Captură video: http://www.mae.ro/node/57768
Transcript:
Bogdan Aurescu: Mă bucur foarte mult că am agreat împreună organizarea acestei dezbateri astăzi, o audiere care, așa cum a spus domnul Președinte Corlățean, a fost foarte substanțială, foarte deschisă. Iată, am discutat vreme de aproape o oră și jumătate și am prezentat în această discuție evaluarea părții române cu privire la situația, la zi, în desfășurarea acestei crize de securitate. Am prezentat demersurile pe care România le-a făcut în plan politico-diplomatic în toată această perioadă, atât la nivelul relației cu Partenerul Strategic american, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în cadrul OSCE-ului, în cadrul Uniunii Europene, pe toate palierele. Am discutat despre necesitatea continuării demersurilor în vederea dezescaladării, pentru a obține o detensionare a situației de securitate. Este nevoie să continuăm să promovăm dialogul, pentru a obține aceste obiective și, în egală măsură, este nevoie să fim pregătiți pentru situația în care vom ajunge la un conflict.
Reporter: Ce informaţii aveţi în acest moment despre mişcările de trupe de la graniţa dintre Rusia și Ucraina?
Bogdan Aurescu: Așa cum a spus și ieri Secretarul General NATO, în acest moment este nevoie de o confirmare a acestor mișcări de trupe și să vedem dacă, într-adevăr, e vorba despre o retragere. Pentru că, aşa cum spunea şi Secretarul General NATO ieri, ceea ce vedem deocamdată este că echipamentul rămâne pe loc. Deci, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, în luna aprilie, dacă vă aduceți aminte, când a existat un mare exercițiu militar organizat de Rusia, tot în aceeași regiune, exercițiu care la momentul respectiv era considerat cel mai mare de după Războiul Rece, dar depășit de dimensiunea actualei desfășurări de forțe, și atunci a existat o retragere a unora dintre trupe, dar echipamentele au rămas pe teren și sunt utilizate și astăzi. Pentru a vorbi cu adevărat de o dezescaladare este nevoie de o retragere completă a acestor trupe și echipamente desfășurate de Federația Rusă la frontierele Ucrainei și în regiunea Mării Negre.
Reporter: După ce aţi avut acel mesaj pentru diplomaţii români şi nu numai, pentru românii din Ucraina, câți s-au întors în țară, câţi mai sunt în aceste momente acolo?
Bogdan Aurescu: Aşa cum am anunţat deja, am finalizat procedura de returnare în România a membrilor de familie ai personalului diplomatic de la Ambasada României de la Kiev şi de la Consulatul General de la Odessa. Celelalte două misiuni consulare, care sunt la Solotvino și, respectiv, la Cernăuți, nu au fost vizate de această măsură, pentru că nu este nevoie. Sunt în regiuni care prezintă un grad mai mare de securitate. În ceea ce privește Ambasada României la Kiev, în acest moment avem 15 oameni în personalul Ambasadei. Ambasada este pe deplin funcțională. Am retras o parte a personalului neesențial, mai precis doi membri ai personalului Ambasadei, care sunt deja în România. Nu este nevoie, în acest moment, de o reducere suplimentară a personalului și este important să dăm acest mesaj unitar, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Toate ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene de la Kiev au aceeași logică de funcționare în acest moment.
Reporter: Concret, ce implicații are un război la graniță pentru România? S-a vorbit, de asemenea, despre valul de oameni care ar putea să ajungă la noi în țară. Care sunt implicațiile concrete?
Bogdan Aurescu: Așa cum am discutat și în reuniune, pentru că am abordat aceste teme, România, ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice beneficiază în acest moment de toate garanțiile de securitate pe care le poate avea. Ca stat aliat, suntem deplin apărați de apărarea colectivă, de umbrela aliată de securitate. Niciun cetățean român nu trebuie să se teamă de o implicare a României într-un conflict militar, pentru că acest lucru nu se va întâmpla. Este adevărat că, dacă Federația Rusă va porni un conflict militar, o agresiune militară împotriva Ucrainei, situația de securitate în general, la nivel european, va cunoaște o deteriorare și mai puternică. Și atunci, evident, o astfel de situație va afecta Alianța Nord-Atlantică în ansamblul său, inclusiv România, dar nu există, în acest moment, pericolul unei implicări militare a României sau a Alianței Nord-Atlantice.
Reporter: Câți refugiați ar putea primi țara noastră în cazul unui conflict?
Bogdan Aurescu: Cred că trebuie să întrebați Ministerul Afacerilor Interne, pentru că Ministerul Afacerilor Externe nu are în competență gestionarea pe teritoriul României a chestiunii refugiaților.
Reporter: Dacă ați prezentat Comisiei și răspunsul pe care l-a dat România la… după ce l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, l-a convocat la MAE.
Bogdan Aurescu: Sigur, am discutat și despre această temă, în mod firesc…
Reporter: Şi care a fost răspunsul?
Bogdan Aurescu: …Şi răspunsul pe care l-am dat este cel pe care l-am prezentat și public, de altfel. Noi am informat imediat după ce am dispus convocarea ambasadorului rus, am arătat foarte clar ce am discutat. Și anume, am demontat o serie de afirmații greșite, false, eronate, care sunt de natură să inducă în eroare opinia publică. Nu am să revin acum asupra lor. Ele se referă la scutul de la Deveselu și la Comisia comună privind Tezaurul, dar noi am informat deja asupra acestor lucruri.
Reporter: În ultimele zile s-a vorbit despre un posibil atac asupra Ucrainei miercuri, astăzi, în cursul acestei zile, sunt surse diplomatice, surse pe filieră americană. Spuneți-ne, vă rog, care sunt datele pentru ziua de astăzi?
Bogdan Aurescu: Situația de securitate este complicată, așa cum a fost și în cursul zilei de ieri, dar noi sperăm ca eforturile care sunt în curs să ducă totuși la o dezescaladare.
Reporter: Aveați și dumneavoastră această informație că urmează să se producă o invazie în cursul zilei de astăzi?
Bogdan Aurescu: Noi am avut toate informațiile în timp real de la partenerii noștri din Alianța Nord-Atlantică, de la partenerii noștri americani, deci vă asigur că am fost informați în timp real cu toate evoluțiile și evaluările de securitate. De altfel, în cursul zilei de vineri, dacă va duceți aminte, Secretarul General NATO a făcut o vizită în România, atunci când militarii americani din Batalionul Stryker au sosit la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, în aceeași zi, în seara zilei, a existat o reuniune în format videoconferință la care a participat și Președintele României, organizată de Președintele Biden, împreună cu o serie de lideri europeni și șefi ai instituțiilor europene. Aceste chestiuni au fost discutate în amănunt și vă asigur că România este la curent, în timp real, cu privire la toate evaluările actuale de securitate.
Reporter: Dată fiind situația actuală şi faptul că, în mod evident, Ucraina nu va putea adera curând la NATO, face asta mult mai posibilă aderarea României la spațiul Schengen în acest an?
Bogdan Aurescu: Sincer, nu văd care e conexiunea între situația Ucrainei și stadiul aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică și dosarul despre care ați amintit și de care, de asemenea, ne ocupăm și în continuare.
Reporter: Să reformulez: este posibil ca România să adere la spațiul Schengen în acest an?
Bogdan Aurescu: Noi depunem toate eforturile, după cum știți, de foarte mult timp. Din 2011, România este pregătită din punct de vedere tehnic să adere la spațiul Schengen. Este nevoie însă de o decizie politică și această decizie politică trebuie, de asemenea, obținută la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.
Titus Corlăţean: Dacă îmi permiteţi un comentariu suplimentar. Exact ceea ce se întâmplă în clipa de față și modul exemplar în care România securizează, în continuare, frontiera estică și nord-estică, reprezintă argumente suplimentare, inclusiv pe plan politic, și vom acționa în concordanță – Guvern și Parlament – pentru a promova o decizie politică pentru aderarea legitimă, corectă a României la spațiul Schengen. Ceea ce se întâmplă acum este un argument suplimentar și îl vom folosi.
Bogdan Aurescu: Mai ales că, în acest moment, se derulează un proces de reformare a ceea ce înseamnă acquis-ul Schengen. Este o discuție în curs, care se referă inclusiv la managementul spațiului Schengen. România este implicată în această discuție. Reforma spațiului Schengen reprezintă o prioritate a Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene și noi credem – și aceasta este și poziția pe care partenerii noştri francezi au menționat-o – că această reformă a spațiului Schengen nu este în contradicție cu procesul de extindere a spațiului Schengen. Mă feresc, așa cum am făcut-o întotdeauna, de a da termene, de a vorbi despre lucruri înainte de a le obține în mod efectiv.
Reporter: Ați avut de curând o discuție în format B9 cu miniștrii de externe. S-a schimbat ceva, ați făcut o informare suplimentară după acea discuție?
Bogdan Aurescu: Am discutat puțin și despre această reuniune pe care am convocat-o la începutul lunii februarie, atunci când ministrul de externe francez a făcut o vizită la București. A fost un prilej foarte bun de a schimba evaluări cu toți aliații de pe Flancul Estic, într-un context în care Franța este angajată pentru securitatea aliaților de pe Flancul Estic, inclusiv prin decizia Președintelui Macron de a trimite trupe în România și de a-şi asuma și calitatea de națiune-cadru la grupul de luptă care va fi creat în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Cu acea ocazie, l-am avut și pe ministrul de externe ucrainean prezent, iaraşi, pentru prima oară în acest format, și a fost o foarte bună oportunitate ca Ucraina să-și prezinte evaluările de securitate la zi, la acel moment, și de a vedea cum putem să sprijinim în continuare Ucraina, pentru a rezista în fața acestei situații create de Federația Rusă.
Reporter: Domnule ministru, sunt sute de mii de români care trăiesc în sudul Ucrainei. S-a făcut ceva pentru oamenii ăștia? V-au cerut ajutorul? Ştiu că nu au fost cereri depuse pentru a reveni în țară, s-au făcut acele culoare, dar mai mult, pentru cei care s-au decis să rămână acolo, și, în situația unui conflict, se poate interveni, sunt protejați acei oameni?
Bogdan Aurescu: Noi suntem în contact cu cetățenii români din Ucraina, dar și cu membrii comunității românești din Ucraina. Misiunile noastre, Ambasada de la Kiev, oficiile consulare din Ucraina, sunt pregătite să ofere asistență în cazul în care este necesar și, ceea ce pot să vă spun este că, împreună cu colegii mei, în cadrul unui task force pe care l-am creat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, am stabilit care este setul de măsuri pe care îl putem lua pentru a sprijini cetățenii români și, de asemenea, pentru a sprijini membrii comunității românești, dacă se va pune problema unei situații de criză, de conflict. Avem contact cu toți cetățenii români care se află în misiunile internaționale din Ucraina – vorbim despre Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE-ului, despre două misiuni ale Uniunii Europene care se desfășoară în Ucraina, de asemenea, avem personal în cadrul [oficiului] ONU [din Ucraina]. Suntem în contact permanent cu toți cetățenii români. Sunt cetățeni români care sunt prezenţi în Ucraina la muncă, pentru activități lucrative. Încercăm să menținem contactul cu cât mai mulți dintre aceștia. Deci, am lucrat în toată această perioadă pentru un plan de contingență, dacă va fi nevoie, dar sperăm în continuare că lucrurile nu vor merge pe o astfel de dimensiune de agresiune militară.
Reporter: Şi mai am o ultimă întrebare, dacă-mi permiteţi. De ce în toată această perioadă România nu a încercat o discuție la nivel înalt cu Rusia, pentru că am văzut tot acel pelerinaj pe care l-au avut șefii statelor importante din Europa?
Bogdan Aurescu: Noi am fost în toată această perioadă extrem de activi la nivel politico-diplomatic. Rezultatul s-a și văzut: venirea soldaților americani în România, decizia pe care Președintele Macron a luat-o, reuniunile pe care le-am convocat la diverse niveluri. Tocmai am menționat formatul B9…
Reporter: Dar nicio discuţie cu…
Bogdan Aurescu: Discuțiile care s-au purtat cu Rusia s-au purtat în formatul aliat consacrat, adică în Consiliul NATO-Rusia, în succesiunea de schimburi de corespondență. Ultima oară, vă readuc aminte, am trimis propunerile noastre scrise, inclusiv cu decizia și contribuțiile României, pe 26 ianuarie, și încă așteptăm răspunsul Federaţiei Ruse. Nu cred că se punea problema unei astfel de discuții directe în acest moment, pentru că, după cum ați văzut, există deja un “trafic” diplomatic extrem de intens pe direcția Moscova și Kiev în acest moment. Dar am fost, vă mărturisesc, extrem, extrem de activi în toată această perioadă. Mulţumesc!
