Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a găzduit miercuri, 7 septembrie, cea de a doua zi a Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR 2022), care se desfășoară sub tema „Răspunsul diplomatic al României la schimbările realității geostrategice”.
Șeful diplomației române a moderat trei sesiuni tematice, prima dintre acestea fiind dedicată temelor legate de impactul războiului din Ucraina asupra securității pe Flancul Estic al NATO și la Marea Neagră, cu participarea, de la București, ca invitați speciali, a miniștrilor afacerilor externe din Polonia, Zbigniew Rau, și Portugalia, João Gomes Cravinho, aflați în vizită în România la invitația șefului diplomației române (detalii privind rezultatele vizitelor de lucru aici: https://www.mae.ro/node/59569 și aici: https://www.mae.ro/node/59560).
În cadrul celei de-a doua sesiuni tematice, cu participarea în sistem video-conferință a ministrului afacerilor externe al Republicii Cehe, Jan Lipavský, și a consilierului de stat Alina Pădeanu, invitații au dezbătut teme legate de provocările sistemice ale mediului internațional și cooperarea la nivel global.
Cea de-a treia sesiune tematică, cu participarea în sistem video-conferință a vice-președintelui Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și analiză prospectivă strategică, Maroš Šefčovič, și a consilierului prezidențial Luminița Odobescu, a fost dedicată modalităților de consolidare a rezilienței europene.
Astfel, în deschiderea primei sesiuni tematice, cu titlul „Impactul războiului din Ucraina asupra securității pe Flancul Estic al NATO. Implicații pentru regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta”, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat similaritățile de obiective strategice ale țării noastre cu cele ale Poloniei și Portugaliei și a mulțumit pentru sprijinul celor două țări în ce privește consolidarea securității la Marea Neagră. Totodată, a evidențiat provocările contextului de securitate actual, generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, punctând deciziile importante ale Summitului NATO de la Madrid cu privire la desemnarea Rusiei drept amenințarea principală la adresa securității euroatlantice și măsurile vizând consolidarea prezenței aliate pe Flancul Estic, cu relevanță din perspectiva implicațiilor pe termen lung asupra securității în Marea Neagră și dincolo de aceasta. În context, a subliniat importanța implementării fără întârziere a deciziilor Summitului de la Madrid privind consolidarea măsurilor de apărare și descurajare.
Șeful diplomației poloneze, Zbigniew Rau, s-a referit în mesajul său adresat diplomaților români la lecțiile desprinse din războiul împotriva Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește relația viitoare cu Rusia și continuarea presiunii asupra acesteia, importanța consolidării relațiilor transatlantice, rolul esențial al Statelor Unite în asigurarea securității continentului european și necesitatea consolidării eforturilor naționale de apărare și înzestrare cu capabilități ale aliaților de pe Flancul Estic. A subliniat, printre altele, importanța cooperării dintre România și Polonia pentru sprijinirea Ucrainei, întărirea NATO și a UE, și susținerea prezenței militare a SUA în Europa.
La rândul său, ministrul portughez de externe João Gomes Cravinho a trecut în revistă evoluțiile de securitate din Europa și din relația cu Rusia anterioare și subsecvente războiului declanșat de aceasta în Ucraina și a exprimat dorința creionării la nivelul Uniunii Europene a unei „încrederi strategice” și a unei coerențe strategice. A evidențiat necesitatea unei strategii privind relația cu Rusia pe termen lung, care să țină cont de lecțiile învățate din războiul din Ucraina și de importanța deosebită a unității europene și transatlantice pentru contracararea efectelor acestui conflict și apărarea securității europene și internaționale. O altă lecție identificată de ministrul portughez este aceea că se impune amplificarea legăturilor comerciale și în domeniul energiei între statele europene, inclusiv a accelerării tranziției la energia verde, în scopul întăririi cooperării europene și a reducerii dependențelor față de Rusia. A subliniat importanța sprijinirii statelor din Africa, afectate la rândul lor de consecințele negative pe care războiul din Ucraina le are asupra aprovizionării cu produse agricole și energie.
Cea de a doua sesiune plenară coordonată de ministrul Bogdan Aurescu, cu tema „Răspunsul diplomatic la provocările sistemice ale mediului internațional: un nou imbold pentru cooperare la nivel global”, i-a avut drept vorbitori pe ministrul afacerilor externe din Republica Cehă, Jan Lipavský, țară care exercită Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, precum și pe consilierul de stat pentru afaceri europene din Cancelaria Prim-ministrului, Alina Pădeanu.
Ministrul ceh Jan Lipavský a evocat importanța solidarității la nivel UE și NATO în fața provocărilor actuale determinate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. A subliniat necesitatea unei acțiuni concertate și rapide, care să sprijine eforturile Ucrainei și să descurajeze agresivitatea Rusiei – miza acestui conflict fiind libertatea, democrația și ordinea internațională bazată pe reguli. În context, a exprimat apreciere pentru sprijinul deosebit acordat de România Ucrainei, cu accent pe rolul major în gestionarea fluxului de refugiați și în facilitarea exporturilor de cereale.
În intervenția sa, consilierul de stat Alina Pădeanu a punctat oportunitatea creionării unei rețele de noi parteneriate în afara continentului european, cu state like-minded, prin care să reducem dependențele neconstructive.
Ultima sesiune plenară a zilei deschisă și coordonată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a fost dedicată consolidării rezilienței europene și a inclus intervenții din partea vice-președintelui Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și analiză prospectivă strategică Maroš Šefčovič și a consilierului prezidențial Luminița Odobescu.
Vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič a salutat cooperarea foarte bună cu România în principalele domenii aflate pe agenda europeană, mai ales în actualul context, care este cel mai dificil de după cel de-al Doilea Război Mondial, fiind marcat de războiul crud și nedrept lansat de Rusia împotriva Ucrainei, de criza energetică, de probleme de securitate și de dezbaterile privind ordinea multipolară. A apreciat că este nevoie de consolidarea rezilienței, în diferite domenii, precum energia verde, digital și cel geostrategic. Oficialul european a salutat implicarea activă a României în domenii foarte importante care vizează consolidarea rezilienței, între care a menționat găzduirea la București a Centrului Cyber pentru securitatea cibernetică, Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, contribuția în domeniul militar și al asigurării apărării colective, precum și în consolidarea dialogului la nivel euroatlantic. A subliniat că cel mai important aspect în acest context, în care criza prețului energiei afectează majoritatea sectoarelor de activitate, este reducerea dependențelor și asigurarea necesarului de gaz prin resursele naționale, inclusiv cele din Marea Neagră ale României. Comisarul Maroš Šefčovič a menționat, de asemenea, rolul important al României în sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova, dar și în asigurarea necesarului de materii prime în anumite domenii, arătând că România are potențialul de a deveni un hub industrial important. Totodată, a subliniat că este necesar ca Uniunea Europeană să acceadă la un nivel nou al cooperării euroatlantice, mai ales în contextul tendințelor autocratice aflate în creștere la nivel global. În context, a salutat deciziile care privesc acordarea statutului de state candidate Ucrainei și Republicii Moldova și recunoașterea perspectivei europene a Georgiei, precum și relațiile cu Balcanii de Vest.
Consilierul Prezidențial pentru afaceri europene Luminița Odobescu a arătat că, în acest context fără precedent în istoria Uniunii Europene, care a generat provocări majore de securitate, destabilizare economică, inflație, creșterea datoriei publice, crize în domeniul umanitar și al energiei și tensiuni sociale, este esențial efortul de consolidare a rezilienței, prin pregătirea unui răspuns adecvat la toate aceste riscuri, amenințări și crize și pentru a asigura securitatea și pacea. În acest scop, a indicat trei domenii prioritare care trebuie avute în vedere: coordonarea cu partenerii transatlantici, asigurarea unei bune cooperări cu cetățenii, care sunt cel mai afectați de aceste multiple crize, precum și asigurarea unei comunicări eficiente, pentru a combate dezinformarea și propaganda. A arătat că sunt necesare acțiuni eficiente în domeniul energiei, al tranziției verzi și al tranziției digitale și al asigurării securității cibernetice.
În încheiere, Vice-președintele Comisiei Europene a mulțumit României pentru atitudinea sa constant pro-europeană, iar ministrul român al afacerilor externe a asigurat că această abordare va continua, prin sprijinirea valorilor, unității și a continuării integrării europene.
Cea de a doua zi a Reuniunii Anuale a Diplomației Române a inclus, de asemenea, o serie de sesiuni interne succesive coordonate de secretarii de stat pentru afaceri strategice, pentru afaceri globale și strategii diplomatice, pentru relații interinstituționale și pentru relația cu Institutul Cultural Român și politici culturale, care au urmărit cadrarea temelor specifice și schimbul constructiv de opinii.
Reuniunea Anuală a Diplomației Române continuă și joi, 8 septembrie 2022, cu o serie de sesiuni de coordonare internă, precum și cu o sesiune dedicată gestionării afacerilor consulare și procesului de reformă în domeniul consular, care va deschisă de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Mai multe detalii despre programul și lucrările RADR 2022 sunt disponibile aici: https://www.mae.ro/node/59526.
