Domnule Rector al Universității din București,
Domnule Președinte al Senatului Universității din București,
Domnule Decan al Facultății de Drept,
Domnule Director al Institutului Francez din Romania,
Doamnă Director al Școlii de Drept de la Sorbona,
Stimați colegi,
Dragi studente și studenți,
Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră și mă bucur că această ceremonie se ține, după atâția ani, în format fizic, revenind la normalitate, la sediul Facultății noastre. Mă bucur să îmi revăd colegii și să-i întâmpinăm împreună pe studenții noștri.
Este întotdeauna emoționant – și mă simt emoționat și astăzi, ca de fiecare dată, dar mai ales mă simt emoționat când încep primul curs de drept internațional, care va fi săptămâna viitoare – să asist la un nou început de an universitar, la această Facultate, unde mi-am început studiile în drept și unde am onoarea și plăcerea să fiu profesor. Și sunt în primul rând profesor. Predau, alături de colegii mei, pentru cei care nu știu, Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale pentru studenții anului IV și la Masteratul de Drept Internațional Public.
Si chiar dacă în prezent sunt ministru al afacerilor externe sau membru al Comisiei ONU de Drept Internațional, port întotdeauna haina de profesor, iar insigna, sau pin-ul Facultății de Drept, pe care și astăzi îl port cu mândrie, mă însoțește permanent, în tot ceea ce fac, atunci când reprezint Romania în afara țării, fie instituțional, ca diplomat român și ca ministru de externe, fie individual, ca expert în domeniul dreptului internațional.
Această vocație se află la baza întregii mele activități. Sunt profund dedicat formării profesioniștilor în drept de azi și de mâine, mai ales într-un context internațional în care, după cum spunea și domnul Decan, atașamentul pentru libertate și pentru principiile dreptului internațional este extrem, extrem de important.
Dreptul internațional – și asta nu este o definiție pe care o veți găsi în manualul nostru de drept internațional – reprezintă unul dintre pilonii structurali ai apărării unei lumi libere, în care pacea și securitatea, precum și respectul autentic între state și alți actori care sunt activi în plan internațional, reprezintă fundamentul pe care se sprijină reziliența și progresul societăților noastre. Este un pilon esențial al evoluției societăților democratice, în ceea ce numim statul de drept la nivel internațional sau, mai nou, ordinea globală bazată pe reguli.
Relevanța și importanța dreptului internațional sunt, din punctul meu de vedere, de netăgăduit, nu doar pentru relațiile internaționale, ci și pentru ordinea de drept intern, iar realitatea brutală a războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei a demonstrat cu atât mai mult acest fapt – și am să revin asupra acestui lucru.
Doamnelor și domnilor,
Pentru România, dreptul internațional este esențial în realizarea eficientă a politicii noastre externe, adică în atingerea obiectivelor noastre naționale. El face parte din nucleul esențial al politicii noastre externe. Prin intermediul dreptului internațional, de-a lungul istoriei și în spiritul oportunităților fiecărei ere, România s-a dezvoltat și a evoluat continuu.
Și concret, pe lângă cei trei piloni esențiali ai politicii noastre externe si de securitate – adică creșterea rolului și influenței României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite – acțiunea diplomatică externă a României se bazează pe susținerea și promovarea valorilor democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale, a stabilității și securității în regiune și la nivel global, pe susținerea fermă a multilateralismului eficient și corelarea politicii externe în materie de obiective și priorități cu politica de securitate și apărare, dar și, extrem de important, pe promovarea și respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli.
Așadar, respectarea dreptului internațional, valorificarea instrumentelor pe care ni le pune la dispoziție sunt condiții sine qua non ale consolidării, pe mai departe, a profilului României în plan extern.
În acest an se împlinesc 160 de ani de la înființarea Ministerului Afacerilor Externe, adică de la crearea diplomației române moderne. 160 de ani în care politica externă a fost gestionată și dezvoltată neîntrerupt de diplomați dedicați, o bună parte din aceștia fiind juriști și chiar absolvenți ai Facultății noastre. În pofida provocărilor din acești 160 de ani, Ministerul de Externe nu a încetat să contribuie la evoluția relațiilor internaționale bazate pe reguli. Nume ca Nicolae Titulescu, care este autor, printre altele, al Convențiilor de la Londra privind definiția agresiunii, Vespasian Pella – părinte fondator al dreptului internațional penal, al conceptului Curții Penale Internaționale Permanente și autor al definiției genocidului, pe care el o numea „crima de barbarie”, o definiție extrem de actuală din păcate astăzi, Demetru Negulescu – profesor al acestei Facultăți și primul judecător internațional al României, la Curtea Permanentă de Justiție Internațională de la Haga, sunt parte din panteonul internațional în materie.
Ministerul de externe al României este instituția responsabilă, printre altele, cu încheierea tratatelor internaționale, precum și cu reprezentarea statului român în proceduri contencioase internaționale. Diplomați cu pregătire juridică participă activ la formarea pozițiilor României in domeniul dreptului internațional, în dosare complicate, de actualitate, iar mulți dintre ei – și sunt mândru să spun asta – sunt absolvenți ai Facultății noastre. Iar foști studenți ai acestei Facultăți, diplomați juriști din Ministerul de Externe, au compus în majoritate echipa pe care am condus-o la Curtea Internațională de Justiție, în procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, care a adus României, in 2009, 9700 kilometri pătrați de platou continental și zone economice exclusive, adică 80% din suprafața disputată în acest diferend – unica extindere de jurisdicție și drepturi suverane ale României, după Marea Unire din 1918.
Diplomația este o profesie juridică, iar cunoștințele specifice dreptului internațional trebuie, așa cum am mai spus, să se regăsească în ADN-ul oricărui diplomat.
În același timp, nu doar în diplomație veți aplica dreptul internațional și subramurile sale, fie ca vorbim despre Dreptul Internațional al Drepturilor Omului, Dreptul Internațional Penal, Dreptul International Umanitar, Dreptul Internațional al Mediului – și pot să continui. Îmi permit să spun că dreptul internațional este important pentru toate profesiile juridice, fie că veți alege să fiți avocați, magistrați sau funcționari publici.
Într-o lume în care multilateralismul și cooperarea internațională rămân esențiale pentru însuși viitorul democrațiilor noastre și pentru libertatea noastră, ca viitori magistrați va trebui să știți cum se interpretează și, mai ales, cum se aplică un tratat internațional în ordinea juridică internă sau să înțelegeți dinamica relației dintre instanțele naționale și cele europene și internaționale. Va trebui să redactați hotărâri care să fie conforme cu dreptul și jurisprudența internaționale și europene și să luați decizii care să prevină declanșarea unor proceduri în fața unor instanțe internaționale împotriva României, de exemplu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la Strasbourg.
În calitate de avocați, vă veți confrunta cu interpretarea și aplicarea normelor dreptului internațional, fie din perspectivă substanțială, fie procedurală. Poate veți apăra interesele unor cetățeni români la CEDO sau, eventual, veți lucra în firme de avocatură care vă vor implica în proceduri de conciliere sau arbitraj internațional în fata Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investițiile, de la Washington.
Sunt sigur că printre colegii mei care sunt prezenți astăzi, magistrați, avocați, profesori, această perspectivă este acceptată unanim.
În plus, vreau să menționez faptul că Facultatea noastră are rezultate recunoscute internațional, așa cum spunea domnul Decan. Dreptul internațional, temeinic învățat, încă din facultate, a dus la creșterea prestigiului Facultății noastre. Studenții și studentele Facultății au obținut rezultate remarcabile la concursurile internaționale de pledoarii simulate de drept internațional public, fiind clasați la vârful performantelor academice internaționale.
Și vă dau câteva exemple recente. La concursul „Charles Russeau” din acest an, echipa Facultății de Drept a ajuns până în sferturile de finală. În cadrul aceluiași concurs, în 2021, studenta noastră, Maria Bebec a obținut locul al II-lea la categoria cel mai bun pledant. În anul 2022, studenta noastră Monica Stoica a obținut același loc prestigios. La concursul „Renee Cassin” din 2022, tot Maria Bebec a obținut premiul pentru cea mai bună pledoarie în apărare și premiul pentru cel mai bun pledant non-francofon. La concursul „Philip C. Jessup”, echipa Facultății a obținut și în 2021, și în acest an, clasarea în topul celor mai bune 100 echipe din lume, dintr-un total de aproximativ 700 de echipe participante. În 2021, Maria Ghorashi a obținut premiul pentru cel mai bun pledant, iar în anul 2022 Maria Bodea a obținut premiul pentru cel mai bun pledant, clasându-se pe locul 37, dintr-un total de aproximativ 3000 de concurenți.
Acești studenți remarcabili sunt alături de noi astăzi și vă vor împărtăși, mai târziu, experiența lor. Și vreau să îi felicit pentru munca substanțială, pentru aceste rezultate excelente, care au așezat Facultatea noastră alături King’s College din UK sau de Universitatea din Lille din Franța. Și va invit să vă alăturați acestor echipe câștigătoare.
Dragi studente, dragi studenți,
Pot spune că, în contextul evoluțiilor legate de războiul din Ucraina, un război brutal în vecinătatea noastră imediată, relevanța dreptului internațional devine tot mai pregnantă.
Efectele invaziei agresive, nelegale și nejustificate a Rusiei în Ucraina au fost și sunt gestionate și prin intermediul dreptului internațional. În acest context, fără precedent în ultimele decenii, instrumentele dreptului internațional joacă un rol vital în gestionarea acestor încălcări grave, prin prisma valorilor pe care trebuie să le apărăm. Pentru că da, războiul Rusiei contra Ucrainei nu este doar un atac împotriva securității noastre europene sau euroatlantice, ci este un atac împotriva valorilor democratice, asupra fiecăreia dintre societățile noastre democratice și libere. Simulacrele de referendumuri ilegale din această săptămână sunt o încălcare gravă a dreptului internațional. Prin organizarea lor, Rusia a demonstrat încă o dată ca acționează cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional, mai ales suveranitatea și integritatea teritorială, dar și contrar responsabilităților pe care le are ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, care este garantul menținerii păcii și securității internaționale. De altfel, în dreptul internațional, niciun câștig teritorial, realizat prin încălcarea dreptului internațional sau prin folosirea forței sau amenințării cu forța, nu poate fi recunoscut ca legal. Este motivul pentru care Romania a condamnat ferm, alături de toate statele care susțin ordinea globală bazată pe reguli, aceste referendumuri, aceste acțiuni, care nu pot produce și nu produc niciun fel de efect juridic.
Și condamnăm, în egală măsură, intenția anexării teritoriilor pe care s-au organizat aceste așa-zise referendumuri, preconizată în cursul acestei zile.
După cum probabil unii dintre dumneavoastră cunosc deja, la 13 septembrie 2022, România a depus cererea sa de intervenție în cazul „Acuzații de genocid în conexiune cu Convenția privind Prevenirea și Reprimarea crimei de genocid”, înaintat de Ucraina în fața Curții Internaționale de Justiție.
De asemenea, la data de 16 septembrie 2022, România a făcut o cerere de intervenție în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de Ucraina la CEDO împotriva Federației Ruse, cu privire la încălcările grave ale drepturilor omului, comise de Rusia pe teritoriul ocupat al Ucrainei.
România s-a numărat, de asemenea, printre cele 43 de state care au sesizat, pe 2 martie 2022, Procurorul Curții Penale Internaționale de la Haga, pentru anchetarea crimelor de război, crimelor împotrivă umanității și de genocid comise pe teritoriul ucrainean.
La provocări actuale și viitoare, inclusiv cele mai stringente în acest moment, acțiunile de răspuns gestionate de juriștii români fac diferența reală, de care România și societatea internațională au nevoie. Ne apărăm valorile, atât cele interne, cât și cele internaționale, prin folosirea inteligentă a instrumentelor de drept internațional. Însă fără o cunoaștere temeinica a dreptului internațional, încă din facultate, este limpede că nu veți putea apăra cum se cuvine interesele României și ale cetățenilor romani, din orice profesie pe care o veți avea după absolvire.
Din acest punct de vedere, studiul serios al dreptului internațional, formarea de specialiști în acest domeniu, precum și formarea continuă de formatori, cadre didactice de excepție, trebuie să fie o prioritate, în primul rând pentru Facultate – ca instituție, care trebuie să mențină și să pună la dispoziție cadrul necesar, pentru noi – ca profesori, și apoi pentru dumneavoastră – ca viitori profesioniști ai dreptului.
Trebuie să fim pregătiți și rezilienți la nivel național, pentru a face față provocărilor prezente și viitoare și cred cu tărie că educația la un nivel cât mai înalt și profesionist, așa cum este asigurata de Facultatea noastră, este unul dintre principalele instrumente prin care noi toți devenim mai puternici în fața adversităților.
Dragi studente si studenți,
Vă felicit pentru că ați ales să studiați dreptul și ați reușit să fiți admiși la Facultatea noastră. Vreau însă să vă transmit că a deveni student este doar primul pas pe un drum lung și de multe ori anevoios, care solicită energie și construcție continuă. Ține de fiecare dintre dumneavoastră să folosiți educația pe care o primiți în această instituție de prestigiu pentru a vă dezvolta o carieră de succes, pentru a deveni lideri în profesiile juridice pe care le veți urma sau chiar mai departe decât atât.
Ca ministru de externe pot să vă confirm că avem nevoie de diplomați și consuli bine pregătiți și vă încurajez să vă gândiți la această carieră. Anul acesta, m-am bucurat să primesc, cu ocazia Zilei Diplomației Române, când am făcut la Minister o Zi a Porților Deschise, mulți tineri studenți la Drept și nu numai, interesați să-și facă o imagine despre ce înseamnă o carieră diplomatică.
Vă aștept și pe dumneavoastră să veniți în contact cu activitățile Ministerului de Externe și cu acțiunea diplomației române, care în această perioadă este extrem de complexă. Tinerii educați în spiritul și litera legii reprezintă garanția noastră pentru un viitor mai bun în România.
Vă doresc mult succes în noul an universitar și m-aș bucura dacă succesele dumneavoastră vor avea, într-o zi, un impact pozitiv asupra întregii societăți românești.
Până atunci, vă urez spor la învățat, multă energie și multă curiozitate!
Vă mulțumesc!
