Domnule ministru Selaković, dragă Nikola, este o deosebită plăcere să vă am ca oaspete astăzi la București, în prima vizită oficială pe care o întreprindeți în România în această calitate.
Am avut astăzi o agendă de convorbiri foarte bogată, așa cum este de așteptat între două state vecine, care se confruntă în același timp cu provocări comune, inclusiv în actualul context regional de securitate.
Am efectuat astăzi împreună o evaluare cuprinzătoare a stadiului actual al relațiilor dintre România și Republica Serbia, care ne va permite, fără nicio îndoială, să consolidăm și să extindem dialogul și cooperarea bilaterală.
Unul dintre principalele rezultate ale vizitei o reprezintă soluționarea unui dosar care exista de foarte mult timp pe agenda bilaterală și anume atribuirea proprietății complexului “Luceafărul” din Vârșeț, Republica Serbia, către statul român, și ați asistat mai devreme la semnarea Acordului dintre cele două guverne în acest sens.
Mulțumesc foarte mult domnului ministru, dragă Nikola, pentru eforturile pe care le-ați făcut, pentru angajamentul dumneavoastră, alături de alți înalți oficiali ai Republicii Serbia, în soluționarea acestui dosar. Semnarea acestui Acord vine să concretizeze eforturi susținute pe care le-am făcut la nivelul diplomației române, precum și împreună, pentru dobândirea acestui imobil, care are o semnificație deosebită din perspectiva moștenirii culturale și spirituale românești în Republica Serbia.
Este vorba despre una dintre cele mai impozante clădiri din Vârșeț, din Republica Serbia, localizată în centrul orașului, pe un teren de peste 2400 m², construită începând cu anul 1894 și dată în folosință în 1904 de elita românească din regiune – preoți avocați, proprietari de terenuri. Destinația inițială a fost “Banca Luceafărul”, care a finanțat activitatea agricolă din zonă a românilor, dar a devenit în scurt timp epicentrul acțiunilor de promovare a identității culturale și spirituale românești din Serbia. Complexul a aparținut românilor timp de peste 50 de ani, generând și concentrând o efervescență culturală care a conferit forță, coeziune și continuitate pentru tot ceea ce este românesc în statul vecin, într-o perioadă dificilă din punct de vedere istoric și politic. Valoarea simbolică foarte mare a acestui complex, pentru persoanele aparținând minorității române din Serbia, a justificat implicarea noastră, a statului român, în vederea preluării dreptului de proprietate asupra sa.
Astfel, această temă a figurat pe agenda noastră politico-diplomatică bilaterală inclusiv la întâlnirea pe care am avut-o în luna decembrie a anului trecut, în marja Consiliului Ministerial al OSCE de la Stockholm. În acel context, am subliniat, pentru partea română, importanța pe care o are acest complex și, în același timp, pentru minoritatea înrudită din Republica Serbia.
Preluarea efectivă în proprietate va avea loc la o dată agreată pe cale diplomatică, după ce Acordul va intra în vigoare. Avem în vedere utilizarea acestui complex atât ca sediu al Consulatului General din Vârșeț, dar și ca spațiu de promovare a culturalității și spiritualității românești din Republica Serbia.
De altfel, astăzi am discutat despre ideea de a deschide Institute sau centre culturale române în Serbia și, respectiv, în România – la Belgrad, respectiv cu o filială la Vârșeț.
De asemenea, tot astăzi am semnat, împreună cu domnul ministru, un alt Acord foarte important între cele două Guverne, privind cooperarea în domeniul educației, științei, culturii, mass-media, tineretului și sportului. Este un document de cooperare care va crea oportunități importante pentru generațiile tinere, pentru schimburile interumane, va stimula interesul reciproc pentru valorificarea moștenirii culturale comune și va facilita înțelegerea mai bună a resorturilor care stau la baza funcționării societăților noastre, în strânsă conexiune, evident, cu provocările și reașezările contemporane, inclusiv de valori și de norme. Aș dori să punctez și faptul că Acordul conține și prevederi care au, în domeniul educației, legătură directă cu persoanele care aparțin minorităților naționale înrudite din România și, respectiv, Republica Serbia.
Și pentru că am vorbit despre minorități naționale înrudite, o temă importantă pe agenda noastră a fost legată de acestea și am abordat astăzi necesitatea și am convenit, de altfel, ca până la finalul anului să avem o nouă sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale pentru minoritățile naționale, la care să fie semnat și al treilea Protocol al acesteia. De asemenea, am discutat despre importanța utilizării acestui mecanism împreună cu domnul ministru. Până la urmă, beneficiarii efortului nostru sunt persoanele care aparțin minorităților noastre înrudite, indiferent de modul în care ele sunt desemnate sau de locul unde locuiesc pe teritoriul statului sârb sau teritoriul statului român, pentru că, până la urmă, minoritățile înrudite îmbogățesc cultura și, de asemenea, creează legături strânse între statele noastre, rămânând, în același timp, cetățeni loiali ai țărilor în care locuiesc.
Printre domeniile prioritare de cooperare pe care le-am discutat astăzi a fost și cooperarea în domeniul economic. Republica Serbia este un partener comercial important al României în regiune. Avem, anul trecut, deja schimburi aproape de 2 miliarde de euro, care, anul acesta, conform datelor disponibile, sunt în creștere. Este foarte important să stimulăm și mai mult acest efort, acest proces. Și, de aceea, am convenit astăzi să organizăm în acest an, de îndată ce va fi posibil, o nouă sesiune a Comisiei mixte economice dintre țările noastre, precum și un Forum de afaceri, pentru a stimula legăturile între comunitățile noastre de afaceri și dezvoltarea cooperării noastre economice, în general.
În planul cooperării sectoriale am salutat semnarea de către cei doi miniștri de resort, pe 23 iunie, la Timișoara, a Acordului dintre cele două Guverne privind stabilirea conexiunii autostrăzii Timișoara-Moravița și drumul de mare viteză Belgrad – Vatin. Astfel, prin semnarea acestui Acord, proiectul autostrăzii care va lega Timișoara de Belgrad intră în linie dreaptă.
Tot în domeniul transporturilor, am discutat astăzi și despre importanța reluării circulației trenurilor internaționale dintre cele două țări – mă refer la trenurile de călători – care trebuie să-și găsească o soluție în cel mai scurt timp.
Am discutat astăzi și despre cooperarea în domeniul energiei, care, mai ales în contextul regional actual, devine extrem de importantă și am subliniat necesitatea și importanța pe care România o acordă creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, respectiv interconectărilor de electricitate dintre cele două țări.
Am discutat și despre perspectivele reluării Programului INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia, cu utilizarea fondurilor europene aferente de aproximativ 88 de milioane de euro. Acest program – mă bucur să anunț – este finalizat pentru perioada 2021-2027 și va fi lansat în luna septembrie, dacă toate condițiile vor fi îndeplinite. Prin urmare, avem foarte multe premise pentru foarte multe proiecte transfrontaliere de cooperare în sprijinul cetățenilor noștri.
De asemenea, am reiterat susținerea deplină pe care România o acordă parcursului european al Republicii Serbia și am reiterat, și reiterez și cu această ocazie, disponibilitatea de a acorda sprijin tehnic sau de altă natură, dacă este necesar. Am discutat despre importanța pe care o are acest parcurs european al Serbiei, care, din punctul de vedere al României, trebuie să se finalizeze cât mai repede cu aderarea ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. De asemenea, în acest context, am discutat și despre importanța alinierii la Politica externă și de securitate comună a Uniunii pentru partenerii Uniunii Europene, inclusiv pentru Serbia, având în vedere, desigur, și contextul regional complicat.
De asemenea, am discutat despre efectele pe care războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei îl are în diverse domenii, de la domeniul umanitar, al gestionării refugiaților, până la chestiunile care țin de criza energetică și, respectiv, de efectele asupra tranzitului de cereale ucrainene spre terțe piețe.
Sunt multe alte aspecte pe care le-am discutat, pe care le vom discuta de altfel și în continuare, pentru că întâlnirea noastră nu se finalizează aici, aspecte legate de stabilitatea Balcanilor de Vest, aspecte legate de alte dosare care ne interesează atât pe noi, cât și pe prietenii și partenerii noștri din Serbia.
Încă o dată, vă mulțumesc, domnule ministru, pentru vizită, pentru dialogul extrem de substanțial pe care l-am avut până în acest moment și pe care sunt convins că îl vom avea și pe mai departe, în așa fel încât – sunt, de asemenea, convins – obiectivele noastre ambițioase vor fi îndeplinite.
Dragă Nicola, domnule ministru, aveți cuvântul.
