Bună ziua tuturor!
Doresc să urez, încă o dată, bun venit la București doamnei Annalena Baerbock. ministrul de externe al Germaniei. Dear Annalena, welcome to Bucharest! De asemenea, ministrului de stat al Republicii Franceze pentru dezvoltare, francofonie și parteneriate internaționale, Chrysoula Zacharopoulou. Bienvenue à Bucarest, Chris!
De asemenea, vreau să-i urez un călduros bun venit ministrului muncii și protecției sociale Marcel Spatari, care conduce astăzi delegația Republicii Moldova. Îmi pare rău că, din motive obiective, colegul și prietenul meu Nicu Popescu nu a putut participa, însă îi urez însănătoșire grabnică.
Și, vă mulțumesc, dragă Annalena, dragă Chris, pentru co-prezidarea, în acest trio România – Germania – Franța, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.
Am fost, de asemenea, onorați astăzi de participarea online a doamnei Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, care a avut o intervenție substanțială în deschiderea Conferinței, în care a prezentat complexul de crize suprapuse pe care le traversează astăzi Republica Moldova, precum și problemele generate de războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei.
Evenimentul de astăzi este o reuniune de follow-up la Conferința ce a avut loc la Berlin, pe 5 aprilie, găzduită de Annalena, în aceeași formulă tripartită. Cu trei luni în urmă, după cum cunoașteți, am lansat, în capitala Germaniei, această Platformă de Sprijin pentru Republica Moldova. Având în vedere relațiile speciale ale României cu Republica Moldova, am anunțat încă de atunci faptul că Bucureștiul va găzdui cea de-a doua ediție a Conferinței.
Și iată, la București, astăzi, am reunit delegații din 33 de state membre ale Uniunii Europene, ale G7, ale Asociației Europene a Liberului Schimb, peste zece organizații internaționale, instituții financiare, instituții europene și agenții ale ONU. Conferința a cuprins un segment ministerial, precum și desfășurarea simultană a lucrărilor a cinci Grupuri de lucru, care acoperă următoarele domenii: situația umanitară a refugiaților care sunt sosiți din Ucraina, Grupul privind combaterea corupției, de asemenea, Grupul pentru securitate energetică, Grupul privind asistența financiară și, respectiv, cel privind managementul frontierelor.
La finalul reuniunii, colegii din Grupurile de lucru ne-au prezentat rezultatele lucrărilor, precum și propuneri concrete, concluzii, care se referă nu doar la activitatea desfășurată în cursul aceste zile ci, de asemenea, se referă la activitatea pe care au depus-o de la Berlin, de la Conferința din aprilie, și până la București, la Conferința de astăzi.
Unul dintre rezultatele importante ale Conferinței se referă la crearea unui al șaselea Grup de lucru, care este dedicat reformei administrației publice și administrării finanțelor publice. Este o zonă prioritară de reformă pentru Republica Moldova, inclusiv în planul agendei europene, cu impact direct asupra perspectivelor de dezvoltare economică și de atragere a investițiilor străine.
Conferința de la București are loc la trei săptămâni de la momentul la care reuniunea Consiliului European, de la finalul lui iunie, a decis statutul de candidat la aderare pentru Republica Moldova. Este o decizie istorică, ce lansează în mod efectiv procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, iar această Platformă de Sprijin devine un instrument eficient, concret pentru realizarea reformelor necesare in acest sens. Așa cum știm și noi, din propria noastră experiență, procesul de aderare este foarte complex, presupune implementarea unor reforme ample, pe baza unui set corespunzător, cuprinzător de criterii.
În plus, contextul actual în sine este unul dificil. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei generează ample efecte negative și asupra Republicii Moldova.
Vorbim, în primul rând, despre o criză umanitară generată de fluxul de refugiați pentru a cărui gestionare Republica Moldova alocă importante resurse financiare, administrative și umane. În al doilea rând, vorbim despre pierderi economice semnificative, prin perturbarea transporturilor, a lanțurilor de aprovizionare, prin afectarea posibilităților de export și creșteri de prețuri la materii prime și la energie. În al treilea rând, apar și amenințări de securitate, care impun o consolidare a gestionării frontierelor și a combaterii traficului ilegal. Nu trebuie să uităm, de asemenea, că încă de dinainte de războiul din Ucraina, Republica Moldova se confrunta cu o criză energetică. Iar dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat recent, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, am văzut unele tentative de instrumentalizare a actualului context actual, din fericire însă, nereușite.
Pe scurt, un complex de crize suprapuse, care pun la grea încercare resursele financiare și administrative ale Republicii Moldova și care au un potențial destabilizator.
Pe acest fond, Platforma de Sprijin are o triplă relevanță.
În primul rând, pe termen imediat, mobilizează și concentrează un sprijin cât mai consistent, cât mai articulat pentru Republica Moldova, ca să poată să depășească crizele cu care se confruntă.
În a doilea rând, pe termen mediu și lung – pentru a sprijini consolidarea securității sale energetice, pentru avansarea riguroasă a reformelor, mai ales cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, pentru construirea unui stat de drept funcțional și rezilient.
Iar în al treilea rând, în acest sens, din această perspectivă amplă, strategică, Platforma e foarte utilă pentru atingerea eforturilor de aderare la Uniunea Europeană, pentru că, după cum cunoașteți, există în Opinia Comisiei Europene care propune acordarea statutului de candidat, o serie de obiective, o serie de benchmark-uri, care presupun, de fapt, eforturi de reformă.
De aceea, Platforma trebuie utilizată pentru sprijinirea eforturilor de reformă pe care Chișinăul va trebui să le întreprindă pentru deschiderea negocierilor de aderare, pentru avansarea, în general, a parcursului european. Astfel Platforma devine astfel un instrument permanent, cu caracter solid, cu valențe atât politice, cât și tehnice, și care va antrena constant resurse financiare, resurse tehnice suplimentare pentru Republica Moldova, care să ducă la modernizarea și la consolidarea rezilienței statului și societății.
Ceea ce am reușit să mobilizăm astăzi reprezintă prin urmare o contribuție concretă la sprijinul efortului de reformă. Putem spune că, după ce am auzit propunerile și ofertele care au fost făcute din partea celor care au participat astăzi la Conferință – dar continuăm să contabilizăm în mod cât mai exact, ceea ce s-a anunțat astăzi – există, la București, cumulat, un sprijin de aproximativ 600 de milioane de euro, pe care am reușit să-l adunăm astăzi, în diverse forme. Dar vom continua calculele noastre, pe baza anunțurilor de astăzi, și vom comunica rezultatul final.
Mesajul nostru în urma Conferinței de astăzi, și cu asta închei, este foarte clar: Republica Moldova nu trebuie și nu va fi singură în efortul pe care îl face pentru a realiza reformele de care are nevoie. Prin urmare, există un angajament ferm al comunității internaționale pentru continuarea și accelerarea sprijinului pentru Republica Moldova, iar acest efort este consemnat într-o Declarație a co-președinților Platformei de Sprijin, care include concluziile lucrărilor, ale activității grupurilor de lucru. Prin urmare, abia așteptăm să continuăm efortul nostru. Următoarea reuniune va avea loc la Paris, la sfârșitul acestui an.
Sesiunea de întrebări și răspunsuri:
Iuliana Petcu (Știrile Pro TV): Germania este considerată motorul industriei în Europa. Este, de asemenea, principalul partener economic al României. Toate efectele acestui război din Ucraina au dus la încetinirea economiei, iar unele voci vorbesc chiar despre o recesiune în Germania. Care ar fi efectele asupra restului Europei, în cazul în care se va ajunge la recesiune?
Bogdan Aurescu: Și România și Germania, într-adevăr, sunt extrem, extrem de puternic interconectate. Dacă ne uităm doar la schimburile de anul trecut, de peste 35 de miliarde de euro, între România și Germania, putem să ne dăm seama cât de mult depindem unii de alții, iar aceste schimburi sunt în creștere. Noi vom continua astăzi discuția noastră – avem o rundă de consultări bilaterale – și vom discuta și aceste aspecte. Soluția stă, așa cum spunea doamna ministru, în acțiunea comună. Pentru că, sigur, sunt soluții naționale, dar soluțiile principale vin din acțiunea noastră comună, de la nivelul Uniunii Europene. Și atunci când vorbim, de exemplu, despre energie, iată, avem instrumentul care se cheamă RePowerEU. Când vorbim despre criza alimentară, iarăși, împreună ne reunim și încercăm să găsim soluții cu privire la modul în care să putem tranzita grânele ucrainene dinspre Ucraina spre destinațiile terțe, acolo unde ele sunt așteptate, în așa fel încât să nu existe consecințe suplimentare, din punct de vedere social, din punct de vedere migraționist, din punct de vedere economic, pentru acele regiuni și pentru Europa, la rândul său. Deci, răspunsul este unul comun. Sigur că suntem afectați, de asemenea, cu toții de acest război care, nu trebuie să uităm niciun moment, trebuie să înceteze. Deci noi, în continuare, trebuie să cerem Federației Ruse să înceteze acest război ilegal, nejustificat, neprovocat, ilegitim de agresiune împotriva Ucrainei, care face rău Ucrainei, face rău regiunii, face rău Europei, face rău lumii întregi și, nu în ultimul rând, face rău Rusiei. Prin urmare, apelul nostru, pe care și astăzi l-am pronunțat aici, la București, a fost: războiul trebuie să înceteze cât mai curând.
Declarații la finalul conferinței comune de presă:
Bogdan Aurescu: Pot în încheiere să spun că, într-adevăr, a fost o Conferință foarte bună, care s-a desfășurat astăzi la București. Am pus pe masă problemele, am făcut o analiză foarte clară a acestora, am pus alături de probleme necesitățile, iar lângă necesități am reușit să punem și resursele. Deci avem, iată, în curs de inventariere o sumă de aproximativ 600 de milioane de euro, pe care i-am strâns astăzi, în diverse forme. O să revenim cu detalii asupra acestei chestiuni, dar cel mai important lucru, care este rezultatul acestei Conferințe de astăzi, este transformarea acestei Platforme într-un instrument permanent, care are un efect foarte important, aduce un sprijin foarte important pentru procesul de reformă, pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vom continua, încă o dată vă mulțumesc foarte mult. Chris, Annalena, Marcel, vă mulțumim!
Informații suplimentare:
Delegația Republicii Moldova la Conferința de la București a fost condusă de ministrul muncii și protecției sociale Marcel Spatari și a inclus înalți oficiali și miniștri, printre care ministrul finanțelor Dumitru Budianschi, ministrul afacerilor interne Ana Revenco, secretarul general al Guvernului Dumitru Udrea. De asemenea, la Conferință au participat delegații din statele membre UE, din statele G7 și AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb), precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă, alături de înalți reprezentanți ai unor instituții și organizații internaționale, precum secretarul general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) Helga Schmid, vicepreședintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) Alain Pilloux, și vicepreședinta Băncii Europene de Investiții (BEI) Teresa Czerwińska.
Conferința a cuprins un segment ministerial și lucrările celor cinci Grupuri de lucru ale Platformei concentrate pe domeniile: (1) situația umanitară a refugiaților din Ucraina (grup de lucru co-prezidat de Germania și Canada); (2) combaterea corupției (co-prezidat de România – prin Ministerul Justiției – și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord); (3) securitatea energetică (co-prezidat de Franța și Italia); (4) asistența financiară (coordonat de Comisia Europeană) și (5) managementul frontierelor (coordonat de SUA). La inițiativa ministrului Bogdan Aurescu, în cursul Conferinței a fost convenită lansarea unui al șaselea Grup de lucru, dedicat reformei administrației publice și administrării finanțelor publice, arie prioritară de reformă pentru Republica Moldova, cu relevanță pentru promovarea agendei de integrare europeană.
La inițiativa Franței, următoarea Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova va avea loc la Paris, în cursul acestui an. La finalul evenimentului, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a susținut o conferință comună de presă, împreună cu ministrul afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Annalena Baerbock, ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie și parteneriate instituționale în cadrul Ministerului pentru Europa și Afaceri Externe al Republicii Franceze, Chrysoula Zacharopoulou, și ministrul muncii și protecției sociale al Republicii Moldova, Marcel Spatari.
