Bogdan Aurescu: Suntem, în continuare, într-o fază acută a acestui conflict. O agresiune militară ilegală, urmată de invazia Federației Ruse în Ucraina, dar care nu merge așa cum a prognozat la început conducerea Federației Ruse, pentru că dacă la început conducerea Federației Ruse miza pe un război rapid, care să ducă într-un interval scurt de timp la ocuparea Ucrainei sau, în orice caz, a unei mari părți din teritoriul statului vecin, iată că există un moment în care forțele ucrainene reușesc să facă față cu succes acestor atacuri. Numai că, din păcate, constatăm o acutizare a modului în care se duce acest conflict, prin tot mai multe victime civile, iar acest lucru este extrem de condamnabil, pentru că atacarea civililor și a obiectivelor civile este o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, adică a regulilor de ducere a ostilităților.

Realizator: Vă rog, continuați.

Bogdan Aurescu: Suntem, practic, într-o fază în care Federația Rusă, în lipsă de succese în plan teritorial, să spunem așa, produce victime civile, ceea ce este extrem de reprobabil.

Realizator: Vorbim, cu adevărat, de negocieri în această perioadă, domnule ministru, în condițiile în care Rusia neagă invazia, neagă războiul, neagă atacul? Sunt acestea negocieri adevărate, care pot duce la pace?

Bogdan Aurescu: Eu am mai spus acest lucru: este foarte bine că negocierile au loc și că există aceste contacte între partea rusă și partea ucraineană, în încercarea de a obține o soluție negociată. Întotdeauna trebuie să acordăm diplomației o șansă în găsirea unei soluții pentru acest conflict. Pe de altă parte, însă, am mai spus-o și o repet, nu sunt convins că o soluție negociată este o soluție durabilă atunci când ea este, eventual, obținută sub amenințarea sau sub folosirea forței, așa cum se întâmplă în momentul de față. Atunci când negociezi, trebuie să negociezi cu bună credință și, dacă am vorbi despre o negociere cu bună credință din partea Federației Ruse, ar trebui ca ostilitățile să înceteze, operațiunile militare să ia sfârșit, iar forțele militare ruse să se retragă din Ucraina. Aceasta ar reprezenta o premisă cu adevărat favorabilă pentru desfășurarea de negocieri. Între timp, însă, vedem că aceste negocieri continuă, vedem că pozițiile părților, cel puțin din ceea ce comunică fie o parte, fie alta sunt în continuare la o distanță destul de mare, deci vom vedea și în perioada următoare cum se vor derula aceste negocieri și dacă ele vor avea rezultate. Repet, eu sunt sceptic că aceste negocieri conduc la un rezultat durabil atunci când sunt purtate în același timp cu ostilitățile militare. 

Realizator: Și atunci, greu de crezut că ar fi șanse de pace în scurt timp sau vorbim de un război de durată, de câteva luni, de un an, de doi ani?

Bogdan Aurescu: Este foarte greu de prognozat modul în care se vor desfășura în continuare aceste operațiuni militare și care sunt șansele pentru ca ele să ia sfârșit. Vedem un apel al Președintelui Zelensky de a se întâlni direct cu Președintele Putin. O să vedem, în continuare, care sunt evoluțiile și care vor fi rezultatele acestor demersuri ale părții ucrainene.

Realizator: De ce acest război, domnule ministru? Care sunt concluziile MAE, la aproape o lună de la începutul războiului? De ce a început Vladimir Putin acest război?

Bogdan Aurescu: Cred că lucrurile au fost clare deja cu multă vreme înainte de a începe efectiv  aceste  atacuri armate, această agresiune ilegală a Federației Ruse împotriva  Ucrainei. Din acele propuneri pe care Federația Rusă le-a avansat în luna decembrie, dacă vă aduceți aminte, acele proiecte de tratate pe care le-a propus  pentru a fi încheiate,  atât cu NATO, cât și cu Statele Unite, a rezultat clar că partea rusă își dorește o modificare a parametrilor esențiali ai arhitecturii de securitate europene. Pe de altă parte, faptul că acele propuneri au fost imediat făcute publice a arătat, de asemenea, că partea rusă nu dorește în realitate o negociere. Pentru că eu știu, din experiența mea de negociator, că atunci când vrei să negociezi, nu faci publice propunerile pe care le faci, pentru că vrei să-ți păstrezi o anumită marjă de manevră, o anumită marjă de negociere, pentru a obține  un rezultat. A urmat o serie întreagă de discuții în diverse formate, atât în plan bilateral, cu Statele Unite, în cadrul Dialogului Strategic bilateral, în relația dintre NATO și Federația Rusă, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la nivelul OSCE-ului, au fost trimise răspunsuri ale Statelor Unite și ale NATO la propunerile Federației Ruse; au fost respinse, cu acel prilej, propunerile care erau incompatibile cu dreptul internațional, cu arhitectura de securitate europeană, dar au fost și propuse o serie de canale de dialog și domenii unde se putea  lansa o anumită discuție, o anumită negociere, mai ales în domeniul controlului armamentelor, al reducerii riscurilor, măsurilor de creștere a încrederii și așa mai departe. Din păcate, Federația Rusă a respins aceste propuneri și, privind în retrospectivă, rezultă că ceea ce a urmărit Federația Rusă prin acest joc diplomatic a fost, de fapt, să câștige timp pentru pregătirea invaziei pe care a declanșat-o pe 24 februarie.

Realizator: Președintele SUA, Joe Biden, în Polonia. Ce înseamnă această vizită și în ce măsură poate Joe Biden să pună capăt războiului?

Bogdan Aurescu: În primul rând, Președintele Statelor Unite face o vizită în Europa pentru a participa la Summitul NATO, care va avea loc la Bruxelles în zilele următoare. Această participare a Președintelui Biden la Summitul NATO și Summitul NATO însuși reprezintă un foarte bun prilej pentru a coordona în continuare pozițiile Aliaților, pentru a strânge și mai mult  rândurile în cadrul oferit de parteneriatul transatlantic, și vom discuta la acest Summit, la care va participa Președintele României, domnul Klaus Iohannis, mai ales despre evaluarea asupra evoluțiilor posibile ale situației din Ucraina, despre modul în care putem acorda în continuare asistență Ucrainei pentru a face față agresiunii Federației Ruse, vom discuta, foarte important pentru România, despre consolidarea Flancului Estic. Este o solicitare pe care noi am făcut-o de-a lungul timpului și care, în acest context, primește o semnificație suplimentară, pentru că este clar că parametrii de securitate regionali, europeni, euroatlantici s-au schimbat. Deci este nevoie de o consolidare consistentă a Flancului Estic. Se va discuta, de asemenea, și despre raportarea la China, în contextul conflictului din Ucraina. 

Prin urmare, participarea Președintelui Biden la acest Summit reprezintă o modalitate și o ocazie foarte bună pentru a consolida abordarea Aliată cu privire la conflictul din Ucraina și la ceea ce putem face în continuare pentru a întări securitatea Aliaților. Prezența Președintelui Biden în Polonia este, de asemenea, un prilej de a arăta solidaritatea Statelor Unite pentru Aliații de pe Flancul Estic. De altfel, Președintele Poloniei astăzi vine la București pentru a se consulta cu  Președintele României, cu domnul Klaus Iohannis. Prin urmare, vom avea ocazia de a discuta în diverse formate cu privire la modul în care Aliații, inclusiv Statele Unite, pot să sprijine pe mai departe întărirea securității Alianței Nord Atlantice.

Realizator: Întărirea securității, dar este greu de crezut că ar putea fi găsită o formulă acum, la ora la care vorbim, să se termine odată războiul, să încheim această nebunie.

Bogdan Aurescu: Da, este nevoie de continuarea presiunii puternice asupra Federației Ruse în diverse modalități, pentru a face să înceteze această agresiune ilegală împotriva Ucrainei. Ieri, la Consiliul Afaceri Externe, la care am participat, la Bruxelles, am discutat tocmai despre modalitățile prin care Uniunea Europeană poate să continue să facă presiuni asupra Federației Ruse. Toți colegii pe care i-am consultat, de altfel, și în timpul discuțiilor, au menționat necesitatea unor noi pachete de sancțiuni împotriva Federației Ruse, împotriva Belarusului care, de asemenea, sprijină  agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Am discutat despre cum putem să sprijinim situația umanitară care a fost generată de acest conflict. Am prezentat, la rândul meu, eforturile pe care România le face pentru a face față valului de refugiați. Astăzi avem, iată, peste 545.000 de  refugiați ucraineni care au intrat în România de la începutul conflictului până în prezent. Am prezentat acel hub umanitar pe care România l-a creat la Suceava și modul în care el este folosit cu succes de statele membre ale Uniunii Europene și de alte state. De asemenea, am discutat și despre Republica Moldova, pentru că ministrul de externe al Republicii Moldova, domnul Popescu, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe și am avut un schimb foarte substanțial de vederi cu domnia sa.

Realizator: Ce noi sancțiuni ar urma și de când?

Bogdan Aurescu: Nu putem să discutăm acum în mod public despre ce sancțiuni pregătim, pentru că am convenit chiar în acest sens, în discuțiile noastre de la Consiliul Afacerilor Externe, să discutăm mai întâi în interiorul Uniunii Europene și apoi să anunțăm aceste noi sancțiuni, dar cu siguranță vor fi noi sancțiuni. 

Realizator: Am văzut că premierii Cehiei, Poloniei, Slovaciei au mers în Ucraina. Președintele Zelenski spunea că e un semn puternic de sprijin. Este în plan, este luată în calcul și o vizită a premierului României, Nicolae Ciucă, în Ucraina? Și ar fi necesară?

Bogdan Aurescu: Astfel de vizite trebuie să fie foarte atent pregătite – și nu vorbesc aici în mod specific despre participarea unor înalți oficiali români la astfel de vizite, ci mă refer în general la pregătirea unor astfel de vizite – pentru că ele trebuie să aibă în vedere momentul în care se petrec, trebuie să aibă valoare adăugată, trebuie să vedem care sunt condițiile de securitate și mai ales implicațiile pe care aceste vizite le au, pentru că ele se duc dincolo de eventuala prezență a unor înalți oficiali din anumite țări, ei sunt de fapt și reprezentanți ai Uniunii Europene, sunt și reprezentanți ai Alianței Nord-Atlantice, deci există o serie întreagă de parametri care trebuie avuți în vedere pentru organizarea unor astfel de vizite.

Realizator: Și credeți că ar putea avea loc sau ar fi necesară în momentul acesta?

Bogdan Aurescu: Eu cred că orice fel de gest de solidaritate pentru Ucraina este util, dar în același timp cred că foarte important este în acest moment să sprijinim Ucraina prin creșterea presiunii concrete asupra Federației Ruse – am vorbit deja despre pregătirea de noi sancțiuni – trebuie să ajutăm Ucraina să facă față efortului de război, trebuie să ajutăm Ucraina să facă față situației umanitare prin transferul de ajutoare umanitare cât mai numeroase pentru populația ucraineană care este clar afectată grav de derularea ostilităților, deci sunt foarte multe alte aspecte concrete care sunt făcute și care trebuie să fie făcute și în continuare în așa fel încât să sprijinim Ucraina.

Realizator: Putin, criminal de război! Eticheta aceasta, pusă de Joe Biden, de America, poate salva viețile civililor, căci rușii trag în civili, omoară civili.

Bogdan Aurescu: Da, cum spuneam și mai devreme, faptul că sunt țintiți direct civili sau obiectivele civile reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar – Convențiile de la Geneva din 1949, Protocolul adițional la Convențiile de la Geneva din 1977 – primul Protocol adițional, pentru că vorbim despre un conflict interstatal – toate acestea sunt încălcări ale normelor fundamentale de drept internațional umanitar și ele au efecte și în planul răspunderii individuale. Sigur, trebuie să facem o distincție între declarațiile cu caracter politic și  parcursul, să spunem, judiciar, pentru că, dacă mă întrebați pe mine, ca profesor de drept internațional, ca membru al Comisiei ONU de drept internațional, eu am încredere în dreptul internațional și în justiția internațională. Și de aceea, împreună cu alte 39 de state, România a sesizat, pe 2 martie, Curtea Penală Internațională cu privire la inițierea unei anchete privind crime de război, crime împotriva umanității, crima de genocid, care ar fi putut să fie comise în Ucraina inclusiv în această perioadă. De altfel, Procurorul Curții Penale Internaționale a și făcut o vizită în Ucraina, Biroul Procurorului deja este prezent în Ucraina pentru a strânge probe. Este o procedură care s-a declanșat și care sper să se finalizeze, sigur, într-un interval de timp rezonabil, dar cu luarea în considerare a dificultăților pe care le presupune o astfel de anchetă internațională.

Realizator: E clar că asistăm la un dezastru, dar oamenii s-ar putea întreba dacă nu cumva suntem neputincioși în fața uciderii civililor din Ucraina. Adică dacă nu cumva am putea face mai mult decât s-a făcut. Cât de mult credeți că sperie lumea amenințarea aceasta nucleară a lui Vladimir Putin? Căci, da, ne întrebăm dacă o să atace și Polonia sau și România. Ar putea spune la fel de bine NATO: Păi, și acum riscăm al Treilea Război Mondial, vom face presiuni, vom pune sancțiuni economice. E suficient?

Bogdan Aurescu: Nu, în niciun caz, pentru că atât România, cât și Polonia sau celelalte state din vecinătatea Ucrainei, sunt state membre ale Alianței Nord-Atlantice, prin urmare suntem protejați de toate garanțiile de securitate pe care le implică participarea la NATO ca membru cu drepturi depline, suntem protejați de mecanismul apărării colective prevăzut de Articolul 5 din Tratatul de la Washington, cel care spune că orice stat aliat atacat este considerat ca și când ar fi fost atacată întreaga Alianță în ansamblul său, prin urmare toate mecanismele Alianței Nord-Atlantice, tot ceea ce presupune apărarea colectivă, se mobilizează în sprijinul unui astfel de stat. Eu nu cred că Federația Rusă poate să gândească măcar o astfel de ipoteză în care ar ataca Alianța Nord-Atlantică pentru că, cu siguranță, nu poate face față Alianței Nord-Atlantice. Avem deja trupe aliate pe teritoriul României, sunt deja aproape două mii de militari americani în România, sunt militari francezi, militari belgieni, sunt în curs de dislocare și trupe ale altor aliați, cum este Portugalia, și așteptăm și alți aliați să vină pe teritoriul României, suntem în curs de pregătire a lansării acelui grup de luptă în România, de altfel Summitul NATO care va avea loc în această săptămână va discuta și aceste aspecte legate de consolidarea consistentă a Flancului Estic al Alianței. Planurile de apărare ale Alianței Nord- Atlantice sunt deja activate, de pe 25 februarie, forța de reacție rapidă a NATO este și ea activată și pregătită să reacționeze dacă este necesar, prin urmare nu se pune în niciun fel problema ca România, sau NATO, sau alt aliat să fie atacate. În orice caz, nu este cazul ca vreun cetățean român să se teamă cu privire la situația de securitate a României.

Realizator: România spune despre Vladimir Putin, domnule ministru, că este criminal de război?

Bogdan Aurescu: Repet, facem o distincție între declarațiile cu caracter politic și procedurile judiciare. Sigur că se pot face declarații politice diverse, ceea ce este important este ceea ce justiția internațională va hotărî la un moment dat. Există, după cum spuneam, indicii puternice că, în Ucraina, Federația Rusă a comis crime de război.

Realizator: Jurnaliștii Europa Liberă au analizat toate declarațiile Președintelui Klaus Iohannis începând din 24 februarie – data la care Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei și, până în prezent, potrivit analizei Europa Liberă, am constatat că numele lui Vladimir Putin pur și simplu nu apare, indiferent de context. La fel, lipsește sintagma „invazie”, folosită, de altfel, sistematic de alți lideri occidentali. Există această întrebare: e o reticență din partea Președintelui Iohannis, din partea României sau e o strategie de comunicare?

Bogdan Aurescu: Nu este nicio reticență din niciun punct de vedere, pur și simplu încercăm să folosim cât mai corect terminologia internațională relevantă, pentru că până la urmă vorbim despre agresiunea unui stat, Federația Rusă, împotriva unui alt stat care este Ucraina. Din acest punct de vedere, dacă ne uităm și la nivelul de susținere publică pe care îl are Președintele Putin în Federația Rusă, vom constata că susținerea este, deocamdată, sigur, și din cauza propagandei  puternice în interiorul societății ruse, la nivelul de 70%, pe mai multe sondaje pe care le-am văzut în ultima perioadă. În altă ordine de idei, dacă ne uităm în Carta ONU, nu vom găsi termenul de invazie, vom găsi termenul de agresiune sau de atac armat. În varianta engleză a Cartei ONU se folosește termenul de “armed attack”, în Articolul 51 din Cartă. În varianta în limba franceză, agresiune – “agression”. Aceștia sunt termenii corecți, dacă vreți, din punct de vedere juridic. Aceasta nu înseamnă că nu există o invazie a Federației Ruse în Ucraina, o tentativă de ocupare a teritoriului statului vecin. Eu cred că, dacă ne cantonăm în chestiuni pur terminologice, nu o să ajungem foarte departe.

Realizator: România ce va putea face, domnule ministru, dacă Republica Moldova va fi atacată de Rusia? Poate interveni România și în ce fel?

Bogdan Aurescu: În acest moment, atât din evaluările noastre, cât și ale aliaților și ale colegilor de la Chișinău, care sunt cel mai în măsură să facă o astfel de evaluare, nu există un astfel de pericol. Discutam, de altfel, în cursul zilei de ieri, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Externe, cu colegul meu Nicu Popescu, ministrul de externe al Republicii Moldova, care spune același lucru. Deci, nu cred că este momentul acum să construim pe ipoteze. Ceea ce trebuie să facem acum în sprijinul Republicii Moldova este să încercăm să atenuăm efectele multiple ale acestei crize de securitate. În primul rând, la nivel umanitar, pentru că Republica Moldova este nevoită să facă față unui val foarte mare de refugiați, poate, dacă vreți, cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor dintre toate statele care sunt afectate de refugiații care vin dinspre Ucraina. În același timp, există efecte și asupra pieței interne, asupra economiei Republicii Moldova. Trebuie să acționăm, de asemenea, pentru întărirea securității energetice a Republicii Moldova. Am discutat toate aceste aspecte în detaliu, în cursul discuției de ieri de la Consiliul Afaceri Externe. Am discutat aceste chestiuni în detaliu și cu ocazia vizitei pe care Președintele României, domnul Klaus Iohannis, împreuna cu Prim-ministrul, au efectuat-o, pe 16 martie, la Chișinău, și avem soluții în acest sens. Am sprijinit Republica Moldova în mod consistent, prin preluarea directă a refugiaților de la granița Republicii Moldova cu Ucraina direct în România. Am transmis în Republica Moldova ajutoare consistente, pentru a sprijini efortul legat de refugiați, am sprijinit sincronizarea care s-a realizat, chiar pe 16 martie, a sistemului de electricitate din Republica Moldova împreună cu cel al Ucrainei, la sistemul european, dar, sigur, această sincronizare trebuie să fie consolidată. De asemenea, acționăm pentru a sprijini Republica Moldova pentru a identifica surse alternative de gaz. Avem o discuție în curs cu Azebaidjan, cum, de altfel, și UE sprijină aceste eforturi. 

De asemenea, pe 5 aprilie, împreună cu miniștrii de externe  german și francez, voi co-prezida o conferință în sprijinul Republicii Moldova, la care vom invita toate statele membre ale UE, statele din grupul G7, instituții financiare internaționale, alte organizații internaționale, în așa fel încât să creăm o platformă de sprijin pentru Republica Moldova – Moldova Support Platform – și, de asemenea, să mobilizăm cât mai multe donații, cât mai multe ajutoare în sprijinul  Republicii Moldova, pe mai multe paliere. Sunt cinci grupuri de lucru care vor fi create, legate de refugiați, de situația energetică, de economie și de stabilizarea financiară a Republicii Moldova, chestiuni legate de anticorupție și așa mai departe. Deci efortul internațional și efortul României față de obiectivul de sprijinire a Republicii Moldova este unul extrem, extrem de consistent.

Sursa: Interviul acordat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru Europa Liberă România