Captură audio: AICI.
Realizator: Bună ziua tuturor! Suntem deja în a treia săptămână de conflict în Ucraina, de război în Ucraina, şi toată lumea își pune foarte multe întrebări legate de acest conflict. Cred că trei dintre ele şi le pun absolut toţi, şi anume cât va dura, cum se va încheia şi ce consecinţe vor fi după acest conflict. Noi încercăm să găsim măcar variante de răspuns la aceste întrebări, în condiţiile în care, cu puţin timp în urmă, s-au încheiat şi primele negocieri la nivel de miniştri de externe între Rusia şi Ucraina – au avut loc la Antalya şi chiar acum sunt declaraţiile de presă ale celor doi miniştri de externe. Noi începem emisiunea noastră cu o legătură telefonică directă cu ministrul român de externe, domnul Bogdan Aurescu. Bună ziua, domnule ministru!
Bogdan Aurescu: Bună ziua! Îmi pare bine să fiu alături de dumneavoastră!
Realizator: Vă mulţumim că sunteţi alături de noi, domnule ministru. Spuneţi-mi, vă rog, ce să aşteptăm de la aceste prime negocieri? Este un semn bun că se întâlnesc miniştrii de externe la acest nivel, se desfăşoară negocierile?
Bogdan Aurescu: Întotdeauna este foarte bine să dăm o şansă canalului diplomatic de negociere. În principiu, este foarte bine că există aceste discuţii, inclusiv la nivelul miniştrilor de externe. De altfel, au mai existat, după cum ştiţi, trei runde de negocieri între diplomaţi ucraineni şi diplomaţi ruşi, pe teritoriul Belarusului. Din păcate însă, până acum aceste runde de discuţii nu au dat rezultate. Înţelegerile care au fost agreate în ceea ce priveşte crearea acelor coridoare umanitare pentru evacuarea unor civili din câteva oraşe ucrainene încercuite de forţele armate ruse nu au fost respectate sau nu au fost respectate decât într-o mică măsură. În ceea ce priveşte discuţiile de astăzi, după cum aţi prezentat şi dumneavoastră, chiar în acest moment, cei doi miniştri de externe, ucrainean şi rus, prezintă rezultatele acestor discuţii, dar, din informaţiile pe care le am, aceste discuţii nu au dus la rezultate notabile.
Realizator: Probabil că s-a discutat foarte mult, mă gândesc, despre coridoarele umanitare, aceste rute umanitare, rute sigure pentru refugiaţi, dar fondul problemei rămâne. Aş vrea să mergem puţin spre fondul problemei, domnule ministru, cu îngăduinţa dumneavoastră, şi să vedem: România cum se poziţionează în acest conflict? Evident, de partea NATO şi a UE, dar spuneţi-ne dacă sunt şi nuanţe, lumea vorbește despre pericol despre război la granițe, şi aş vrea să știu de la dumneavoastră, să știm de la dumeavoastră, ce se întâmplă de fapt cu România?
Bogdan Aurescu: Sigur că un sentiment de îngrijorare este natural, pentru că avem la frontiera noastră un stat care este atacat de către un alt stat, deci avem un stat victimă al unei agresiuni, care este contrară tuturor normelor fundamentale de drept internațional, și vedem că acest conflict se agravează în teren. Se intensifică agresiunea militară, în termeni de trupe, în termeni de capabilități. Tot mai mulți civili cad victime acestei agresiuni şi nu putem să spunem în acest moment care sunt şansele unei încetări a ostilităților. Dimpotrivă, vedem că lucrurile sunt pe o pantă ascendentă. Dar, în ceea ce privește România și cetățenii români, nu trebuie să existe niciun fel de ezitare în a spune că nu există niciun motiv de teamă pentru cetățenii români pentru a fi cumva, sau pentru a crede cumva că suntem sau vom fi angrenaţi în acest conflict. Pentru că România este stat membru al NATO, beneficiază de cele mai puternice garanții de securitate din istoria sa, Alianţa Nord-Atlantică este cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, iar securitatea României este garantată de mecanismul apărării colective, prevăzut de Art. 5 al Tratatului de la Washington, care spune că orice stat aliat, în cazul în care este atacat, beneficiază de protecția tuturor celorlalți aliați. De altfel, după cum știți, pe teritoriul României, aliații noștri deja au început să desfășoare trupe suplimentare. Avem trupele venite din Statele Unite, peste 1.000 de militari, trupele franceze, de asemenea, au ajuns în România, și ele fac parte din Forța de reacție rapidă a NATO, trupele belgiene, se pregătesc să vină şi trupele portugheze. Și alţi aliaţi, de asemenea, pregătesc participarea pe teritoriul României la acest efort de descurajare şi de apărare a Flancului Estic.
Realizator: Probabil că cea mai serioasă problemă pentru noi va fi după – mă rog – încheierea conflictului, când se vor ivi consecințele economice, cred, ale acestui conflict. Deja știți, bineînţeles, și dumneavoastră, despre situația de la benzinării, de pildă, și este doar un început deocamdată, pentru că o să urmeze o situaţie economică destul de confuză în perioada următoare. Este România pregătită să – știu eu – să supraviețuiască, să zicem, acestei perioade de dificultăți previzibile de altfel, şi prezisă de toți specialiștii în economie.
Bogdan Aurescu: Eu nu sunt deloc convins că situația de la benzinării este, de exemplu, o consecință directă a conflictului din Ucraina, în afară de, probabil, dorința unora de a specula acest sentiment de insecuritate pe care unii încearcă să îl inducă. Vorbim aici inclusiv de elementele de propagandă rusă sau de alte tipuri de încercare de a influența opinia publică. România este pregătită, este parte a Uniunii Europene și, din acest punct de vedere, nu cred că există temeri, pentru că măsurile care vor fi luate, și care sunt deja puse în aplicare la nivelul Uniunii Europene, vor reuși, cu siguranță, să îndepărteze consecințele sau – mă rog – cea mai mare parte a consecințelor pe care acest conflict le poate aduce.
Realizator: Așadar, cele două ancore pentru care România s-a zbătut foarte mult în anii 2000, NATO și Uniunea Europeană, își dovedesc acum utilitatea și dovedesc faptul că întreaga clasă politică de atunci s-a pus de acord asupra acestor două mari obiective, a fost un mare bun câștigat, nu, domnule ministru?
Bogdan Aurescu: Cu siguranță. Și nu numai clasa politică este unanim în favoarea acestor măsuri pe care Uniunea Europeană și NATO le-au luat în această perioadă – mă refer aici inclusiv la sancțiunile pe care Uniunea Europeană le-a introdus față de Rusia, față de Belarus, care, de asemenea, participă la această agresiune militară -, dar constat cu satisfacție că societatea românească, așa cum arată ultimele sondaje, este extrem de conștientă cu privire la care sunt mizele acestui conflict. Este în favoarea Statelor Unite, a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite – și amintesc aici și vizita pe care vicepreședintele Statelor Unite, doamna Kamala Harris, o va face în cursul zilei de mâine la București. De asemenea, românii sunt în favoarea NATO, în favoarea Uniunii Europene. Acest lucru arată că societatea românească este matură și înțelege care sunt mizele acestui conflict, și anume protecția valorilor și securității comunității euroatlantice din care facem parte.
Realizator: Și pentru că ați pomenit de vizita de mâine a vicepreședintei Statelor Unite, doamna Kamala Harris, prima femeie vicepreședinte din istoria SUA, vreau să vă întreb, domnule ministru, ce semnificație are pentru România faptul că un atât de înalt oficial american vine la București?
Bogdan Aurescu: Este o expresie clară a solidarității SUA pentru România, dar și al angajamentului foarte puternic al SUA pentru securitatea României, pentru securitatea aliaților de pe Flancul Estic. Cu siguranță vom auzi mâine de la doamna vicepreședinte cuvinte de sprijin puternic pentru securitatea colectivă, pentru mecanismul pe care îl prevede acest Articol 5 al Tratatului de la Washington, despre care am amintit. Deci, este o veste foarte bună această vizită, pentru că ea contribuie la măsurile de asigurare a securității României. Este expresia acestui angajament foarte puternic al Statelor Unite pentru aliații de pe Flancul Estic, inclusiv pentru România. De altfel, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, discutăm în aceste zile și am discutat și la reuniunea la care am participat vinerea trecută, la Bruxelles – reuniunea miniștrilor de externe din NATO, cu privire la consolidarea în continuare, în mod foarte consistent, a Flancului Estic, a posturii de descurajare și apărare pe Flanc, pentru că este nevoie de o adaptare destul de serioasă a acestei posturi, având în vedere contextul de securitate regional pe care îl traversăm.
Realizator: Eu vă mulțumesc foarte mult. A fost în legătură telefonică directă cu noi ministrul român de externe, domnul Bogdan Aurescu.
Sursa: Intervenția ministrului Bogdan Aurescu pentru Radio România Actualități, emisiunea ”Probleme la zi”
