MAE: Interviul acordat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru Știrile ProTV

 

Captură video: https://www.mae.ro/node/58547

 

Transcript:

Realizator: Doamnelor, domnilor, bun găsit la o ediție specială din seria “Interviurile Știrile ProTV”. Spun “o ediție specială” pentru că știm cu toții, traversăm vremuri speciale și avem un război la graniță, care pare că nu se mai sfârșește, iar în paralel se desfășoară un război informațional, care pare cel puțin la fel de aprig. Am alături de mine, astăzi, pe omul poate cel mai îndreptățit să ne ajute să înțelegem contextul pe care îl traversăm, unde se poziționează România în acest context și, mai ales, care sunt riscurile asupra țării noastre. Așadar, împreună cu mine astăzi este ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu. Bun venit, domnule ministru! Vă mulțumesc că ați acceptat invitația mea!

Bogdan Aurescu: Vă mulțumesc pentru invitația la emisiunea dumneavoastră.

Realizator: O să intru brutal în subiect și o să vă întreb dacă vă așteptați ca acest conflict să se extindă spre Republica Moldova și în Republica Moldova?

Bogdan Aurescu: Noi am fost permanent în contact cu colegii noștri de la Chișinău. Am discutat și săptămâna trecută cu colegul meu, domnul ministru de externe Nicu Popescu, și am și reacționat foarte prompt după ce poziția Republicii Moldova, poziția oficială a autorităților de la Chișinău, a fost exprimată, săptămâna trecută, după acele incidente din Transnistria. Am susținut apelul la calm și responsabilitate pe care Președintele Maia Sandu l-a adresat în acel context, după analiza pe care a făcut-o împreună cu factorii de răspundere din Republica Moldova. Astăzi, când facem această înregistrare, Președintele României, Klaus Iohannis, a avut o discuție telefonică cu doamna Maia Sandu despre contextul de securitate actual din regiune, despre implicațiile lui asupra Republicii Moldova, dar și despre situația din Transnistria și a reiterat exact același mesaj de susținere pentru poziția Republicii Moldova, pentru calm și responsabilitate în acest context, pentru că nu dorim să vedem noi provocări sau o eventuală extindere artificială a acestor provocări în contextul dat, în Republica Moldova. Este clar că e vorba despre o serie de provocări care vizează o tulburare a spațiului public din Republica Moldova, crearea unor preocupări la nivelul opiniei publice, și în acest context cred că este foarte bine ca, de fiecare dată când vorbim despre acest subiect, să o facem cu foarte multă atenție, cu foarte multă precauție, cu foarte multă responsabilitate.

Realizator: Și totuși se simte o oarecare schimbare de poziție, poate. Dacă la început, Republica Moldova, care s-a declarat neutră, care a zis că nu va intra în nicio luptă și va rămâne liniștită în poziția în care se află, iată că acum am observat chiar și de la Chișinău că se vorbește despre nevoia unei armate puternice moldovene și, nu mai departe de zilele trecute, domnul Charles Michel, Președintele Consiliului European, spunea că Europa trebuie să sprijine Moldova în toate felurile. Este o schimbare radicală de poziție?

Bogdan Aurescu: Trebuie spus înainte de orice că nu există niciun fel de semnal concret cu privire la o eventuală atragere directă a Republicii Moldova în acest conflict, care se desfășoară în acest moment în Ucraina. Sigur că Transnistria reprezintă o provincie cu aspirații separatiste față de Republica Moldova, sigur că acolo influența Federaţiei Ruse este una extrem de puternică, Federația Rusă controlează, practic, ceea ce se întâmplă în general în Transnistria și, din acest punct de vedere, trebuie să fim foarte atenți cu privire la evoluția evenimentelor. Pe de altă parte, trebuie spus că, de la bun început, atunci când a apărut acest conflict, pe 24 februarie, când Federația Rusă a atacat în mod ilegal, nejustificat și neprovocat Ucraina, Republica Moldova s-a pronunțat public împotriva acestei agresiuni. Luările de poziție ale conducerii de la Chișinău au fost perfect aliniate cu luările de poziție ale comunității internaționale, chiar dacă din punct de vedere al sancțiunilor pe care Uniunea Europeană le-a adoptat, cele cinci pachete de sancțiuni – și, iată, suntem acum în proces de negociere a celui de al șaselea pachet – în ceea ce privește sancțiunile Uniunii Europene, Republica Moldova nu a putut, din motive obiective, să se alinieze total la aceste măsuri. În altă ordine de idei, sigur că Republica Moldova este un stat neutru, Republica Moldova nu are aspirația de a adera la Alianța Nord-Atlantică și nu ar exista niciun fel de motiv pentru ca Republica Moldova să fie atrasă în mod direct într-un asemenea conflict.

Realizator: Este pregătită România în acest moment să sprijine Republica Moldova, în orice scenariu? Și dacă da, cum?

Bogdan Aurescu: România a sprijinit și sprijină în mod concret Republica Moldova, pentru că, într-adevăr, există o serie de vulnerabilități pe care Republica Moldova le are în acest moment, iar ele sunt generate de efectele indirecte ale conflictului din Ucraina. În primul rând, vorbim despre un val foarte mare de refugiați pe care Republica Moldova a trebuit să-l gestioneze. Republica Moldova este statul care, faţă de toate celelalte state din proximitatea Ucrainei care s-au confruntat cu refugiați, inclusiv România, are cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor. Republica Moldova are deja pe teritoriul său aproximativ 100.000 de refugiați ucraineni care au ales să stea în Republica Moldova și, evident, trebuie să fie gestionați corespunzător de autoritățile de la Chișinău. Asta înseamnă un efort financiar de peste un milion de euro pe zi pentru finanțele Republicii Moldova, ceea ce reprezintă, într-adevăr, un efort bugetar excepțional. Este și motivul pentru care noi am sprijinit Republica Moldova, prin ajutoare umanitare de peste 80 de tone, pentru gestionarea efortului de avea grijă de acești refugiați ucraineni din Republica Moldova, am donat Republicii Moldova peste 300 de tone de benzină și motorină, 5.000 de tone de păcură pentru sistemul energetic din Republica Moldova. Ieri, Președintele României a semnat decretul de promulgare a legii de ratificare a Acordului prin care România acordă 100 de milioane de euro ca grant, deci prin urmare bani nerambursabili, pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova, iar la data de 5 aprilie, la Berlin, am co-organizat și co-prezidat împreună cu colegii mei, miniștrii de externe din Germania și din Franța, o conferință pentru crearea unei “Platforme de sprijin pentru Republica Moldova”, care a reușit să strângă aproape 660 de milioane de euro, bani pentru Republica Moldova, ca să facă față diverselor provocări. Nu vorbim doar despre chestiunea refugiaților și chestiunea umanitară pe care o presupune gestionarea acestui val care a intrat în Republica Moldova. Vorbim și despre posibile vulnerabilități în domeniul energetic și încercăm, prin negocieri cu diverse state terțe, să asigurăm volume de gaz pentru Republica Moldova. Din acest Acord care, iată, intră în vigoare în aceste zile, cel care acordă 100 de milioane de euro ca bani nerambursabili pentru Republica Moldova, vom finanța un depozit de gaze al Republicii Moldova pe teritoriul României. De asemenea, încercăm să găsim soluții și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova, inclusiv prin discuții cu partea ucraineană. Am discutat și cu Ucraina acest aspect – Ucraina are capacitatea de a exporta energie electrică către România, dar și către Republica Moldova. La această conferință de la Berlin am anunțat o nouă donație, de 10 milioane de euro, ca sprijin financiar direct pentru bugetul Republicii Moldova, și banii vor fi transmiși în perioada imediat următoare.

Realizator: Dar aveți în vedere și o cooperare pe partea militară, să spunem?

Bogdan Aurescu: Partea Republicii Moldova nu ne-a adresat o astfel de solicitare până în prezent, deci nu avem deocamdată elemente de cooperare pe acest subiect.

Realizator: Ce ne puteți spune despre șansele Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană?

Bogdan Aurescu: Este un proiect extrem de important, pe care și astăzi Președintele României l-a discutat cu Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Noi sprijinim în modul cel mai ferm și substanțial acest efort de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Am sprijinit depunerea cererii de aderare pe care Republica Moldova a făcut-o luna trecută și, de asemenea, ajutăm în mod concret, chiar în aceste zile, la completarea chestionarului pe care Comisia Europeană l-a transmis Republicii Moldova, pentru pregătirea opiniei pe care Comisia o va emite cu privire la statutul de candidat la Uniunea Europeană al Republicii Moldova.

Reporter: În cel mai optimist scenariu, când ar putea adera?

Bogdan Aurescu: Sperăm ca în perioada următoare să avem această opinie emisă, după ce chestionarul va fi transmis către Comisia Europeană. Este planificată o discuție cu privire la cererile de aderare și opiniile pe care Comisia le va emite cu privire la solicitarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de a le fi acordat statutul de candidat la aderare la Uniunea Europeană și, în măsura în care acest calendar va fi respectat, după ce decizia va fi luată de către Consiliul Uniunii Europene, conform procedurii prevăzute de Tratatul Uniunii Europene, se va declanșa procesul propriu-zis de aderare. Este foarte complicat de spus în acest moment care va fi exact intervalul de timp. Știm din experiența noastră, a României, și a altor state care au aderat la Uniunea Europeană, că e vorba despre un proces extrem de laborios, care presupune în primul rând reforme foarte substanțiale în ceea ce privește administrația, în ceea ce privește justiția, în ceea ce privește foarte multe aspecte ale statului și societății din țara respectivă. Dar noi suntem pregătiţi să sprijinim Republica Moldova în acest efort şi considerăm că Republica Moldova are toată vocaţia de a fi membru cu drepturi depline al familiei europene. La acea conferinţă de la Berlin, despre care am amintit mai devreme, am creat şi un număr de grupuri de lucru cu participare internaţională, într-o serie de domenii care sunt foarte importante pentru reforma pe care şi-a asumat-o Republica Moldova. Este un proces de reforme extrem de ambiţios, deja asumat de Preşedintele Maia Sandu şi de Guvernul de la Chişinău, iar în luna iulie vom organiza la Bucureşti o conferinţă de follow-up la acea conferinţă de la Berlin, unde vom pune la lucru aceste grupuri de experţi, pentru a sprijini reforma în mod concret, pe aceste sectoare care sunt de interes, inclusiv pentru aderarea la UE.

Realizator: Haideţi să vorbim despre ameninţările care au tot fost lansate către România şi către alte ţări europene prin intermediul propagandei ruse. Multă lume este speriată de toate aceste ameninţări venite din diverse direcţii, pe diverse platforme. Ce ar trebui să înţelegem? Cât de mare este riscul în acest moment pentru România, uitându-ne la cum decurge războiul până acum şi la cum acţionează ruşii, în cele din urmă?

Bogdan Aurescu: Noi trebuie să fim foarte conştienţi de faptul că România este un stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. România beneficiază în acest moment de toate garanţiile de securitate pe care le prevede Tratatul NATO, Tratatul de la Washington. Articolul 5 al acestui Tratat, cel care se referă la apărarea colectivă, aşa-numita „clauză a muschetarilor”, “toţi pentru unul şi unul pentru toţi”, acoperă pe deplin România şi tot teritoriul României şi cetăţenii săi. Prin urmare, nu există niciun fel de motiv ca cetăţenii români să aibă vreun sentiment de frică, de teamă, de nelinişte în ceea ce priveşte securitatea României. Oricare ar fi aceste elemente de propagandă, pe care le vedem în fiecare zi, uneori cu mai multă intensitate, alteori cu mai puţină intensitate, ele nu reprezintă altceva decât o parte a războiului hibrid pe care Federaţia Rusă l-a declanşat atunci când a început să planifice, deci chiar înainte de declanşarea efectivă a războiului, şi care s-au intensificat după ce războiul din Ucraina a fost declanşat. Pentru că acest război din Ucraina nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regională a Mării Negre, este despre securitatea europeană şi securitatea euroatlantică în ansamblul său. Federaţia Rusă urmăreşte mai mult decât doar controlul asupra Ucrainei sau ocuparea unor părţi importante sau poate chiar a întregului teritoriu ucrainean, ceea ce până acum, evident, nu a ieşit conform planului. Federaţia Rusă doreşte să modifice parametrii de securitate la nivel euroatlantic.

Realizator: Şi în acest context, cum ar trebui să privească populaţia toate aceste ameninţări despre care dumneavoastră spuneţi că sunt propagandă?

Bogdan Aurescu: Trebui să le privească cu foarte multă rezervă şi să înţeleagă că reprezintă nimic altceva decât încercări de manipulare a opiniei publice, încercări de a influenţa opinia publică şi, deci, decidenţii din statele membre NATO. Și aici trebuie spus foarte clar că nu doar România este ținta acestor provocări. Toate statele membre NATO se confruntă cu astfel de provocări, ceea ce este “firesc” în acest context, “firesc” între ghilimele, până la un punct, pentru că ele fac parte dintr-un arsenal pe care noi îl cunoaștem foarte bine, de ani buni, în ceea ce privește comportamentul Federației Ruse față de Occident și față de valorile democrației occidentale. Reacția Alianței Nord-Atlantice a fost una foarte clară, foarte fermă, și ea s-a manifestat inclusiv prin deciziile pe care le-am luat la Summitul din 24 martie de la Bruxelles, unde am stabilit – și asta este una dintre realizările foarte importante ale României și ale Președintelui Iohannis – să creăm în România un Grup de Luptă. Grupul de Luptă este în curs de formare sub leadership-ul francez, pentru că va fi organizat sub, să spunem, calitatea Franței de națiune-cadru pentru acest Grup de Luptă, cu participare belgiană, a altor aliați care vin în acest Grup de Luptă. Asta este o primă decizie foarte importantă, iar a doua este de a pregăti pentru Summitul de la Madrid, în luna iunie, al Alianței Nord-Atlantice, o serie de decizii care să consacre o întărire, o consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic, aici unde este România.

Realizator: Pentru că tot ați amintit despre NATO și despre această întărire a Flancului Estic, aveți în vedere sau sunt deja discuții avansate despre, nu știu, permanentizarea unei baze NATO în România, suplimentarea efectivelor dislocate aici?

Bogdan Aurescu: Sunt discuții care vor începe în perioada următoare – probabil chiar săptămâna viitoare, la Bruxelles, vor avea loc primele dezbateri inter-aliate cu privire la aceste măsuri. Ele depind de propunerile pe care autoritățile militare ale NATO le vor adresa și le vor așeza pe masa, să spunem, ambasadorilor aliați de la Bruxelles și, evident, susținem o consolidare a Flancului Estic, inclusiv printr-o prezență militară crescută pe acest Flanc. Ceea ce înseamnă “permanent” sau nu este discutabil. Ceea ce ne interesează în mod efectiv este o prezență aliată continuă, chiar dacă este vorba despre o prezență rotațională continuă, a statelor aliate, a trupelor aliate și a echipamentelor statelor NATO pe teritoriile statelor din Flancul Estic. În pregătirea Summitului NATO din luna iunie, de la Madrid, cu aproximativ două săptămâni înainte, vom avea la București un Summit al Formatului București 9, Formatul care întrunește toți aliații de pe Flancul Estic al NATO. România, Președintele Iohannis, împreună cu Președintele Poloniei, Andrej Duda, vor găzdui acest Summit pentru pregătirea Summitului de la Madrid, din luna iunie. Iar unul dintre obiectivele acestui Format este de a susține o consolidare crescută a Flancului Estic, prin întărirea posturii descurajare și apărare, adică ce spuneați dumneavoastră – mai multe trupe și echipamente aliate cu mult mai mult nivel de pregătire, ceea ce noi spunem în limbajul aliat “preparedness”, deci pregătire crescută și, evident, cu mai multă eficiență în descurajarea oricărei acțiuni agresive pe care Federația Rusă ar încerca să o adreseze către aliați.

Realizator: Dar nu va spori asta agresivitatea Rusiei?

Bogdan Aurescu: Dimpotrivă, va descuraja orice fel de încercare a Federației Ruse, pentru că toate măsurile pe care NATO le-a luat, din 2014 până în prezent, de când Federația Rusă a ocupat în mod ilegal Peninsula Crimeea, au fost măsuri luate în legitimă apărare, în [scop de] descurajare, deci pur și simplu strict măsuri defensive în încercarea de a proteja mai bine Alianța Nord-Atlantică și statele membre. Noi continuăm în acest fel și toate măsurile pe care Summitul de la Madrid le va lua vor fi măsuri care nu fac altceva decât, nu să escaladeze, ci dimpotrivă, să descurajeze mai puternic orice fel de intenție agresivă a Federației Ruse.

Realizator: Apropo de NATO și de țările occidentale – și aici pare că a avut loc o schimbare de poziție de-a lungul acestui conflict. Dacă la început a fost atitudinea aceea de prudență maximă, acum, iată, ne aflăm în punctul în care Vestul susține puternic Ucraina în acest conflict, inclusiv cu armament. Pe ce baze s-a concretizat această schimbare de atitudine?

Bogdan Aurescu: La nivelul Alianței Nord-Atlantice, în ultima perioadă, plecând de la constatarea că există o agresivitate crescută a Federației Ruse – ea se manifestă de câțiva ani și este în creștere – s-a conturat o politică duală, care întrunește, pe de-o parte, dialogul și, pe de altă parte, descurajarea. Dialogul și descurajarea au fost privite întotdeauna într-o relație strânsă. Noi, România și alți aliați de pe Flancul Estic, am arătat întotdeauna că un dialog cu Federația Rusă poate să fie eficient numai dacă este bazat pe o descurajare foarte puternică, adică pe o poziție consolidată pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice, care să fundamenteze un dialog cu Federația Rusă. Din păcate însă, dialogul pe care noi am încercat să îl purtăm cu Federația Rusă, inclusiv înainte de declanșarea conflictului, nu a dat rezultate. Vă duceți aminte că, în luna ianuarie, au fost câteva întâlniri la nivel aliat, la nivelul Statelor Unite cu Federația Rusă, în cadrul acelui dialog strategic ruso-american, la nivelul OSCE-ului. Au existat propuneri pe care și Statele Unite, și NATO le-au transmis Federației Ruse, în încercarea de a potoli, de a stopa această atitudine asertivă, agresivă a Federației Ruse. Însă planul Federației Ruse era deja făcut. Este clar că tot ceea ce Federația Rusă a construit, cel puțin din luna aprilie a anului trecut, când au început exerciții masive în regiune – care la momentul respectiv erau evaluate ca fiind cea mai mare desfășurare de forte de la sfârșitul Războiului Rece, ceea ce a fost depășit în mod evident de ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, din februarie încoace -, toate aceste elemente, atitudinea Federației Ruse au arătat că, de fapt, era un plan deja pus la punct care viza declanșarea unui război ilegal împotriva Ucrainei.

Realizator: Revenim la conflictul propriu-zis, am urmărit cu toții negocierile de pace, am sperat că vor ajunge, vor avea o finalitate, am văzut cum s-au desfășurat, cum s-au blocat, cum au încercat forțele să le reia și așa mai departe. Puteți să ne ajutați să decodăm tot acest mecanism? Ce se întâmplă de fapt acolo? De ce s-au blocat? Peste ce anume nu reușește să treacă o parte sau alta, pentru a avansa cu aceste negocieri?

Bogdan Aurescu: Da, noi am urmărit, evident, acest proces de negociere, care însă are legătură foarte strânsă cu ceea ce se întâmplă în teren, cu raportul de forțe în conflictul armat propriu-zis. Negocierile au început încă din primele zile ale conflictului și s-au desfășurat mai întâi în Belarus, având ca scop crearea acelor coridoare umanitare, care nu au fost respectate de Federația Rusă, sau încetări temporare ale focului, care, iarăși, nu au fost respectate sau nu s-a reușit să fie convenite, apoi au avut loc runde de negocieri în Turcia, la Antalya și, respectiv, la Istanbul. Părțile au făcut propuneri, fiecare către cealaltă, partea ucraineană a înaintat o serie de propuneri și de condiții, partea rusă, de asemenea, a înaintat o serie de propuneri. După masacrul de la Bucea, sau, mai bine zis, după descoperirea masacrului de la Bucea, unde este clar că partea rusă a comis crime de război, crime împotriva umanității și, poate, chiar crime de genocid, aceste negocieri au fost suspendate. Este clar că în momentul de față, când războiul a intrat într-o nouă fază, în faza din Donbas, părțile așteaptă să vadă care sunt rezultatele confruntării. Și cred că în acest moment nu se pot purta cu adevărat negocieri de pace – probabil că după ce această fază va intra într-un stadiu în care se poate decela cu exactitate care este acest raport de forțe, se poate ajunge din nou la o negociere. Partea ucraineană are ca propuneri principale neutralitatea, pe de-o parte, adică renunțarea la ambiția de a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice, la schimb, însă cu garanții de securitate cuprinzătoare, și trebuie să fie definite aceste garanții de securitate, ce înseamnă ele. Partea rusă are solicitări care nu pot fi acceptate de partea ucraineană, care se referă, cel mai probabil, din informațiile noastre, la păstrarea controlului asupra porțiunilor de teritoriu pe care le-a obținut sau încearcă să le obțină prin folosirea forței. Or, este clar pentru Ucraina că este o linie roșie aici, în negociere, neacceptarea ca teritoriile ocupate prin forţă de Federaţia Rusă să nu mai fie în cadrul teritoriului ucrainean. Pentru partea ucraineană este extrem de important ca rezultatul negocierilor să consacre integritatea teritorială a Ucrainei, în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional.

Realizator: Și ce se întâmplă în diplomație când apare o astfel de linie roșie, aparent de netrecut? Trebuie să apară un compromis la un moment dat. Care ar fi acest compromis?

Bogdan Aurescu: Întotdeauna trebuie să fie lăsat loc pentru negociere, întotdeauna trebuie ca diplomația să aibă o șansă și ceea ce este foarte important este ca procesul în sine de negociere să continue, atunci când, evident, condițiile vor fi îndeplinite. Iar eu cred că una dintre condițiile cele mai importante pentru ca procesul de negociere să fie reluat și să aibă șanse să ajungă la un rezultat pe fond este o încetare generală a focului în Ucraina și, de asemenea, o retragere a trupelor ruse măcar pe pozițiile care erau ocupate înainte de 24 februarie. Cred că este un început de, să spunem, context care ar favoriza reînceperea negocierilor și purtarea lor într-o logică mult mai serioasă decât până în prezent.

Realizator: Dar cum vedeţi dumneavoastră sfârșitul acestui război? Ce ar putea însemna victoria pentru fiecare dintre părți?

Bogdan Aurescu: Este un aspect pe care doar părțile însele îl pot defini, prin raportare la situația din teren de la momentul la care se poartă negocierea și, sigur, prin raportare la obiectivele pe care fiecare parte le urmărește. Acum, trebuie spus foarte clar că, indiferent de ceea ce părțile vor conveni într-o astfel de negociere, un rezultat care este contrar dreptului internațional și contrar intereselor de securitate euroatlantică nu poate să fie acceptat de către comunitatea internațională. O astfel de negociere nu se poartă doar între Ucraina și Rusia, ci ea interesează practic și întreaga comunitate internațională, care a fost afectată din punct de vedere al securității de desfășurarea acestui război.

Realizator: Aţi fost săptămâna trecută la Kiev împreună cu o delegație din România. Explicați-ne care a fost rostul vizitei, a avut și un rol practic, efectiv, sau a fost doar cu valoare simbolică?

Bogdan Aurescu: Sigur că vizitele pe care le fac oficialii internaționali în Ucraina au un rol simbolic, de exprimare în primul rând a solidarității pentru eforturile pe care le face Ucraina în încercarea de a opri agresiunea Federației Ruse. Pe de altă parte însă, și vizita pe care a făcut-o la București omologul meu, ministrul Kuleba, pe 22 aprilie, și vizita pe care Prim-ministrul Nicolae Ciucă a făcut-o la Kiev, pe 26 aprilie, au avut și o componentă puternică de fond, pentru că noi am discutat modalitățile în care putem sprijini Ucraina în continuare. Am arătat care este în sprijinul foarte consistent din punct de vedere umanitar pe care România l-a acordat Ucrainei. Vorbim despre peste 900.000 de refugiați până în ziua de astăzi, care au intrat pe teritoriul României și care au însemnat, pentru cei care au stat, pentru cei care au fost în tranzit, cheltuieli de peste 73 milioane de euro. Înseamnă sprijin umanitar prin hub-ul de la Suceava, pe care l-am organizat și care, din 9 martie și până în prezent, a reușit să ducă în Ucraina ajutoare prin 36 de convoaie, peste 170 de tiruri cu sprijin umanitar pentru Ucraina. Înseamnă discuții pe care le-am purtat și în urma cărora deja am început să punem în aplicare o serie de măsuri pentru a sprijini economia Ucrainei. Am discutat despre un program de deschidere și recalificare de puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, pentru a facilita traficul de mărfuri ucrainene în România și apoi din România, spre alte țări, pentru că economia Ucrainei are nevoie de bani pentru a supraviețui în acest moment, este foarte greu încercată. Analiștii vorbesc despre o scădere cu aproape 50% a economiei ucrainene în urma războiului, iar noi dorim să sprijinim Ucraina. Și am luat o serie de măsuri foarte concrete: am liberalizat accesul pentru transportatorii de marfă din Ucraina, începem să lucrăm la Galați pentru extinderea și reabilitarea căii ferate cu ecartament lat pentru a aduce vagoanele din Ucraina cu mărfuri în portul Galați și, apoi, pe Dunăre, spre Constanța – deja din Constanța au plecat săptămâna trecută peste 80.000 de tone de cereale din Ucraina spre alte destinații din lume, unde existau contracte deja încheiate cu partea ucraineană; săptămâna aceasta, încă 26.000 de tone au plecat spre astfel de destinații, mă refer la cereale ucrainene pentru zone ale lumii care sunt afectate de acest război. Vorbim deja despre o criză alimentară în anumite zone ale lumii.

Realizator: Apropo de asta, de barjele cu cereale. Aș dori să vă spun – și știți cu siguranță despre speculațiile din presa rusească legate de transportul de cereale din Ucraina către România cu barjele, care aduc cereale și care s-ar întoarce cu armament.

Bogdan Aurescu: Şi care sunt complet false. Nu există niciun fel de bază reală cu privire la aceste alegații, dar ceea ce este real este că ajutăm Ucraina să își vândă cerealele, pentru că noi considerăm că este extrem de important ca aceste cereale ucrainene, pe de-o parte, să fie trimise în țările de destinație, pentru că ajută acele țări să facă față unei provocări legate de o criză alimentară care se conturează, iar pe de altă parte, să ajutăm economia Ucrainei să supraviețuiască. Au nevoie de bani. Este clar. Şi folosim portul Constanța, dorim să folosim Dunărea ca o cale de tranzit ieftină spre centrul și vestul Europei. Am discutat pentru asta și cu Prim-ministrul bulgar când a venit la București, pentru a duce la îndeplinire un program de dragare a Dunării, în așa fel încât Dunărea să fie navigabilă pe tot parcursul anului, să putem să ducem aceste mărfuri acolo unde este nevoie. Și sprijinim Ucraina din punct de vedere economic în multe alte feluri, vom încerca să găsim și alte modalități de a sprijini Ucraina.

Realizator: Aţi amintit mai devreme de vizita omologului dumneavoastră aici la București, domnul Dmytro Kuleba, care a declarat la finalul vizitei că “România a acționat inteligent, iar mai departe trageți dumneavoastră concluziile”. Ne puteți ajuta, din asta, să înțelegem ce a vrut să spună?

Bogdan Aurescu: Asta înseamnă că sprijinul pe care România l-a acordat în mod, să spunem, multidimensional pentru Ucraina, încă de la începutul conflictului, ba chiar încă dinainte de începutul conflictului, pe toate palierele posibile, este un sprijin care mulțumește Ucraina, de care Ucraina este satisfăcută. Şi, mai mult decât atât, ministrul Kuleba a spus chiar că s-a văzut adevărata față de prieten a României.

Realizator: Pe care ei nu o cunoșteau până acum?

Bogdan Aurescu: Pe care ar fi trebuit să o cunoască deja, pentru că noi am sprijinit Ucraina și cu mult timp înainte. Am sprijinit Ucraina politico-diplomatic, am sprijinit pachetele de sancțiuni foarte consistente ale Uniunii Europene. Am sprijinit eforturile de pedepsire a crimelor de război, crimelor împotriva umanității și crimelor de genocid comise de Federația Rusă în Ucraina. Am sprijinit eforturile de izolare a Federației Ruse la nivel internațional, prin suspendarea sau excluderea Federației Ruse din diverse organizații internaționale. Am organizat la București întâlniri în Formatul B9, la nivel de miniștri de externe, la care l-am invitat și pe ministrul de externe ucrainean. Vă aduceți aminte de inițiativa pe care am lansat-o de a organiza, la Kiev, o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Sigur, nu s-a materializat pentru că a început războiul, dar ideea rămâne în continuare valabilă și o să o punem în aplicare la momentul potrivit. Sunt foarte multe elemente de sprijin pe care noi l-am acordat Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește parcursul european al Ucrainei. Noi am susținut cererea de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei și o să o susținem și în continuare, la fel cum am susținut și cele de aderare ale Republicii Moldova și Georgiei.

Realizator: Domnule ministru, pentru că vă avem alături, nu putem rata şansa de a discuta despre un subiect veșnic, să îi spunem, și anume, eliminarea vizelor de călătorie în Statele Unite. Oare ar fi acesta un moment oportun să presăm către partenerii americani să renunțe la viză pentru cetățenii români?

Bogdan Aurescu: Situația cu aderarea României la Programul Visa Waiver este una care ține în principal de îndeplinirea unei cerințe legislative pe care o prevede cadrul normativ american, și anume, ultima condiție pe care o avem de îndeplinit, adică să ajungem cu rata de refuz a cererilor de viză ale cetățenilor români sub pragul de 3%. În momentul de față suntem undeva în jur de 10%. O astfel de condiție nu poate fi îndeplinită decât dacă cei care fac cererile de viză îndeplinesc condițiile. Aici, nici partea română, nici partea americană, la nivel oficial, nu pot să facă alte demersuri decât acelea pe care le-am declanșat deja: am convenit cu partea americană, când am fost în noiembrie la Washington și am discutat și cu omologul meu Blinken și cu secretarul Departamentului pentru Securitate Internă, Mayorkas, să declanșăm o campanie de informare publică, în care să încercăm să arătăm care sunt acele zone care trebuie să fie ameliorate atunci când cetățenii români fac cereri de viză. Și suntem într-un proces de consultare aprofundat cu partea americană, pentru a vedea care sunt acele condiții care trebuie să fie îndeplinite, ce anume determină, de fapt, ca cererile de viză să fie respinse, pentru a vedea ce trebuie să fie remediat de către cetățenii care fac aceste cereri. De exemplu, dacă un cetățean român ascunde faptul că are cazier și face o cerere de acordare a vizei de scurtă ședere, evident că acea cerere va fi respinsă, sau dacă nu își declară în mod corect veniturile. Iarăși, aceste lucruri sunt ușor de verificat și cererile sunt respinse.

Realizator: Dar apropo de accesul în SUA, este un subiect de discuție între părți faptul că în ultima vreme a crescut foarte mult numărul imigranților ilegali români care încearcă să pătrundă în SUA din Mexic?

Bogdan Aurescu: Nu, nu este în acest moment un subiect de discuție, ne concentrăm pe acest element care trebuie să fie îndeplinit. În același timp, continuăm să îndeplinim celelalte condiții, care sunt și de natură securitară și care au legătură cu protecția integrității documentelor de călătorie. În sfârșit, sunt multe condiții, dar noi le-am îndeplinit deja. Deja suntem în faza în care aplicăm acele condiții care au fost îndeplinite; și mai avem acest criteriu legat de plafonul de 3% pentru rata de refuz a cererilor de viză.

Realizator: Și dacă, deocamdată, pare că suntem departe de atingerea acelui plafon, oare avem mai multe șanse să intrăm în Schengen, între timp? Pentru că…

Bogdan Aurescu: Eu nu aș spune nici că suntem departe, nici că suntem aproape, decât doar că trebuie să facem un efort…

Realizator: … păi, de la 9-10% la 3% este…

Bogdan Aurescu: …doar că trebuie să facem un efort comun, pentru că și obiectivul de a intra în Programul Visa Waiver este un obiectiv asumat în comun de Statele Unite și de România și sunt convins că, la momentul potrivit, acest criteriu va fi și el îndeplinit. În ceea ce privește Schengen, continuăm eforturile noastre de aderare la Spaţiul Schengen. Există în acest moment un proces de discuție la nivelul Uniunii Europene cu privire la reforma Spaţiului Schengen și România este parte integrantă și activă a acestui proces de reformă. Credem, în același timp, că procesul de reformă a Spaţiului Schengen, pentru a face mai eficient acquis-ul Schengen și aplicarea lui, nu exclude și o extindere a Spaţiului Schengen. Modul în care România a gestionat în toată această perioadă acest val de refugiați – repet, astăzi suntem la peste 900.000 de refugiați ucraineni care au intrat în România, la care se adaugă și alte câteva zeci de mii de alți cetățeni care se aflau în Ucraina și care au fost ajutați să intre în România – arată că România are o capacitate administrativă de gestionare a frontierelor foarte bună. Și acest aspect arată că noi respectăm acquis-ul Schengen. Suntem, de fapt, un stat Schengen de facto, care este integrat în acest sistem, iar aderarea noastră de jure nu face altceva decât să reprezinte o confirmare a acestui aspect și să facă Uniunea Europeană spațiu de liberă circulație Schengen mai sigur.

Realizator: Ar putea să se întâmple anul acesta? 

Bogdan Aurescu: Noi facem toate eforturile să se întâmple acest lucru cât mai curând posibil, dar nu am dat niciodată termene pe acest subiect, pentru că întotdeauna vreau ca lucrurile întâi să se întâmple, și pe urmă să fie anunțate.

Realizator: Domnule ministru, mulțumim foarte mult pentru toate aceste explicații!

Bogdan Aurescu: Cu mare plăcere!

 

Sursa: Interviul acordat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru Știrile ProTV