MAE: Emisiunea „Tema zilei” – invitat ministrul român de externe Bogdan Aurescu, TVR1

Realizator: Ramona Avramescu

Captură video: https://www.mae.ro/node/58538

 

Transcript:

Realizator: Bună seara! Bine aţi venit la „Tema zilei”, doamnelor şi domnilor. Se apropie ziua de 9 mai şi toată comunitatea internaţională este cu ochii pe Vladimir Putin pentru că mulţi experţi se aşteaptă la o mişcare de forţă din partea acestuia, pentru a marca fastuos ziua în care Rusia sărbătoreşte victoria împotriva fascismului. Discutăm contextul, evoluţiile pe frontul din Ucraina şi implicaţiile asupra securităţii României cu ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, invitatul nostru, azi. Bună ziua, domnule ministru, vă mulţumesc că sunteţi cu noi.

Bogdan Aurescu: Bună ziua, mă bucur să revin la emisiunea dumneavoastră.

Realizator: Aţi fost acum o săptămână la Kiev împreună cu Premierul Nicolae Ciucă, recent l-aţi primit la Bucureşti pe ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba. Sunt convinsă că pe lângă aceste întâlniri aţi avut multe alte discuţii şi cu alţi parteneri, pe marginea războiului. Care este evaluarea la zi, să spunem, privind situaţia de pe frontul ucrainean?

Bogdan Aurescu: Aşa cum putem observa cu destulă claritate din informaţiile publice care sunt disponibile, războiul a intrat într-o nouă fază, care se concentrează pe vestul Ucrainei, acolo unde armata Federaţiei Ruse încearcă să obţină câştiguri teritoriale în faţa forţelor armate ucrainene şi unde luptele s-au intensificat destul de mult în ultima perioadă. Și constatăm, pe de altă parte, că aceste eforturi ale Federaţiei Ruse nu dau rezultatele scontate. Există mici câştiguri teritoriale, foarte puţin semnificative, de partea Federaţiei Ruse. Pe de altă parte, există zone unde forţele armate ucrainene reuşesc, la rândul lor, să câştige teren. Prin urmare, în acest moment, rezultatul acestei faze a războiului pe care Federaţia Rusă l-a declanşat ilegal împotriva Ucrainei nu sunt anticipabile. 

Prin urmare, dacă a existat vreo planificare pentru data de 9 mai în ideea că Federaţia Rusă va reuşi să obţină o victorie decisivă pe frontul ucrainean, această planificare, cu siguranţă, nu răspunde sau mai bine spus nu corespunde cu realitatea din teren. De asemenea, constatăm că există în continuare lovituri cu rachete de diverse feluri asupra altor zone din Ucraina, inclusiv în vestul Ucrainei sau în regiunea Odesa. Dar vom vedea în zilele care urmează în ce măsură rezultatul ostilităților înclină balanţa într-o parte sau în alta. Părerea mea este că nu vom vedea evoluţii, să spunem, surprinzătoare până la momentul 9 mai, care fusese stabilit aşa, ca un fel de reper în evoluţia acestei conflagraţii.

Realizator: Tocmai acest lucru îi îngrijorează pe mulţi experţi, dar nu numai, care se tem de faptul că în absenţa acestei victorii simbolice, să spunem, Vladimir Putin ar putea deveni şi mai imprevizibil şi s-ar putea ajunge chiar la folosirea unor arme chimice sau nucleare. Este aceasta o îngrijorare, adică există fundament pentru această îngrijorare?

Bogdan Aurescu: Într-adevăr, s-a speculat destul de mult în ultima perioadă pe acest subiect, iar aceste speculaţii au fost alimentate şi de o serie de dezbateri purtate cu destul de multă intensitate la televiziunile ruse care propagă tezele oficiale, ceea ce sigur că poate să ridice anumite semne de preocupare. 

Pe de altă parte, nu există niciun fel de informații în acest moment care să indice că există intenția ca Rusia să folosească în perioada imediat următoare astfel de arme. Reamintesc faptul că la Summitul NATO care s-a desfășurat la Bruxelles pe 24 martie, în declarația finală a acestui Summit, liderii Aliați au avertizat Rusia cu privire la inadmisibilitatea utilizării unor arme de distrugere în masă și chiar au fost trasate o serie de sarcini pentru autoritățile militare de a pregăti în continuare măsuri, inclusiv pentru Summitul de la Madrid, care va avea loc în luna iunie, respectiv de a acorda Ucrainei o serie de elemente de sprijin în acest scenariu, care în acest moment este, repet, neconfirmat din punct de vedere al realității din teren.

Realizator: O altă speculație în legătură cu ziua de 9 mai privește o declarare oficială a unui război. Ce înseamnă acest lucru, juridic, și ce consecințe ar avea?

Bogdan Aurescu: Din punct de vedere practic, în teren, este evident că nu există consecințe deosebite, pentru că există deja un conflict armat în plină desfășurare, pe care multă lume îl numește război, și pe bună dreptate, având în vedere anvergura ostilităților. Pe de altă parte, din punct de vedere juridic, din punct de vedere al dreptului internațional, există o diferență, nu este foarte mare, între război și conflict armat, dar până la urmă și războiul este tot un conflict armat. 

Poate că, din perspectiva dreptului intern, în Federația Rusă, pot să existe anumite avantaje, așa cum s-a speculat, legate de posibilitatea unei mobilizări masive de trupe în favoarea efortului de război din Ucraina. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere și faptul că pot să existe și consecințe adverse ale unei astfel de măsuri, ţinând seamă de efectele în plan psihologic în societatea rusă ale unei astfel de măsuri care cu siguranță poate să creeze nemulțumiri la nivelul populației.

Realizator: Sunt multe îngrijorări privind apropierea zilei de 9 mai și în Republica Moldova, în legătură cu potențiale provocări în Găgăuzia, în Transnistria. Cât de mare este riscul ca acestea să se producă?

Bogdan Aurescu: Noi am discutat și suntem în contact permanent cu colegii noștri de la Chișinău, eu am vorbit și săptămâna trecută cu ministrul de externe, domnul Nicu Popescu, și am analizat împreună situația din Transnistria, pentru că la ea ne referim, pentru că acolo au existat o serie de evenimente a căror origine este deocamdată neclară. Există tot felul de teorii cu privire la originea și motivațiile acestor evenimente, care au fost, după cum am văzut cu toții, speculate de propaganda rusă.

Noi am făcut un apel foarte clar şi am făcut acest apel imediat după ce autorităţile de la Chişinău au exprimat poziţia oficială a Republicii Moldova cu privire la aceste evoluţii; am făcut un apel la calm, la responsabilitate, şi am susţinut apelul la calm şi responsabilitate al Preşedintelui Maia Sandu, al autorităţilor de la Chişinău. Este foarte important să nu mai aibă loc astfel de provocări pentru că nu este deloc util pentru Republica Moldova să treacă printr-o perioadă de instabilitate sau de vulnerabilizare crescută, mai ales în contextul în care Republica Moldova are deja de înfruntat o serie de consecinţe ale conflictului din Ucraina, care se manifestă mai ales la nivelul efortului de a gestiona valul de refugiaţi care a ajuns în Republica Moldova. 

Reamintesc faptul că Republica Moldova are cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor dintre toate statele care sunt confruntate în acest moment cu val de refugiaţi din Ucraina. Noi am încercat şi am reuşit, cred, să atenuăm efectul acestui val de refugiaţi din Republica Moldova prin sprijin acordat direct Republicii Moldova, prin ajutoare pe care le-am trimis în Republica Moldova; e vorba de peste 80 de tone de ajutoare umanitare pentru refugiaţi, am livrat combustibil, păcură pentru sistemul energetic din Republica Moldova, am preluat refugiaţi direct de la graniţa dintre Republica Moldova şi Ucraina pentru a-i aduce în România, în aşa fel încât ei să nu rămână în Republica Moldova. 

Reamintesc faptul că în acest moment sunt peste 100.000 de refugiaţi ucraineni care se află pe teritoriul Republicii Moldova, iar impactul financiar este unul de peste un milion de euro pe zi, ceea ce este foarte mult pentru finanţele Republicii Moldova. Dacă vorbim despre finanţe, mă bucur că astăzi, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat legea de ratificare a Acordului pe care cei doi premieri, domnul Nicolae Ciucă şi doamna Natalia Gavriliţa, l-au semnat cu ocazia Ședinţei Comune de Guvern din luna februarie, Acordul prin care România acordă Republicii Moldova o sută de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare, 100 de milioane de euro grant nerambursabil. În perioada imediat următoare vom lucra împreună cu colegii de la Chişinău pentru a aplica acest acord şi pentru a putea deja să finanţăm proiectele pe care Republica Moldova ni le va propune. Este un instrument care va fi probabil principalul sau unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

De asemenea, am acordat, și acești bani vor fi livrați cât de curând Republicii Moldova, 10 milioane de euro ca sprijin financiar direct către Republica Moldova, cu ocazia Conferinței din 5 aprilie pe care am co-organizat-o și co-prezidat-o împreună cu colegii mei de la Berlin și de la Paris, o inițiativă care a reușit să strângă aproximativ 660 de milioane de euro, în diverse forme, pentru Republica Moldova. De asemenea, cu acea ocazie am reușit să obținem angajamente de preluare de refugiați de aproximativ 12.000 de persoane din partea diverselor state care au luat parte la conferință și plănuim, pentru luna iulie a acestui an, o conferință de follow-up pe care o voi găzdui la București, iarăși împreună cu colegii mei din Franța și din Germania. Deci, acordăm sprijin multidimensional Republicii Moldova, ne preocupă și aspectele care țin de securitatea energetică a Republicii Moldova. Împreună cu colegii de la Chișinău încercăm să atenuăm efectele acestei crize care, iată, se răsfrâng și asupra Republicii Moldova.

Realizator: Există îngrijorări privind creșterea fluxului de refugiați, un nou val semnificativ, dacă lucrurile se înrăutățesc în sudul Ucrainei și în apropiere de Republic Moldova?

Bogdan Aurescu: Discutam despre situația din Ucraina de pe linia frontului din estul Ucrainei și aici trebuie spus că din toate evaluările care sunt disponibile la acest moment reiese că forțele armate ale Federației Ruse nu au, în acest moment, capacitatea de a acționa atât în est, cât și în sud în mod simultan. Prin urmare, nu putem să estimăm acum care sunt șansele unei operațiuni a Federației Ruse în sud, în regiunea Odesa. 

Sperăm ca armata Ucrainei să reziste cu succes în operațiunile din estul Ucrainei, în așa fel încât acest scenariu să nu se materializeze. 

Am discutat acum două săptămâni, la Geneva, cu directorul general al Organizației Internaționale pentru Migrație situația refugiaților din Ucraina, atât cei care ajung în Republica Moldova, cât și cei care ajung în România. 

Iată, – astăzi, fac o paranteză, suntem la aproape 900.000 de refugiați care au intrat de la începutul războiului în România și pe care România i-a gestionat cu succes și, într-adevăr – dacă în sudul Ucrainei se va ajunge la operațiuni militare, există și această perspectivă a unui număr crescut de refugiați, dar sperăm să nu ajungem într-o astfel de situație. 

Ați menționat mai devreme vizita la Kiev pe care domnul Prim-ministru Ciucă a întreprins-o și la care am participat, discuția pe care am avut-o cu ministrul Kuleba. Noi am discutat foarte extins și foarte aplicat cu privire la modul în care putem să sprijinim Ucraina, iar dincolo de ajutorul pe care l-am acordat în domeniul refugiaților, care este foarte apreciat de partea ucraineană – atât omologul meu, cât şi Președintele Zelenski ne-au mulțumit în mod deosebit pentru modul exemplar în care am gestionat situația refugiaților ucraineni care au ajuns în România – am discutat și despre alte aspecte legate de efortul umanitar, despre succesul hub-ului de la Suceava, care a ajuns, iată, la aproape 170 de camioane, de tiruri de ajutoare internaționale care au fost transmise către Ucraina, dar am vorbit și despre sprijinul în susținerea economiei Ucrainei. Este o nouă linie de efort pe care autoritățile române o întreprind, deja. Lucrăm, deja, la acest obiectiv foarte important, pentru că Ucraina are în continuare o serie de produse pe care dorește să le exporte, dar, din cauza blocadei pe care marina militară a Federației Ruse a realizat-o în fața portului Odesa, acest port nu mai poate fi utilizat. El era principala poartă de ieșire pentru produsele ucrainene.

 Prin urmare, România, care este stat vecin și cel mai apropiat de aceste zone ale Ucrainei, poate să suplinească cu succes – sper eu – dorința Ucrainei de a-și exporta bunurile, pentru că orice venit este necesar pentru sprijinirea statului ucrainean.

Realizator: Există această capacitate în acest moment? Sau cum poate fi îmbunătăţită…?

Bogdan Aurescu: Am discutat pe mai multe paliere. La discuția pe care am avut-o cu ministrul Kuleba am abordat în mod foarte pragmatic și detaliat un program de deschidere, pe de-o parte, a unor noi puncte de trecere a frontierei între România și Ucraina, pentru a facilita acest tranzit, acest trafic de produse pe care Ucraina dorește să le exporte, am discutat despre recalificarea unor puncte de trecere a frontierei, în sensul de a extinde capacitatea lor, pentru a permite tranzitul traficului greu, de mărfuri; am discutat despre posibilitatea ca o serie de alte puncte de trecere a frontierei dintre România și Ucraina care funcționează deja să poată să fie folosite și pentru tranzitul de produse de origine animală, și aici este nevoie de personal calificat din partea ANSVSA, de o serie de proceduri care sunt în momentul acesta în curs. Deci, lucrăm, deja, la acest proiect, la acest program legat de punctele de trecere a frontierei. 

Pe de altă parte, dorim să folosim cât mai mult Portul Galați, pe Dunăre, care devine, într-un fel, o „nouă Odesă a Ucrainei”, prin care putem aduce pe cale ferată – și se lucrează la proiectul acela de extindere a căii ferate cu ecartament lat, care este folosită în Ucraina, pentru a aduce cât mai aproape de Portul Galați aceste produse, care, apoi, pe Dunăre, pot să ajungă în portul Constanţa și deja pot să spun că din Portul Constanța au plecat, săptămâna trecută, peste 80.000 de tone de cereale ucrainene către diverse destinații din lume, la care se adaugă, chiar în aceste zile, încă 26.000 de tone de cereale. Alte produse sunt, de asemenea, și ele, în curs de a fi transferate. În altă ordine de idei, putem folosi Dunărea ca o cale de transport…

Realizator: Exact asta îmi aduc aminte că spunea și ministrul Kuleba când a fost la Bucureşti.

Bogdan Aurescu: Exact. Și am discutat cu ministrul Kuleba despre revalorizarea Dunării. Spunea, la rândul său, că în Reni există o activitate foarte intensă de investiții și de extindere a capacităților pentru a putea folosi Dunărea în acest scop și, de aceea, am discutat cu domnul Prim-ministru și delegația din care, iarăși, am făcut parte, cu ocazia vizitei Prim-ministrului bulgar la București, săptămâna trecută…

Realizator: Acest proiect implică și Bulgaria.

Bogdan Aurescu: Exact, pentru că Dunărea trebuie să devină o cale de navigație care ajută la transportul de mărfuri pe toată perioada anului. Pentru asta trebuie să dragăm Dunărea; partea română a continuat proiectul care este finanțat, de altfel, cu bani europeni și care se cheamă FastDanube și am convenit cu partea bulgară ca și partea bulgară să recupereze o serie de întârzieri care s-au acumulat în trecut cu privire la dragarea părții care revine Bulgariei din Dunăre. În felul acesta, putem folosi Dunărea ca o cale de transport pentru mărfurile ucrainene și o cale foarte ieftină de transport spre Europa Centrală și de Vest.

Realizator: Și există această disponibilitate și din partea bulgară în acest moment?

Bogdan Aurescu: Există această disponibilitate de a contribui la efortul de dragare a Dunării. Am convenit ca, în pregătirea Ședinței comune de Guvern cu Bulgaria, care va avea loc în toamnă, să avem un grup de lucru comun care să pregătească Ședința de Guvern și, în același timp, să se ocupe și de acest proiect pentru a vedea unde sunt întârzierile, ce trebuie făcut în mod concret. De altfel, vă aduceți aminte că la întâlnirea celor doi Prim-miniștri a participat și doamna comisar Adina Vălean, comisarul european pentru transport, care a prezentat detaliile implementării acestui proiect. Deci, sunt o serie de eforturi pe care, iată, le facem în sprijinul Ucrainei și care sunt apreciate foarte mult de partea ucraineană și cu privire la care vom continua împreună să vedem cum putem să fim cât mai eficienți în efortul acesta.

Realizator: Când a fost la Bucureşti, ministrul Kuleba a spus ceva foarte interesant și îndelung comentat, anume că România, în această criză, a avut o politică inteligentă. Nu a fost ipocrită, ca alte state. Și armelor, ca și banilor, le place liniștea, a adăugat ministrul. Acum, se poate citi printre rânduri, și nu o să vă cer să dezvoltați sau să confirmați în vreun fel, dar se înțelege destul de clar, mi se pare mie, că sprijinul este consistent și merge dincolo de cel umanitar și economic. Repet, nu vă cer să confirmați, dar poate explicați de ce România a comunicat în legătură cu acest sprijin mai puțin agresiv, mai puțin impetuos față de alte state.

Bogdan Aurescu: Este clar că sprijinul pe care România l-a acordat Ucrainei în toată această perioadă, nu doar de la începutul războiului, ci și înainte de data de 24 februarie, a fost unul extrem de consistent și de multidimensional. Nu am să mă refer la anumite domenii sau la altele, dar ceea ce pot să constat este că partea ucraineană – ministrul Kuleba, la Bucureşti, Preşedintele Zelenski, la Kiev – sunt extrem de mulțumiți de cooperarea și sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei. 

Și aceasta s-a văzut, după cum spuneați, din declarațiile publice ale ministrului Kuleba la Bucureşti, în conferința de presă pe care am avut-o împreună. Dar pot să vă spun că și în discuțiile pe care le-am avut cu Preşedintele Zelenski, de asemenea, s-a văzut foarte clar aprecierea pe care acesta o acordă sprijinului pe care personal Preşedintele Klaus Iohannis l-a acordat efortului Ucrainei de a face față agresiunii în fața Federației Ruse și care, repet, este cuantificabil pe plan politico-diplomatic, prin demersurile pe care le-am făcut în plan umanitar, iată, în plan economic, în plan uman. Până la urmă, ceea ce este important este să fim eficienți în acordarea acestui sprijin către Ucraina, iar Ucraina să poată să facă față provocărilor pe care le are de înfruntat și care nu sunt deloc puține. Noi am acționat în plan politico-diplomatic extrem de decisiv și de substanțial. 

Dacă mă refer, de exemplu, la componenta care se referă la sprijinirea eforturilor justiției internaționale pentru a judeca și condamna pe cei vinovați pentru crime de război, crime împotriva umanității, crime de genocid care au fost comise în Ucraina, și mă refer aici la faptele comise de către trupele ruse în zonele aflate sub ocupație temporară în Ucraina, sub controlul, practic, al Federației Ruse.

Realizator: Bucea…

Bogdan Aurescu: Am vizitat, cu ocazia deplasării pe care am făcut-o împreună cu domnul Prim-ministru la Kiev, două localități în apropiere de Kiev, Irpin și Borodianka, unde am constatat direct dezastrul atât umanitar, cât și fizic, distrugerile materiale asupra unor obiective civile, care sunt inadmisibile. Obiectivele civile nu trebuie să facă obiectul unor acțiuni militare, conform dreptului internațional umanitar. Este clar că avem de-a face cu comiterea de încălcări grave ale dreptului internațional, ale dreptului internațional umanitar, inclusiv crime de război, și, așa cum probabil că vor dovedi anchetele internaționale, și alte tipuri de crime internaționale – genocid sau crime împotriva umanității. Am sprijinit sesizarea Curții Penale Internaționale pe 2 martie, împreună cu alte 39 de state, am acordat din bugetul Ministerului Afacerilor Externe, cu aprobarea Guvernului, 100.000 de euro pentru Biroul Procurorului Curții Penale Internaționale pentru a ușura efortul de a investiga acestei crime în Ucraina. La vizita de la Kiev am evocat, în discuția domnului Prim-ministru cu Președintele Zelenski inclusiv posibilitatea de a trimite experți, dacă va fi necesar, pentru a sprijini investigația în Ucraina pe acest subiect. De asemenea, am fost, împreună cu alte 44 de state, printre cei care am sesizat Mecanismul de la Moscova al OSCE-ului – este un mecanism care, de asemenea, se ocupă de investigarea încălcărilor dreptului internațional umanitar și încălcărilor drepturilor omului în Ucraina în conexiune cu conflictul care este în curs de desfășurare – şi am discutat împreună cu ministrul Kuleba, la vizita pe care a făcut-o la București, inclusiv posibilitatea de a sprijini procesul pe care Ucraina l-a deschis la Curtea Internațională de Justiție împotriva Federației Ruse pentru încălcări ale Convenției privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid. Ministrul Kuleba mi-a solicitat personal, ca expert în domeniul dreptului internațional, să mă implic în acest dosar și i-am promis că vom analiza cu toată seriozitatea această posibilitate. Prin urmare, efortul nostru este unul foarte puternic. La nivelul Uniunii Europene am sprijinit toate pachetele de sancțiuni care au fost adoptate până în prezent, şi suntem acum…

Realizator: Tocmai a anunţat Preşedinta Comisiei pe cel de-al şaselea.

Bogdan Aurescu: Exact. Suntem în curs de negociere a celui de-al şaselea pachet de sancţiuni, cel care a fost prezentat de Preşedinta Comisiei Europene. Discuţiile se poartă încă la Bruxelles, la nivelul ambasadorilor statelor membre ale Uniunii Europene. Sperăm cât mai curând să avem un rezultat consistent, încă un pachet de sancțiuni care să afecteze în modul cel mai serios capacitatea de război a Federației Ruse.

Realizator: Unul dintre obiectivele anunțate de Ursula von der Leyen este foarte ambițios, acel embargo asupra petrolului din Rusia într-un an, a fost, de altfel, și unul dintre punctele cele mai sensibile în negocierile de la începutul războiului în rândul statelor membre. Care sunt șansele ca această decizie chiar să fie adoptată?

Bogdan Aurescu: Repet, discuțiile sunt în curs. Atât domnul Președinte Iohannis, cât și ministrul energiei au arătat că România nu are probleme cu propunerea legată de embargoul de petrol. Se propune acolo o perioadă de grație de șase luni pentru interzicerea importului de petrol și de opt luni pentru interzicerea importului de produse petroliere. Pentru România nu prezintă dificultăți majore această propunere și susținem pachetul care a fost propus.

Realizator: Ungaria însă…

Bogdan Aurescu: Sunt alte state care sigur mai au unele contrapropuneri sau, mă rog, alte rezerve. Noi sperăm însă ca aceste rezerve să fie depășite cât mai curând. Nu pot să mă pronunț acum cu privire la un stat sau altul, cred că nu ar fi corect să o fac public, și nici cu privire la cât de repede va fi adoptat acest pachet, dar eu cred că este nevoie de un rezultat atins, în mod consensual, cât mai rapid. Pentru că asta este în acest moment regula – consensul statelor membre.

Realizator: Este posibil ca decizia să fie adoptată cu nişte, nu știu, derogări sau perioade de tranziție pentru anumite state care sunt dependente mai mult de…

Bogdan Aurescu: S-a discutat şi despre derogări pentru anumite state. Repet, discuțiile sunt în curs. Dar pachetul este mai amplu, el se referă la excluderea din sistemul SWIFT a altor bănci importante din Federația Rusă. Mai există și alte măsuri care sunt propuse în acest pachet, inclusiv listări de personalități din Federația Rusă, inclusiv Patriarhul Kiril. În sfârșit, sunt mai multe elemente ale acestui pachet care se discută în acest moment. Repet, sper ca el să fie adoptat cât mai rapid și să fie păstrat într-o formă cât mai consistentă.

Realizator: Ați anunțat la un moment dat decizia de a redeschide ambasada noastră la Kiev, s-a întâmplat acest lucru?

Bogdan Aurescu: Suntem în proces tehnic de pregătire a deschiderii. S-a lucrat foarte intens în format interinstituțional, pentru că nu este doar Ministerul de Externe implicat în acest efort, sperăm ca într-un interval de timp de una, două săptămâni să putem să anunțăm redeschiderea misiunii noastre diplomatice, adică să înceapă să funcționeze efectiv. Pentru că trebuie spus că în urmă cu o săptămână ambasadorul României la Kiev s-a deplasat temporar în Ucraina o perioadă de timp pentru pregătirea inclusiv a vizitei care a avut loc, deci, a fost în contact cu autoritățile ucrainene. Dar, iarăși, repet, tot personalul ambasadei a lucrat în continuare, chiar dacă a fost relocat la București. I-am inclus în Task force-ul care a fost activat la momentul în care a început conflictul pe 24 februarie și au lucrat împreună cu colegii mei din acest Task force, ținând legătura cu autoritățile ucrainene, cu comunitatea românească din Ucraina. Prin urmare, am încercat să compensăm această absență pe teren, iar Consulatul de la Solotvino și Consulatul General de la Cernăuți şi-au continuat activitatea pe teren.

Realizator: Ce şanse mai există în acest moment privind reluarea unor negocieri între Rusia și Ucraina?

Bogdan Aurescu: Negocierile au avut diverse faze. Ele au început, după cum știți, în Belarus, iar obiectul lor inițial a fost convenirea unor coridoare umanitare și a unor încetări ale focului cu caracter limitat, cu succese mai mult sau mai puțin relevante, mai degrabă nu s-au putut respecta acele înțelegeri decât s-au respectat. Pe urmă au continuat aceste negocieri și în Turcia, la Antalya, și respectiv la Istanbul. Am discutat cu ministrul Kuleba destul de amănunțit cu privire la stadiul acestor negocieri care o perioadă după descoperirea masacrului de la Bucea au fost suspendate, în mod firesc. Eu cred că, în acest moment, totul depinde de evoluția ostilităților din estul Ucrainei, întrucât cred că fiecare parte așteaptă să vadă care este rezultatul acestor confruntări și cred că niciuna dintre părți, în acest moment în care vorbim noi acum, nu este pregătită și, în mod firesc, nu este pregătită pentru o negociere pe fond. Dar, cu siguranță, aceste negocieri sunt necesare și, cu siguranță, este extrem de important ca  diplomația să continue cu toate instrumentele sale, inclusiv cu acest instrument al negocierilor. Sunt propuneri care au fost avansate de partea ucraineană, propuneri care au fost avansate de către partea rusă; ele sunt în atenția părților și, cu siguranță, ele vor reveni pe masa de negociere atunci când momentul o va permite.

Realizator: Am făcut aseară un interviu cu marele șahist Garry Kasparov și unul dintre cei mai buni cunoscători ai spațiului rus, un adversar înverșunat al lui Vladimir Putin și un diagnostician foarte precis, poate neluat tot timpul în seamă în legătură cu evoluția lucrurilor, și părea foarte optimist în legătură cu contrareacție în rândul societății ruse. Spunea că sancțiunile încep să își facă efectul și că, la un moment dat, regimul Putin va avea de suferit din interior. Din câte știu, și dumneavoastră ați avut o discuție cu el. Îi împărtășiți optimismul? Ne apropiem de finalul acestei crize?

Bogdan Aurescu: Da, și eu am avut astăzi o discuție cu domnul Kasparov, pentru că am considerat că este important să îi urez în mod oficial, din partea autorităților române, bun venit în România și să îmi exprim aprecierea pentru curajul cu care își exprimă opiniile și cu care susține drepturile omului și o revenire a democrației sau, să spunem, instaurare a democrației în Federația Rusă. Pentru că am vrut, de asemenea, să aflu care sunt opiniile domniei sale. Și, într-adevăr, și mie mi-a mărturisit viziunea sa mai degrabă optimistă în acest moment cu privire la evoluția evenimentelor. Este greu de spus care va fi evoluția în continuare, pentru că ea depinde în mod efectiv de evoluția războiului și de rezultatul negocierilor care se vor purta după ce, sperăm, va fi convenită o încetare a focului. Dar cred că este important să existe voci alternative. Este, într-adevăr, important ca voci precum cea a lui Garry Kasparov să fie auzite și cred că este extrem de bine că vocea lui se aude în România. I-am împărtășit și din experiența tranziției spre democrație. pe care România a experimentat-o, de la dictatura ceaușistă, una dintre cele mai dure din sistemul comunist, până la democrație. Și cred că este important să susținem aceste voci ale exprimării libere și să vedem și care este, să spunem, partea societății ruse care este dornică de schimbare. Și discuția pe care am avut-o mi-a dat speranță în acest sens, pentru că am discutat, de exemplu, cu domnia sa, care este impactul pe care îl are propaganda rusă foarte puternică asupra societății ruse. Am vrut să aflu care este impactul pe care îl are această propagandă asupra tinerilor din Federația Rusă, dacă își doresc o altfel de societate, dacă sunt conștienți de caracterul autoritar al regimului de la Kremlin din acest moment, dacă sunt dornici să pună capăt războiului. E adevărat că în momentul de față este foarte greu să faci o prognoză în acest sens, dar cred că existența unor astfel de lideri alternativi ai societății ruse este foarte importantă și ea trebuie să fie susținută.

Realizator: Domnule ministru, vă mulțumesc pentru prezența la ”Tema zilei”.

Bogdan Aurescu: Mulțumesc și eu.

 

Sursa: Emisiunea „Tema zilei” – invitat ministrul român de externe Bogdan Aurescu, TVR1