fie mare pentru familie. „Noi, firmele de pompe funebre avem taxe pentru servicii şi produse, care sunt: sicriul, transportul la aeroport si elaborarea documentelor, care presupun proceduri birocratice destul de complicate, unde intră şi apostila de la Haga pe care o obţinem de la Tribunalul Superior de Justiţie. Toate familiile vor să rezolve actele de pe o zi pe alta, însă acest lucru este imposibil. Dosarul durează cam o săptămână. Firma noastră a repatriat mulţi români care au murit aici, însă într-adevăr niciunul nu era prevăzut cu o asigurare de deces şi repatriere şi de multe ori trebuia să întârziem până când se strângeau bani pentru plata transportului„, ne-a declarat Patrocinio Rodrigo Jimenez, de la Funerarios Cisneros din Alcalá de Henares.
La fiecare accident rutier sau la fiecare nenorocire, familiile cer sprijinul bisericii şi comunităţii. Gheorghe Găinar, preşedintele asociaţiei românilor din Alcalá de Henares, crede că s-ar evita multe probleme dacă românii şi-ar asigura repatrierea în cazul decesului, chiar dacă nimănui nu-i place să se gândească la asta. „Ar fi bine ca fiecare român care vine în Spania să-şi facă o asigurare de deces şi repatriere, pentru că nu costă foarte mult. Săptămâna trecută la biserică se cereau bani pentru repatrierea a trei persoane care muriseră şi trebuie spus că nu se pot face mobilizări în fiecare săptămână pentru astfel de cazuri, pentru că nu se pot strânge atâţia bani aşa de repede„, ne-a precizat Gheorghe Găinar, preşedintele Asociacion de Ayuda al Pueblo Rumano de Alcalá de Henares.
În jur de 350 de români mor anual în Spania, dacă este luăm în considerare numărul de paşapoarte mortuare emise de consulatele României în 2008. Majoritatea românilor care au decedat până acum în Spania nu au avut asigurări pentru o astfel de situaţie şi familiile se trezesc în aceste momente că, pe lângă tragedia pe care o trăiesc, trebuie să scoată de unde pot sume importante de bani pentru repatrierea corpului. În astfel de situaţii, asociaţiile româneşti, bisericile ortodoxe şi instituţiile spaniole sunt nevoite, aproape de fiecare dată când moare câte un român, să se mobilizeze şi să strângă sumele necesare repatrierii.
În ceea ce priveşte Statul Român, din partea acestuia nu se poate obţine nici un fel de sprijin financiar. La consulatele româneşti, românii cer sprijin atunci când ajung în această situaţie, dar tot ceea ce pot primi sunt sfaturi şi asistenţă consulară gratuită.
Consulatul României la Madrid nu poate ajuta financiar familiile aflate la necaz, din cauza unui paragraf din legea privind acordarea fondurilor speciale la misiunile diplomatice. Potrivit legii, Statul Român oferă sprijin pentru repatriere doar dacă decedatul nu poate fi înhumat în ţara în care a murit.
„Majoritatea familiilor care se află în aceste situaţii ne cer informaţii privind modalităţile de repatriere a rudei care a decedat. Secţia Consulară le oferă asistenţa consulară necesară, doar în ceea ce priveşte furnizarea documentelor. Misiunile României din străinătate nu au posibilitatea de a acoperi cheltuielile de repatriere decât în cazul în care în ţara de reşedinţă, în acest caz Spania, nu există posibilitatea înhumării. Aici există posibilitatea ca cetăţenii români să fie înhumaţi„, ne-a precizat Eliza Diaconescu, vice consul la Secţia Consulară a Ambasadei României de la Madrid. Şi totuşi, costurile unei înhumări în Spania sunt chiar mai mari decât cele ale repatrierii. Ca o familie să-şi poată îngropa mortul în Spania trebuie să dispună de un loc de veci, care la ora actuală costă aproximativ 20 de mii de euro, în funcţie de zonă. De aceea, în Spania, în ultimele decenii, a devenit un fapt obişnuit ca persoanele care mor să fie incinerate. Marisa Chiloeches Santos, agent de asigurări în Alcalaá de Henares, ne-a mărturisit că spaniolii sunt obişnuiţi să-şi facă asigurări de deces încă de la naştere şi majoritatea preferă să fie arşi după moarte, din motive financiare. În ceea ce-i priveşte pe români însă, tradiţia românească ne obligă să-i îndeplinim ultima dorinţă nerostită a mortului: aceea de a fi îngropat acolo unde s-a născut. „Dintre cei aproximativ de 3000 de cetăţeni români care sunt clienţii noştri cred că vreo 150 – 200 au asigurări de deces şi repatriere. Este adevărat că românii care vin la noi solicită asigurările auto care sunt obligatorii, dar sunt şi mai scumpe„, ne-a declarat Marisa Chiloeches Santos, de la Biroul de Asigurări Chiloeches y Moran, care ne-a precizat şi faptul că asigurarea de deces este prima care a existat în istorie, fiind introdusă de arabi. În ceea ce priveşte ofertele asigurărilor de repatriere, acestea acoperă cam tot ce presupune cheltuială cu ocazia înmormântării.
„Persoanele asigurate beneficiază de toate facilităţile: de la oferirea serviciilor unui psiholog pentru familie, acoperirea cheltuielilor de transport al sicriului şi biletul de avion al unui membru al familiei, a costului gestiunilor administrative din Spania şi România, a cheltuielilor de înmormântare şi până la pomana care se oferă în România după îngropare. Este o asigurare relativ ieftină şi accesibilă. Pentru o familie de tineri de 35 de ani, cu doi copii, o asigurare de deces şi repatriere poate ajunge să coste 228 de euro pe an şi se poate plăti şi lunar. În cazul unei familii fără copii, de doi membri, asigurarea ar putea costa 125 de euro cu repatriere inclusă în cazul decesului, iar pentru un adult cred că s-ar putea obţine o asigurare, în funcţie de ofertele companiilor, de minim 60 de euro pe an„, a mai adăugat Marisa Chiloeches Santos.
În ciuda faptului că subiectul acestor acestor repatrieri ale cetăţenilor români morţi în străinătate a fost discutat de anumiţi politicieni, până acum nici politicienii şi nici Statul Român nu au făcut nimic concret. Ar fi putut să ia exemplu de la ţări precum Ecuadorul, care au făcut înţelegeri, încă de acum câţiva ani, cu anumite companii aeriene pentru a repatria sicriele ecuadorienilor contra unui preţ simbolic. În urmă cu câteva luni, Ministerul Transportului din România promitea că va analiza propunerea de a repatria cadavrele gratuit cu avioanele companiei Tarom, însă nici acum nu a fost dat un răspuns în acest sens. Recent, premierul Emil Boc a promis, într-o vizită în Italia, că va analiza problema repatrierii românilor morţi în străinătate. Până când se va găsi, însă, bunăvoinţa de a rezolva această problemă a românilor din străinătate, familiile lovite de aceste tragedii vor continua să ceară sprijin autorităţilor spaniole, asociaţiilor şi la biserică. Asta, până când românii vor înţelege să-şi asigure cel mai „sigur” lucru din această lume.
{loadposition publi-in-article}