Captura video: https://www.mae.ro/node/57752
Realizator: Domnul ministru de externe Bogdan Aurescu, așa cum vă spuneam, este alături de noi și îi mulțumesc pentru asta. Bună seara, domnule ministru!
Bogdan Aurescu: Bună seara. Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră.
Realizator: Domnule ministru, începem cu informația acestei seri: Președintele Klaus Iohannis a discutat telefonic cu Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden. Cu ce concluzie după această discuție?
Bogdan Aurescu: Nu am participat la această discuţie, pentru că abia am sosit, după cum cunoașteți, de la Chișinău, de la Ședinţa comună a celor două Guverne. Prin urmare, nu pot să vă spun ceea ce s-a discutat, pentru că nu am participat la discuție.
Dar este foarte bine că are loc această reuniune de consultare, la care, după cum știți, au participat, alături de Președintele Statelor Unite, și Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, prim-ministrul canadian, cancelarul Germaniei, secretarul general al NATO, care astăzi a fost în România, de altfel, după cum se cunoaşte, Charles Michel, Preşedintele Consiliului European, Preşedintele Comisie Europene, doamna Ursula von der Leyen.
Deci, o ocazie foarte bună pentru a ne consulta în acest format cu aliați și cu instituții ale Uniunii Europene, cu conducerea instituţiilor Uniunii Europene, cu privire la situaţia de securitate curentă pe Flancul Estic. Sunt convins că în orele următoare vom afla exact ceea ce s-a discutat.
Realizator: Domnule ministru, apropo de prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în România, ce misiune au soldații care au venit astăzi la noi în țară – 1.000 de soldați americani dotați cu tehnică de ultimă generație? Ce misiune au ei în țara noastră și cât vor rămâne aici?
Bogdan Aurescu: 1.000 de soldați americani din Batalionul Stryker. De asemenea, după cum este știut, tot astăzi a ajuns și un număr de avioane americane în România. Este vorba despre un exemplu de solidaritate fără echivoc din partea SUA, partenerul nostru strategic principal, faţă de securitatea României, față de securitatea aliaților de pe Flancul Estic şi face parte din măsurile de întărire a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al Alianței, în acest context foarte complicat de securitate. Este o veste foarte bună pentru români, pentru securitatea României și pentru securitatea Alianţei Nord-Altantice în ansamblul său.
Realizator: Şi se discuta la un moment dat, domnule ministru, faptul că vor fi suplimentate aceste forțe NATO. Chiar se vorbea despre o prezență a unor militari care vor veni dinspre Franța. În momentul acesta, sunt militari care erau situați sau staționați în Germania, au venit spre România și, la un moment dat, exista o informație potrivit căreia vor veni inclusiv militari NATO din Franța.
Bogdan Aurescu: Da, este vorba despre decizia pe care Președintele Franței, domnul Emmanuel Macron, a anunţat-o pe 20 ianuarie, o decizie care a fost obținută în urma demersurilor pe care Președintele României, domnul Klaus Iohannis, le-a făcut personal pe lângă preşedintele francez – ultima discuţie în acest sens a avut loc la Consiliul European din luna decembrie. Şi este, iarăşi, o veste foarte bună pentru securitatea României și a aliaților de pe Flancul Estic.
Realizator: Aveţi informații despre când vor veni?
Bogdan Aurescu: Trupele franceze urmează să vină atunci când vor fi finalizate aranjamentele de planificare. După cum cunoașteţi, în perioada recentă, au vizitat România şi ministrul apărării al Franței și, la câteva zile, și ministrul de externe francez, pe care eu l-am găzduit, ocazie cu care am organizat și o reuniune a Formatului Bucureşti 9 cu toţi aliaţii de pe Flancul Estic şi cu ministrul de externe al Ucrainei.
Am discutat, şi cu acel prilej, despre venirea soldaților francezi. Este vorba despre o planificare cu caracter militar, care este în curs. De altfel, în România au venit, la finalul lunii ianuarie, și echipe de militari francezi, pentru a pregăti această dislocare. Este vorba nu doar despre un anunț cu participare de trupe din partea Franței, ci şi de asigurarea din partea aliatului nostru francez a națiunii-cadru pentru un grup de luptă, care va fi creat în România, la nivel NATO, în perioada urmatoare. Este, iarăşi, un proces care se află în curs.
Prin urmare, putem să spunem că situația de securitate de pe Flancul Estic se îmbunătățește în ceea ce privește garanţiile care sunt disponibile pentru România.
Realizator: Bun. Din această perspectivă, vedem două certitudini: unu – forțele NATO vor fi sporite la noi în țară sau vor fi suplimentate; doi – se ia în calcul chiar o prezență permanentă. Asta spunea astăzi șeful NATO, prezent în România. Mă întreb, domnule ministru, cum se vede asta de la Moscova? Ce impact va avea asupra țării noastre decizia aceasta pe care o ia România?
Bogdan Aurescu: Impactul este, fără îndoială, unul pozitiv din punct de vedere al securității României, pentru că aceste măsuri, după cum spuneam, fac parte din măsurile de descurajare și de apărare pe Flancul Estic. Deci, există și un rol important de descurajare pe care aceste desfășurări de trupe în România îl au şi este foarte important ca acest mesaj să fie perceput ca atare de Federaţia Rusă.
Realizator: Da, numai că Rusia a cerut retragerea trupelor.
Bogdan Aurescu: Nu este vorba despre măsuri cu caracter escalatoriu, ci dimpotrivă, reprezintă măsuri de răspuns, măsuri pe care Alianţa le-a luat, de altfel, încă din 2014, până în prezent, în urma acţiunilor asertive, agresive ale Federației Ruse, care, după cum ştiţi, în 2014 a ocupat Crimeea, iar răspunsul Alianţei Nord-Atlantice, prin întărirea posturii pe Flancul Estic, reprezintă doar măsuri defensive de răspuns. Deci, nu există pericolul ca ele să fie văzute ca altceva decât ceea ce sunt, și anume strict măsuri cu caracter defensiv și de descurajare.
Realizator: Da. Recent aţi luat decizia de a-l convoca pe ambasadorul rus de la București la sediul Ministerului Afacerilor Externe. De ce ați luat această decizie și cum ați cataloga relațiile care sunt între oficialii noștri și oficialul rus, prezent în țara noastră?
Bogdan Aurescu: Noi am comunicat, deja, public pe această speţă şi nu vreau să repet tot ceea ce am spus în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.
Este vorba despre lansarea unor mesaje false în spațiul public, a unor mesaje răuvoitoare și, prin urmare, am stabilit că este oportun să răspundem în mod adecvat. Şi cu acea ocazie, cu prilejul acelei discuţii de la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ambasadorului Federaţiei Ruse i s-a repetat poziţia constantă a României, care este foarte cunoscută, încă de la momentul la care s-a negociat amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice – şi care nu este doar poziţia României, este şi poziţia Statelor Unite, este poziţia NATO în ansamblu, pentru că facilitatea de la Deveselu este parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice -, şi anume că acest sistem este unul strict defensiv, nu vizează Federaţia Rusă, ci vizează posibile atacuri cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic, dinspre Orientul Mijlociu. Nu există nici un fel de intenţie de a amplasa în această facilitate – nici măcar nu există posibilitatea tehnică de a amplasa – rachete cu caracter ofensiv, aşa cum spune Federația Rusă. În altă ordine de idei, tot ambasadorul Federaţiei Ruse spunea, în intervenția sa publică, faptul că tema Comisiei comune privind Tezaurul nu s-ar afla pe agenda bilaterală. A trebuit să corectăm şi această afirmaţie pentru că, în realitate, această chestiune se află pe agenda relaţiei bilaterale, pentru că la reuniunea anterioară a Comisiei, care a fost în noiembrie 2019, s-a decis că va exista o următoare sesiune a acestei Comisii, care nu a avut loc încă, din raţiuni de pandemie. Prin urmare, am simţit nevoia să precizăm aceste chestiuni ambasadorului rus. Nu este vorba despre o reacţie ieşită din comun [convocarea], ci face parte din practica şi cutuma diplomatică, dar sigur că, având în vedere gravitatea acestor afirmaţii şi posibilitatea de a induce în opinia publică percepţii false cu privire la realitate, a trebuit să corectăm aceste afirmaţii.
Realizator: Reacția domnului ambasador care a fost?
Bogdan Aurescu: A luat notă de ceea ce i-am menţionat. Mai departe – nu cred că trebuie să comentăm.
Realizator: Bun. Astăzi ați absentat, domnule ministru, nu numai dumneavoastră, ci și premierul Nicolae Ciucă și ministrul apărării, domnul Dîncu, ați absentat de la o prezență extrem de importantă la noi în țară, cea a șefului NATO?
Bogdan Aurescu: Am absentat motivat, aş spune, pentru că astăzi, după cum știți, am participat la un eveniment extrem de important în relațiile dintre România și Republica Moldova, și anume Ședinţa comună de guvern, a Guvernelor României şi Republicii Moldova, un eveniment extrem de important, pentru că a fost un prilej de a reitera sprijinul puternic pe care România îl acordă Republicii Moldova pentru procesul de reforme pro-europene şi pro-democratice și pentru parcursul european al Republicii Moldova. Mai ales că, la Ședinţa comună de guvern, au fost semnate o serie de documente extrem de importante. Este vorba, mai ales, despre Acordul privind asistenţa financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro pe care România o va acorda Republicii Moldova pentru proiecte strategice de conectare a Republicii Moldova la Europa, prin România, şi, de asemenea, pentru a sprijini eforturile Republicii Moldova de dezvoltare durabilă, de avansare pe calea reformelor, de creştere a rezilienţei în sectoare esenţiale pentru societate. S-a semnat, de asemenea, o Declaraţie comună privind dezvoltarea relaţiilor economice şi investiţionale dintre cele două ţări. Am semnat, chiar eu, personal, două Acorduri foarte importante de interconectare referitoare la construirea podului de peste Prut între localităţile Ungheni, din România, şi Ungheni, din Republica Moldova, un altul despre consolidarea podului de frontieră între Galaţi, din România, şi Giurgiuleşti, din Republica Moldova. S-a semnat un Acord pentru crearea cadrului de reducere a tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming între cele două ţări şi multe alte documente extrem de importante, ocazie cu care, de asemenea, am discutat şi despre ce măsuri putem să luăm împreună, în continuare, pentru avansarea proiectului de reforme şi de integrare europeană a Republicii Moldova.
