Reporter: Ne spunea doamna secretar de stat despre cei 2,5% din PIB pentru cumpărarea a sisteme noi. Ne puteți spune mai multe? Ce armament, ce…
Bogdan Aurescu: Asta trebuie să întrebați la Ministerul Apărării, nu este treaba Ministerului de Externe să facă achiziții de armament. Dar ceea ce vă pot spune este că, în timpul Summitului NATO, acest anunț al României că vom aloca, începând cu anul 2023, pentru o anumită durată de timp, care nu e scurtă, 2,5% de la 2% în prezent, a fost întâmpinat cu foarte multă apreciere. Însuși Președintele Biden, în intervenția sa într-una dintre sesiunile Summitului NATO, a menționat România cu această referință la 2,5% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă de asemenea, un procent important din cei 2,5% – deja suntem la peste 25% – alocați pentru achiziții.
Deci este un pas important, care este apreciat ca atare de către aliați, inclusiv de către Statele Unite. În același timp, noi am susținut în negocierile pentru Summit acordarea unui buget crescut pentru cheltuielile comune ale Alianței Nord-Atlantice și acest lucru s-a realizat în final, s-a ajuns la un compromis bun pe acest subiect, ceea ce înseamnă că vom avea mai mulți bani alocați din bugetul comun al Alianței pentru o serie de măsuri care țin inclusiv de dezvoltarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, care ne interesează direct. De asemenea, sunt bani mai mulți pentru sprijinul acordat partenerilor vulnerabili, Ucraina Republica Moldova și Georgia, pentru că la Summit s-au decis și trei pachete de sprijin consistent pentru aceste țări. Deci, până la urmă, este încă o decizie, dacă vorbim de finanțare, care vine în sprijinul și în întâmpinarea intereselor României.
Reporter: Ne puteți spune ce înseamnă să trecem de la poliție aeriană întărită la apărare aeriană?
Bogdan Aurescu: La Summit s-a discutat – și există un document al Summitului, care a fost aprobat și care face trimitere la o întărire a posturii în ceea ce privește apărarea aeriană. Documentul nu este public, prin urmare nu pot să dau toate detaliile de acolo, dar ceea ce pot să vă spun este că se decide, în linii mari vorbind, existența unei prezențe aeriene continue în ceea ce privește acest domeniu al apărării colective, ceea ce reprezintă un progres față de situația anterioară la care faceți referire, și anume poliție aeriană, care înseamnă, de fapt, decizii naționale ale diverselor state aliate, care sprijină state aliate care nu au la dispoziție mijloace de a executa acest tip de serviciu, care are legătură cu apărarea aliată, deci o organizare mai bună a acestui domeniu.
S-a discutat în cadrul acestei conferințe la care participăm astăzi, la Constanța, și despre domeniul maritim – și aici avem iarăși o serie de decizii care solicită autorităților militare ale NATO să elaboreze, într-un interval de timp relativ scurt, un concept cu privire la o nouă operațiune maritimă aliată, care să acopere întregul teritoriu aliat marin, pe de o parte și, pe de altă parte, crearea unui grup naval suplimentar. Până acum există două grupuri permanente navale ale NATO, se va mai crea încă un al treilea, în urma aprobării acestui concept pe care autoritățile militare îl vor elabora conform solicitărilor Summitului.
Reporter: Când se va întâmpla acest lucru?
Bogdan Aurescu: Se va întâmpla după ce autoritățile militare vor elabora acest concept. Nu există un termen precis pentru acest lucru, dar cu siguranță într-un interval de timp cât mai scurt.
În altă ordine de idei, trebuie spus că Summitul a adus decizii extrem de importante și o parte dintre ele au fost discutate aici și vom discuta și în sesiunea care urmează, mă refer în principal la Noul Concept Strategic.
Mă bucură faptul că România a fost primul stat aliat care a cerut elaborarea unui Nou Concept Strategic, la reuniunea miniștrilor de externe din noiembrie 2019, atunci când în urma propunerilor Franței, s-a decis crearea unui proces de reflecție privind viitorul alianței și s-a elaborat acel pachet de analize pentru NATO la orizontul anului 2030. Cu acea ocazie am fost primul ministru de externe aliat care a spus că acest exercițiu de analiză trebuie să se finalizeze, de fapt, prin aprobarea unui Nou Concept Strategic.
Iată, mă bucur foarte mult că, nu mai devreme de alaltăieri, acest nou Concept Strategic a fost aprobat la Summitul de la Madrid, cu elemente foarte importante pentru noi: cu includerea unei descrieri foarte realiste, pragmatice, a situației de securitate din regiune, cu descrierea Rusiei ca principala și cea mai directă amenințare la adresa securității euroatlantice, cu un accent sporit pus pe apărarea colectivă, ceea ce este foarte important pentru noi. La Summitul de la Lisabona existau trei sarcini principale ale Alianței Nord-Atlantice: apărarea colectivă, managementul crizelor și securitatea prin cooperare.
La Madrid, Noul Concept Strategic care a fost aprobat stabilește apărarea colectivă ca sarcină principală prioritară, iar celelalte două sarcini ale Alianței, adică răspunsul și managementul crizelor și securitatea prin cooperare, vin să întărească descurajarea și apărarea ca sarcină principală a Alianței. Pe urmă, discutăm despre o postură de descurajare și apărare sporită, vorbim despre anunțuri importante ale Statelor Unite și ale Franței de creștere a prezenței militare în România, deci avem un Summit de succes, care într-adevăr răspunde așteptărilor noastre și care, până la urmă, în urma demersurilor pe care le-am făcut, ne aduce mai multă securitate.
