Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR 2022) a continuat joi, 8 septembrie 2022, în cea de a treia și ultima zi de lucru, cu o serie de sesiuni de coordonare internă privind agenda europeană, reziliența strategică și răspunsul diplomației române la provocări sistemice și, respectiv, gestionarea afacerilor consulare și procesul de reformă în domeniul consular.
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu s-a adresat corpului diplomatic și consular român în cadrul sesiunii interne dedicate gestionării afacerilor consulare și procesului de reformă în domeniul consular.
În acest cadru, ministrul Bogdan Aurescu a realizat un bilanț al activității din ultimul an și a punctat principalele progrese obținute, precum și proiectele încă aflate în lucru în cadrul amplului proces de reformă lansat în anul 2020. Evidențiind faptul că modernizarea și eficientizarea activității consulare constituie una dintre prioritățile majore asumate la preluarea mandatului său, pentru a răspunde inclusiv așteptărilor legitime ale milioanelor de cetățeni români care trăiesc în afara țării și care sunt principalii beneficiari ai asistenței și serviciilor consulare, ministrul Bogdan Aurescu a menționat principalele rezultate obținute până în prezent, pe fiecare dintre palierele majore ale reformei domeniului consular, respectiv extinderea și modernizarea rețelei consulare, eficientizarea activității de prestare a serviciilor consulare, prin digitalizare extinsă și măsuri ample de debirocratizare și degrevare, organizarea mai bună a consulatelor itinerante (mobile), perfecționarea programelor de pregătire a personalului consular.
De asemenea, șeful diplomației române a evidențiat necesitatea continuării într-un ritm accelerat a procesului de reformă consulară urmărind, prioritar, implementarea proiectelor de digitalizare și promovarea modificărilor de ordin legislativ care să permită eficientizarea activității consulare.
Nu în ultimul rând, șeful diplomației române a subliniat, încă o dată, faptul că cetățenii sunt principalii beneficiari ai măsurilor de reformă deja implementate sau aflate în derulare, iar eforturile de îmbunătățire a serviciilor consulare trebuie să aibă permanent în centru respectul pentru cetățeni și găsirea de soluții pentru a veni în întâmpinarea nevoilor și solicitărilor acestora.
Sesiunea plenară pe tema „Răspunsul diplomației române la provocări sistemice. Reziliență, securitate energetică, securitate alimentară și creștere economică”, moderată de secretarul de stat Cornel Feruță, a adus în atenție potențialul României de a capitaliza oportunitățile de profilare economică și strategică la nivel regional și european, dezbaterile oferind oportunitatea unei analize a impactului și a modurilor în care se implică România în formularea răspunsurilor la provocările sistemice acutizate de criza declanșată de războiul din Ucraina.
În acest cadru, președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, Ovidiu Raețchi, a subliniat faptul că România este una dintre primele țări care contribuie, prin activitatea Centrului, la instituționalizarea și operaționalizarea conceptului de reziliență în toate aspectele sale, de la prevenție, la adaptare și limitare a efectelor. Suita de analize prospective realizate deja, dar și evenimente publice, precum conferința internațională pe care Centrul o va găzdui la București la 15-16 noiembrie 2022, reprezintă o contribuție directă în acest sens din partea României.
Totodată, în domeniul securității energetice, Directorul General al SN Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a prezentat contribuția deosebită pe care România o aduce prin programul său nuclear civil, reprezentând una din politicile cele mai coerente și ambițioase derulate de țara noastră în prezent. Modernizarea reactoarelor 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, printr-un parteneriat transatlantic complex și, mai ales, dezvoltarea tehnologiei inovatoare în domeniul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni (SMR), conferă României un avantaj competitiv important în special la nivelul regiunii circumscrise Inițiativei celor Trei Mări.
De asemenea, în contextul evoluției economice globale marcate de riscul stagflației accelerate de criza din Ucraina, reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional, Liviu Voinea, a subliniat creșterea economică peste previziuni înregistrată de România, dar și necesitatea continuării măsurilor de consolidare fiscală.
Totodată, secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor, Adrian Foghiș, a prezentat seria de măsuri luate de autorități pentru a spori și fluidiza capacitatea de transport și tranzitul de mărfuri prin infrastructura națională în contextul războiului din Ucraina. Prioritățile viitoare privesc creșterea capacității de transport feroviar, precum și reorganizarea transportului fluvial, mai ales pe brațul Sulina. Coordonarea la nivelul UE, dar și cu parteneri precum Republica Moldova și Ucraina, este esențială pentru creșterea capacității de stocare a mărfurilor și de fluidizare a tranzitului la granițele noastre estice. Totodată, oficialul a menționat prioritatea acordată dezvoltării infrastructurii regionale în arealul Inițiativei celor Trei Mări și continuarea implementării proiectelor strategice Rail2Sea și Via Carpathia.
Nu în ultimul rând, cea de-a treia zi a Reuniunii Anuale a Diplomației Române din acest an a continuat seria sesiunilor interne de dialog și coordonare dintre Centrala MAE și misiunile diplomatice și consulare ale României în străinătate, de data aceasta pe teme specifice agendei și afacerilor europene.
Ediția 2022 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române a reunit, în perioada 6-8 septembrie 2022, șefi ai misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, conducerea Ministerului Afacerilor Externe și un număr de aproape 20 de invitați români și străini, care au fost prezenți fizic la sediul MAE, s-au conectat în sistem video-conferință sau au adresat mesaje corpului diplomatic și consular român. RADR2022 a cuprins un număr de 14 sesiuni, dintre care șapte sesiuni plenare și șapte sesiuni de coordonare internă.
Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la RADR 2022 au fost ministrul polonez al afacerilor externe, Zbigniew Rau, și ministrul afacerilor externe al Portugaliei, João Gomes Cravinho, care au fost prezenți la București în cadrul unor vizite de lucru (detalii privind rezultatele vizitelor aici: https://www.mae.ro/node/59569 și aici: https://www.mae.ro/node/59560). De asemenea, RADR 2022 a beneficiat de participarea, tot ca invitați speciali ai ministrului Aurescu, prin sistem video-conferință, a ministrului afacerilor externe al Republicii Cehe, Jan Lipavský, și a vice-președintelui Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și analiză prospectivă strategică, Maroš Šefčovič. Totodată, au transmis mesaje video comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, și Secretarul General al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, iar Secretarul General al Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre, Lazăr Comănescu, a intervenit prin sistem video-conferință.
Discursul de deschidere în cadrul RADR 2022 al ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu poate fi citit aici: https://www.mae.ro/node/59544.
Mai multe detalii despre desfășurarea RADR 2022 sunt disponibile aici: https://www.mae.ro/node/59526.
