Captură video: AICI.
Realizator: Cancelarul german Olaf Scholz consideră că România îndeplineşte criteriile de intrare în Schengen şi susţine aderarea ţării noastre la spaţiul de liberă circulaţie. Potrivit Agerpres, care citează presa internaţională, oficialul german ar intenţiona să susţină aderarea ţării noastre la Schengen în discursul de la reuniunea liderilor Uniunii Europene, care are loc în această după-amiază la Praga. Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre Schengen, susţine cancelarul german. Mesajul este salutat şi de oficialii români: Klaus Iohannis mulţumeşte pe Twitter Germaniei pentru susţinere. Un mesaj de mulţumire a fost postat pe Facebook şi de Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Ţara noastră a început demersurile de aderare la spaţiul de liberă circulaţie după ce a devenit membră a Uniunii Europene, în anul 2007. Și, pentru a înţelege mai bine impactul pe care îl are această declaraţie a lui Olaf Scholz, vorbim chiar în aceste momente cu Bogdan Aurescu, ministrul de externe. Bună ziua, domnule Bogdan Aurescu, și vă mulţumesc că sunteţi alături de noi.
Bogdan Aurescu: Bună ziua, vă mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Spuneţi-mi, domnule Aurescu, de ce se întâmplă acest lucru acum, cu ce putem lega acest anunţ pe care îl face Olaf Scholz?
Bogdan Aurescu: Este un anunţ, în primul rând, aşa cum ați spus, foarte important, pentru că este pentru prima oară când Germania exprimă, la cel mai înalt nivel, la cel mai înalt nivel decizional, al cancelarului federal, susţinerea necondiţionată a Germaniei pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Și este rezultatul unor demersuri care au fost făcute în ultima perioadă, în special la nivelul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, care a discutat, de asemenea, şi cu Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron – şi ne amintim faptul că, în iunie, un anunţ similar a fost făcut în cadrul vizitei pe care Președintele Franţei a făcut-o în România, la Constanţa, un anunţ prin care Franţa, de asemenea, a exprimat susţinerea necondiţionată faţă de aderarea României la Spaţiul Schengen. Este rezultatul, prin urmare, al unor demersuri politico-diplomatice intense, care au fost făcute de către România, demersuri care au fost făcute şi la nivelul Ministerului Afacerilor Externe. În discuţiile pe care le-am avut cu ministrul de externe german pe 15 iulie, la Bucureşti, în cadrul vizitei pe care aceasta a făcut-o în România, de asemenea am vorbit despre acest dosar, destul de aprofundat. Ştiam deja de la acel moment că se pregăteşte o astfel de decizie a Germaniei, dar la momentul respectiv ea nu putea să fie făcută publică într-un mod atât de explicit. De asemenea, am discutat şi cu ministrul de externe finlandez. Pe 20 iulie, într-o discuţie telefonică, acesta mi-a confirmat sprijinul Finlandei, de data aceasta, deplin pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Am continuat demersurile şi la Praga, pe 18 august – Cehia deţinând în acest moment Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, deci un rol important în tot ceea ce înseamnă organizarea de calendare, de evenimente, de agendă a Uniunii Europene în această perioadă și, iarăşi, putem spune că avem susţinerea deplină a Cehiei pentru acest obiectiv. Și continuăm aceste demersuri. Deci este rezultatul unor demersuri care au fost făcute la toate nivelurile, pe toate palierele, atât de către Ministerul Afacerilor Externe, cât şi de către Ministerul de Interne, care are competențe pe acest dosar.
Realizator: Putem spune că felul în care România a gestionat criza refugiaţilor ucraineni din această perioadă, fapt care a fost lăudat în ultima perioadă de mai mulţi oficiali europeni, a ajutat şi acest lucru cauza României?
Bogdan Aurescu: Da, fără îndoială, şi este un element important pe care l-am subliniat de fiecare dată când am discutat cu colegii mei, miniştrii de externe europeni, la vizitele care au fost făcute în România, în contactele din marja reuniunilor europene, întotdeauna am subliniat acest efort pe care România l-a făcut în gestionarea frontierei externe a Uniunii Europene, în procesarea celor peste două milioane de refugiaţi ucraineni care au trecut graniţa României şi care, fără îndoială, toţi au trebuit să fie procesaţi, în conformitate cu normele şi cu standardele Schengen, ceea ce a arătat foarte clar că România are capacitatea de a gestiona frontiera externă, mai ales într-o situaţie de criză, cum este cea legată de conflictul din Ucraina.
Realizator: Putem spune, domnule Aurescu, faptul că acum România chiar este la un pas de intrarea în Schengen? Care sunt paşii imediat următori? Cât de aproape suntem, de fapt, de acest moment?
Bogdan Aurescu: Cred că este foarte important să fim prudenţi, pentru că am mai asistat la momente la care autorităţile române au anunţat că vom fi primiţi în spaţiul Schengen – în 2011, de exemplu, atunci când au fost finalizate toate pregătirile tehnice pentru aderare, iar acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că au existat opoziţii din partea unora dintre statele membre ale Uniunii Europene. Prin urmare, cred că cel mai important este să continuăm demersurile pe care le-am făcut în ultima perioadă, să discutăm atât cu statele care deja şi-au confirmat – şi unele chiar reconfirmat – susţinerea pentru aderarea României, să discutăm şi cu cei care, în trecut, au fost ceva mai reticenți – să spunem – şi, la momentul la care se va contura consensul statelor membre ale spaţiului Schengen, atunci sigur că putem să anunţăm şi momentul aderării României.
Realizator: Din partea celor care anterior s-au opus aderării României la spaţiul Schengen, aveţi semnale clare că opinia s-a schimbat, că atitudinea s-a schimbat faţă de România?
Bogdan Aurescu: Nu vreau acum să fac o menţiune explicită despre un stat sau altul, dar iată că deja Franţa, Germania, Finlanda s-au exprimat public în acest sens sau în mod neechivoc în discuţiile pe care le-am avut şi pentru care am primit acceptul de a putea face publică această susţinere. Putem spune că aceste trei state au fost, în trecut, la momente diferite – unele dintre ele – printre statele care au exprimat reticenţe, dar în momentul acesta nu mai este cazul. Deci continuăm acest efort politico-diplomatic pentru a convinge pe absolut toată lumea că România merită, atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere politic, să facă parte din acest spaţiu de unică circulaţie, adăugând securitate la spaţiul Uniunii Europene.
Realizator: Domnule ministru, despre dorinţa şi despre planurile de a intra în spaţiul Schengen se vorbeşte încă din anul 2007, practic, când a început acest proces. Ce ar însemna pentru românii de rând, pentru business-urile din România, pentru transportatori, această aderare la spaţiul Schengen?
Bogdan Aurescu: Înseamnă, în primul rând, o mai mare uşurinţă în traversarea frontierei de stat dinspre România spre alte state membre ale Uniunii Europene.
Realizator: Concret, ce s-ar schimba, cum vor arăta altfel lucrurile?
Bogdan Aurescu: Nu vor mai exista controalele de documente de identitate, de exemplu, ceea ce înseamnă că traversarea frontierei se va face mult mai rapid. Deci acele cozi care uneori există la frontiera de stat, care sunt determinate şi de operaţiunea de procesare a documentelor de identitate care sunt prezentate la intrarea – şi, sigur acest lucru e valabil şi la ieşirea din spaţiul Schengen spre România – aceste controale nu vor mai exista, deci timpii de aşteptare vor fi reduşi mult mai mult. Pentru transportatori, iarăşi, înseamnă o scurtare a timpului de aşteptare la frontieră, ceea ce înseamnă, până la urmă, transportul mărfurilor mult mai rapid, deci un avantaj din punct de vedere economic pentru transportatori – pentru transportatorii români, pentru cei străini, pentru business-ul românesc şi business-uri străine care fac afaceri în România. Deci există beneficii pentru toată lumea din acest punct de vedere.
Realizator: Spuneţi-mi, vă rog, credeţi că este şi un semnal de unitate pe care îl dă comunitatea europeană în această perioadă, faptul că se discută despre aderarea României la spaţiul Schengen?
Bogdan Aurescu: Este, fără îndoială, un semnal de unitate dacă această decizie ar fi luată cât mai curând, pentru că, până la urmă, vorbim despre o decizie unanimă. Este o decizie care se ia prin consensul statelor care sunt în acest format şi fără îndoială că este o decizie aşteptată, este o decizie care ar exprima, pe de altă parte, şi solidaritate cu eforturile pe care România le face la frontiera externă a Uniunii Europene.
Realizator: În a grăbi sau a încetini poate acest proces de aderare a României la spaţiul Schengen, cât de mult contează ceea ce se întâmplă la graniţa estică a României, acolo unde avem război derulare?
Bogdan Aurescu: Tocmai am discutat despre acest efort pe care autorităţile române l-au făcut pentru a facilita intrarea în România a refugiaţilor din Ucraina. Şi vorbim aici nu doar despre refugiaţii ucraineni, ci şi despre cetăţeni ai altor state care se aflau pe teritoriul ucrainean şi care au intrat în România. Ne referim inclusiv la misiuni diplomatice străine, care s-au refugiat la începutul conflictului din Ucraina în România – unele dintre ele chiar au funcţionat temporar pe teritoriul României. Deci, din punctul acesta de vedere, cu toată situaţia foarte delicată de conflict, această situaţie de criză a arătat că autorităţile române pot să facă faţă şi să o gestioneze în mod adecvat. Deci, o situaţie de criză care a demonstrat, de fapt, capacitatea noastră de a gestiona adecvat o astfel de situaţie.
Realizator: Domnule ministru, cu permisiunea dumneavoastră, a propos de această situaţie de la graniţa estică a României şi situaţia din Ucraina, îmi permit să mă întreb care sunt semnalele pe care le aveţi dinspre Zaporojie. Pentru că dincolo de ceea ce se întâmplă cu Spaţiul Schengen, o altă îngrijorare, cumva naturală în această perioadă, a românilor, este şi ceea ce se întâmplă în Ucraina şi, cu precădere, acolo, în Zaporojie, la centrala nucleară. Ne puteţi da nişte informaţii, care sunt cele mai noi informaţii pe care le aveţi legat de situaţia de acolo?
Bogdan Aurescu: Cred că cea mai importantă evoluţie a momentului, dacă vreţi, este cea legată de vizita delegaţiei de experţi a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, care este condusă chiar de către directorul general al Agenţiei şi care, în momentul ăsta, se îndreaptă spre Ucraina şi spre locaţia centralei nucleare de la Zaporojie. Această misiune va putea să constate, din punct de vedere operaţional, care este situaţia, cu un ochi cât se poate de imparţial al unei agenţii a Organizaţiei Naţiunile Unite, care este recunoscută pentru profesionalismul şi pentru calitatea evaluărilor sale tehnice. Odată ce această misiune va avea loc, noi sperăm că în foarte bune condiţii – eu sper ca această misiune să se desfăşoare fără impedimente, fără blocaje, să poată să ajungă la locaţia respectivă şi să îşi îndeplinească mandatul de inspecţie –, sper că în acel moment vom putea să ştim mai multe elemente şi comunitatea internaţională va putea să-şi calibreze în mod adecvat răspunsul faţă de o astfel de situaţie de criză.
Realizator: Domnule ministru Bogdan Aurescu, vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră şi pentru informaţiile pe care ni le-aţi adus.
Sursa: Intervenția telefonică a ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la Euronews
