Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, 7 martie 2022, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Canadei, Mélanie Joly, aflată în vizită în România, la invitația omologului român. În urma consultărilor politice aprofundate, cei doi demnitari au semnat o Declarație Comună privind rezultatele vizitei și acțiunea comună în perioada următoare, disponibilă aici: http://www.mae.ro/node/58008.
În cadrul consultărilor politice, cei doi miniștri au salutat dinamica și substanța cooperării bilaterale, inclusiv în contextul aniversării, anul acesta, a 55 de ani de relații diplomatice neîntrerupte. Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au convenit adoptarea în perioada următoare a Declarației Comune privind ridicarea nivelului relației bilaterale la nivel de Parteneriat Consolidat și a unei Foi de Parcurs vizând cooperarea sectorială. În domeniul apărării, au fost explorate o serie de opțiuni de aprofundare a colaborării, inclusiv prin continuarea, și în 2022, a misiunii canadiene de poliție aeriană în România, începând cu luna iulie. În domeniul securității energetice, a fost subliniat rolul cooperării tradiționale bilaterale pe dimensiunea energiei nucleare civile. Nu în ultimul rând, a fost evocat rolul comunității românești din Canada ca punte de legătură dintre cele două state, aceasta fiind foarte bine integrată și foarte apreciată din punct de vedere profesional.
Cei doi oficiali au discutat pe larg despre implicațiile agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei și consecințele umanitare și de securitate ale acesteia, reiterând hotărârea de a menține un contact strâns pentru cooperarea în cadrul comunității extinse de aliați și parteneri care împărtășesc valori și interese comune, în vederea susținerii ordinii internaționale bazate pe reguli.
În contextul crizei refugiaților din Ucraina, ministrul canadian a mulțumit părții române pentru mobilizarea eficientă în acordarea protecției tuturor persoanelor nevoite să părăsească Ucraina din cauza agresiunii militare ruse, inclusiv a peste 600 de cetățeni canadieni care au părăsit acest stat și au tranzitat România în siguranță.
Ministrul român al afacerilor externe a prezentat măsurile de sprijin umanitar oferite de țara noastră atât refugiaților ucraineni, precum și cetățenilor statelor terțe care au fost evacuați și au tranzitat România, inclusiv membri ai unor misiuni diplomatice. Totodată, șeful diplomației române s-a referit și la centrul logistic de distribuție (hub), anunțat de Președintele României după ședința CSAT din 1 martie, care va fi operaționalizat cu sprijinul Comisiei Europene pentru colectarea și transferul donațiilor internaționale de asistență umanitară în Ucraina.
Șeful diplomației române a prezentat analiza sa cu privire la implicațiile grave de securitate, fără precedent, care decurg în mod direct din decizia Rusiei de încălcare a ordinii internaționale bazate pe reguli, atât pentru regiunea Mării Negre, cât și la nivel european, euroatlantic și global. În acest context, a evidențiat necesitatea regândirii elementelor de bază ale posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, date fiind diferențele majore al contextului actual de securitate față de momentul în care această postură a fost proiectată. În vederea consolidării securității pe Flancul Estic la Marea Neagră, a pledat pentru accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România.
De asemenea, cei doi oficiali au subliniat importanța pachetului cuprinzător și substanțial de sancțiuni adoptat de către UE, Canada, SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și alți parteneri internaționali, o consecință directă a agresiunii neprovocate la adresa Ucrainei. A fost reliefat caracterul esențial al coordonării strânse dintre toți acești actori internaționali, în aplicarea și extinderea acestor sancțiuni, în situația în care agresiunea Rusiei continuă.
La finalul consultărilor politice, cei doi demnitari au susținut o conferință de presă comună.
Transmitem, mai jos, transcrierea declarațiilor ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul conferinței comune de presă:
Bună ziua! Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență.
Mă bucur să am ocazia să o primesc astăzi, la București, pe Excelența Sa ministrul afacerilor externe al Canadei, doamna Mélanie Joly.
Madame la Ministre, cher Mélanie, je vous souhaite encore une fois la bienvenue à Bucarest, au Ministère des affaires étrangères. Dear Mélanie, welcome to Romania!
Consultările de substanță pe care le-am avut astăzi vin în continuarea contactelor bilaterale susținute pe care le-am avut în ultima perioadă, atât telefonic, cât și în persoană. De asemenea, mă bucur foarte mult că vizita doamnei ministru are loc în contextul aniversării, în acest an, a 55 de ani de relații diplomatice între România și Canada.
În urma dialogului nostru de astăzi, după cum ați văzut, am semnat o Declarație Comună cu doamna ministru, al cărei text va fi făcut public imediat după această conferință de presă. Declarația Comună reflectă rezultatele consultărilor noastre aprofundate de astăzi și arată hotărârea României și Canadei de a consolida pe mai departe cooperarea, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul relației transatlantice – care are o importanță deosebită și, în mod evident, am decis să acționăm pentru a întări această relație pe mai departe.
De asemenea, am reiterat, astăzi, în dialogul nostru, hotărârea de a ne coordona strâns în cadrul comunității extinse de aliați și parteneri care au aceleași valori și interese. Aceste angajamente sunt foarte importante, atât pentru consolidarea relației noastre deosebite, de caracter strategic, dintre România și Canada, precum și în contextul actual grav de securitate cu care întreaga comunitate euroatlantică se confruntă.
Am discutat astăzi mai ales despre coordonarea în vederea răspunsului comun la contextul actual generat de impactul fără precedent, atât din punct de vedere umanitar, cât și din punct de vedere securitar, pentru spațiul euroatlantic și global, al agresiunii militare ilegale a Federației Ruse în Ucraina. De asemenea, am discutat despre noi sancțiuni care să fie introduse împotriva Federației Ruse și ne bucurăm să constatăm coordonarea care există între Uniunea Europeană și partenerii noștri, inclusiv Canada.
Suntem alături de poporul ucrainean, care rezistă cu eroism.
În același timp, România acordă sprijin susținut refugiaților ucraineni, precum și cetățenilor statelor terțe și membrilor misiunilor diplomatice în vederea evacuării în siguranță din Ucraina și pentru tranzitarea României.
De altfel, peste 70 de state și două organizații internaționale au cerut sprijin pentru cetățenii lor, pentru misiunile diplomatice străine, iar România a făcut tot ceea ce a putut să facă pentru ca intrarea în România și tranzitul acestora, plecarea spre țările de origine să se facă în siguranță. Peste 7.000 de cetățeni ai unor alte state au trecut în România și, apoi, au plecat mai departe spre țările lor de reședință. Am primit de la omologii străini multe telefoane și mesaje de apreciere și de mulțumire în acest sens.
Până în acest moment, am facilitat evacuarea în siguranță a aproximativ 600 de cetățeni canadieni. Am asigurat-o pe doamna ministru că Ministerul român al Afacerilor Externe va continua să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru a acorda sprijin cetățenilor canadieni, atunci când va fi necesar.
În acest moment, după cum știți, suntem concentrați pe înființarea centrului logistic pentru colectarea și transferul donațiilor internaționale dedicate Ucrainei, acel hub regional anunțat de domnul Președinte Iohannis, la finalul reuniunii CSAT de săptămâna trecută, și am invitat Canada să cooperăm pentru buna funcționare a acestui centru.
Împreună cu Canada, am făcute o serie de demersuri la nivel multilateral în ultima perioadă, în contextul actualei crize. În calitate de state participante la OSCE, ne-am unit eforturile inclusiv pentru a activa Mecanismul de la Moscova al OSCE pentru inițierea unei misiuni de anchetă formată din experți, care să evalueze impactul asupra drepturilor omului și situației umanitare cauzat de agresiunea Federației Ruse. De asemenea, am conlucrat pentru a sesiza Procurorul Curții Penale Internaționale, așa încât anchetarea presupuselor infracțiuni de genocid, de crime de război, de crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei să se facă fără întârziere.
Am salutat și faptul că doamna ministru a participat, alături de secretarul de stat al SUA, de secretarul britanic al afacerilor externe, vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, o premieră în istoria UE. Acest lucru spune totul despre angajamentul nostru comun pentru o relație transatlantică solidă. Vom continua să ne coordonăm la nivelul UE și alături de parteneri noștri like-minded, inclusiv pentru a analiza, după cum spuneam, noi sancțiuni care să fie adoptate împotriva Rusiei.
Am prezentat doamnei ministru și evaluarea cu privire la implicațiile acestei agresiuni asupra regiunii – de la ceea ce înseamnă aceste evoluții pentru Republica Moldova, la semnificația pentru regiunea Mării Negre și securitatea euroatlantică în ansamblu.
Am continuat și discuțiile pe care le-am avut vineri la reuniunea ministerială NATO de la Bruxelles. Ca stat NATO, România consideră că este nevoie de o regândire a conceptului, elementelor constitutive, structurii posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, pentru că, astăzi, lucrurile stau complet diferit față de momentul în care această postură a fost proiectată, după anexarea ilegală a Crimeii, în 2014. Astăzi trebuie să ne adaptăm la realitatea că în Ucraina există o prezență militară rusă masivă, de asemenea și în Belarus. De asemenea, am discutat ca aceste aspecte să fie reflectate în negocierile privind noul Concept Strategic al NATO, iar România și Canada vor conlucra strâns în acest sens.
De asemenea, am reiterat faptul că România consideră că este importantă accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă din România. După cum este știut, și Franța și-a luat angajamentul de a fi națiune-cadru a acestui Grup. Salutăm faptul că se vor alătura mai mulți Aliați acestei structuri.
Doamna ministru, de altfel, va vizita în cursul zilei de astăzi și Baza Mihail Kogălniceanu, locul unde, până de curând, a fost desfășurat, și anume până în decembrie anul trecut, un detașament aerian canadian care a asigurat misiuni de poliție aeriană. I-am mulțumit, și cu această ocazie, doamnei ministru pentru sprijinul oferit de Canada în acest sens, pe această dimensiune, și mă bucur să salut faptul că, începând cu luna iulie a acestui an, Canada va relua această activitate, de asigurare a misiunii de poliție aeriană, în spațiul aerian al României cu un număr de avioane F-18 și mă bucur să constat acest gest de solidaritate puternic din partea Canadei.
Am discutat și despre implicațiile acestui conflict pentru Republica Moldova, a cărei perspectivă europeană o susținem puternic, alături de perspectiva europeană a Ucrainei și a Georgiei. Noi am salutat semnarea, după cum știți, la 2 martie, de către Republica Moldova a scrisorii prin care solicită statutul de candidat la Uniunea Europeană. Vizitele frecvente la Chișinău din această perioadă arată susținere politică și este nevoie, de asemenea, de gesturi concrete de asistență pentru acest stat, pentru a face față valului de refugiați și celelalte provocări pe care le implică situația actuală din regiune. De aceea, am încurajat, de asemenea, Canada să se alăture acestui efort pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova.
Am informat, de altfel, despre scrisoarea comună pe care am trimis-o săptămâna trecută, alături de omologul meu austriac, domnul Schallenberg, Comisiei Europene, respectiv Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate, Josep Borrell, prin care am solicitat un pachet consistent de asistență pentru Republica Moldova.
La nivel bilateral, am discutat despre diversificarea și aprofundarea colaborării româno-canadiene, care are, deja, un caracter strategic, inclusiv în actualul context, în care independența energetică reprezintă un imperativ. Credem că România și Canada au o bază solidă în acest sens, cooperarea în domeniul nuclear-civil derulându-se, deja, de peste 40 de ani, iar anul trecut, la nivelul Ministerelor Energiei, fiind semnat un memorandum de cooperare în acest sens, și am convenit să consolidăm această dimensiune a colaborării.
De asemenea, este în lucru un document mai aplicat pentru întărirea cooperării bilaterale – o Declarație Comună de Parteneriat Consolidat, însoțită de o Foaie de Parcurs, care va detalia domeniile de cooperare. Sper să putem să semnăm aceste documente cât mai curând, mai ales că peste o lună vom împlini cei 55 de ani de relații diplomatice bilaterale.
Nu în ultimul rând, țin să menționez că atât eu, cât și doamna ministru am amintit rolul important al comunității românești din Canada, care este foarte bine integrată și care este foarte apreciată din punct de vedere profesional.
Doamnă ministru, dragă Mélanie, mulțumesc, încă o dată, pentru această vizită, pentru că ați acceptat invitația de a veni la București, și vreau să subliniez, încă o dată, substanța deosebită a discuțiilor pe care le-am avut. Sunt dornic și, după știți, după cum am convenit, abia aștept să întărim cooperarea noastră bilaterală și în cadru multilateral, inclusiv pentru a face față acestei situații fără precedent pe care securitatea noastră regională, europeană și euroatlantică le înfruntă.
Dragă Mélanie, doamnă ministru, aveți cuvântul.
