Captura video AICI.

 

Radu Buzăianu: “Bună, România!”, bună seara dumneavoastră şi invitaţilor dumneavoastră! Bună seara, Răzvan Zamfir! Iată, am refăcut formula consacrată. 

Răzvan Zamfir: Bună seara, Radu! Bună seara tuturor! Am refăcut formula consacrată, dar aveți astăzi o ediție specială “Bună, România!”. Alături de noi, ne-a onorat cu prezența sa domnul ministru de externe Bogdan Aurescu, îi mulțumim pentru prezență. Bună seara, domnule ministru!

Bogdan Aurescu: Bună seara! Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră. 
 

Radu Buzăianu: Bună seara, domnule ministru! Aș începe discuţia cu dumneavoastră cu momentul prilejuit de ziua de astăzi, cu momentul în care Guvernul României a aprobat protocoale de aderare la NATO ale Finlandei [și Suediei]. Totuși, România e printre primele țări care face lucrurile acestea. Pare o veste bună, pare ceva ce ne semnalează într-un sens pozitiv, într-o primă măsură, într-o primă etapă.

Bogdan Aurescu: E un moment important pentru securitatea noastră, a Alianței Nord-Atlantice, a NATO, pentru că războiul acesta cu Ucraina, pe care l-a declanșat Rusia, ne arată faptul că securitatea noastră nu se referă doar la securitatea Mării Negre sau doar la securitatea câtorva aliaţi de aici, din zonă, ci se referă la securitatea europeană și securitatea NATO în ansamblul său. Și faptul că Finlanda și Suedia, ca state neutre, au decis, în urma constatării efectelor negative la adresa securității în general, a Alianței Nord-Atlantice și a spațiului european, să abandoneze politica lor de neutralitate și să ceară să devină membri ai NATO ne arată că lucrurile sunt foarte serioase și este un efect, până la urmă, al politicii prost alese a Federației Ruse. În definitiv, faptul că Suedia și Finlanda vor deveni membri NATO înseamnă mai multă securitate pentru țările astea, dar și pentru Alianță în ansamblul său. Se întărește Flancul Estic, în partea de nord a acestuia, la Marea Baltică.
 

Radu Buzăianu: Se complică existenţa Rusiei acolo.

Bogdan Aurescu: Se complică existența Rusiei, într-adevăr. Practic, frontiera aliată cu Rusia se mărește considerabil, pentru că Finlanda are o frontieră considerabilă cu Federația Rusă, iar cele două state, chiar dacă sunt state neutre, trebuie spus că ele au o securitate foarte puternică, armate teritoriale bine structurate, cu echipamente moderne.
 

Radu Buzăianu: Sunt o reuşită, totuși, din punct de vedere militar, cele două state, absolut…

Bogdan Aurescu: …și care au o relație consolidată cu NATO. De-a lungul timpului, și Suedia, și Finlanda au fost state care au contribuit în mod consistent la misiunile Alianței, chiar dacă nu sunt membri NATO, cel puțin nu sunt până în prezent, și în felul ăsta se consolidează securitatea aliată în ansamblu.
 

Răzvan Zamfir: Adică Vladimir Putin vorbea înainte de demararea acestui război în Ucraina despre NATO, care se extinde și solicita revenirea la poziția din 1997. Efectele invaziei Ucrainei au fost tocmai opusul a ceea ce îşi dorea el.

Bogdan Aurescu: …tocmai pe dos şi remarcam asta după ce s-a terminat Summitul de la Madrid, pentru că a doua zi, după finalul Summitului, am mers la Constanța, la o întâlnire cu Comisia Helsinki din Congresul american, care a venit în România, la Marea Neagră, la Constanța, să organizeze un eveniment foarte important despre securitatea Mării Negre. La Summitul NATO am reușit să introducem, în Conceptul Strategic, un element foarte important, anume recunoașterea explicită a faptului că Marea Neagră are importanță strategică pentru securitatea NATO, pentru securitatea euroatlantică și discutam cu acel prilej exact acest lucru, faptul că politica lui Vladimir Putin a avut exact efectul contrar, pe foarte multe paliere: mai multă unitate în interiorul Uniunii Europene, în interiorul NATO, în relația dintre Statele Unite și aliații europeni, între Statele Unite și Uniunea Europeană și, iată, și un efect care se referă la politica de lărgire a NATO, “Politica uşilor deschise”, pe care Federația Rusă a încercat să o blocheze. Dacă vă aduceți aminte, în acele propuneri pe care le făcea Rusia în decembrie anul trecut, adresate Statelor Unite și NATO, să încheie două tratate prin care, printre altele, se prevedea și renunțarea de către Alianța Nord-Atlantică la “Politica ușilor deschise”, iată că avem acest efect contrar, care produce la rândul lui efecte benefice pentru securitatea aliată.
 

Radu Buzăianu: Spuneam la începutul discuției noastre de faptul că, sigur, această decizie pe care o ia România cu protocoalele de aderare, faptul că este printre primele ţări, într-o primă măsură poate părea o idee bună, adică poate să ne pară: “domnule, uite, am fost printre primele”. Pe de altă parte, s-a pus și problema așa, domnule ministru, dacă nu care cumva ar fi trebui să negociem și noi într-un fel această aprobare pe care am dat-o în NATO pentru aderarea Finlandei. Nu ar fi trebuit la un moment dat, să zicem, să fim și noi într-o stare de dubiu, cum a fost Turcia, de exemplu? Să zicem şi noi: “domnule, nu știu dacă e chiar o idee bună”, ca să obținem și noi la rândul nostru ceva? Adică se pune problema şi așa, din afară privind. Sigur că din interior lucrurile sunt ceva mai complicate.

Răzvan Zamfir: Mai ales că Finlanda a fost una dintre cele două țări care s-au opus aderării României la Spațiul Schengen, alături de Regatul Ţărilor de Jos. Au existat voci în această perioadă care reaminteau acel moment și spuneau: “de ce nu condiționează România aderarea Finlandei la NATO, prin acceptul Finlandei de aderare a României la Spațiul Schengen?” Se practică asta în politica externă?

Bogdan Aurescu: Uneori se practică, dar nu e cazul acum, pentru că Finlanda și-a schimbat poziția de multă vreme și nu se opune aderării României la Spațiul Schengen, iar pe de altă parte există și beneficii atunci când tratezi un partener într-o formulă constructivă. Tratezi într-o formulă constructivă, eşti tratat la rândul tău într-o formulă constructivă, iar eu mă bucur de faptul că Finlanda, Suedia și Turcia au reușit, până la urmă, să ajungă la un compromis, la o soluție negociată și agreată. Până la urmă, chiar în marja Summitului s-a produs acest acord între cele trei părți, au semnat un memorandum de înțelegere cu condițiile pe care le-au acceptat Suedia, Finlanda și Turcia în același timp. Mă bucur că și noi am avut o contribuție la acest proces, pe lângă mulți alți actori importanți care au participat la acest proces – și aici amintesc discuțiile pe care le-am avut și cu Președintele Erdogan și cu colegul meu, ministrul de externe turc, domnul Cavusoglu. La sfârșitul lunii mai, am fost în contact cu cei doi miniștri de externe din Finlanda și din Suedia, am fost în contact cu Secretarul General NATO, am discutat cu Președintele Erdogan și cu colegul meu, pe urmă am transmis mesajele care au rezultat din acele discuții, atât colegilor din Suedia și Finlanda, Secretarului General NATO, dar și părții americane.
 

Radu Buzăianu: …am participat și noi în agrenajul ăsta,  nu știam!

Bogdan Aurescu:  A existat un efort și din partea noastră. Și vreau să vă spun că, la Summitul NATO, după ce acel acord s-a încheiat, colegii din Suedia și Finlanda și omologul meu turc au venit să ne mulțumească, și mie și ministrului de externe polonez, pentru că am fost împreună la Istanbul, la acea discuție cu oficialii turci.
 

Răzvan Zamfir: Deci putem spune că România a avut un rol cheie în determinarea, în convingerea Turciei…

Bogdan Aurescu: Nu știu dacă am avut un rol cheie…
 

Răzvan Zamfir: Dar am avut un rol!

Bogdan Aurescu: …dar am participat la acest efort și ăsta este un lucru bun, care a fost notat, remarcat, deci, e bine că putem și noi, la rândul nostru, să jucăm un astfel de rol și mă bucur că rezultatul a fost pozitiv.
 

Radu Buzăianu: Mai ales că împărțim Marea Neagră cu Turcia, suntem aici în regiune, e un motiv bun să stăm într-o relație bună cu aceștia. Apropo de negocieri, domnule ministru, aș vrea să vă întreb în legătură cu… sigur că planează această discuție, mai ales că s-a exprimat în legătură cu asta domnul ambasador al României în SUA, în legătură cu vizele românilor și, sigur, că acum suntem în această încurcătură cu gradul acesta de respingere de peste 17%, ceea ce ne pune în situația de a nu putea să renunțăm, deocamdată, la aceste vize, dar aveam această promisiune că până în 2024 – ne-a promis domnul ambasador, așa a zis el – se vor ridica vizele, dacă nu mă înșel, asta e declarația dânsului.

Bogdan Aurescu: Bun, a spus-o ceva mai demult. Eu, personal, m-am ferit să dau termene, pentru că, din experiența mea diplomatică, de-a lungul timpului, am văzut momente în care s-au dat diverse termene, cum a fost în 2011 primirea în Spațiul Schengen, alt obiectiv pentru care lucrăm în continuare, sau în 1997 – dacă vorbim despre Parteneriatul Strategic, care s-a lansat în 1997 – tot în 1997 a existat o foarte mare speranță publică cu privire la aderarea la NATO, de fapt privind adresarea invitației de a începe procesul de a deveni membru NATO. Şi atunci, eu cred că aceste termene pot să fie nişte repere, să spunem orientative, dar atunci când vorbim despre un astfel de subiect, care e destul de complex și care nu ține în totalitate de ce putem noi să facem, trebuie să măsurăm efortul nostru și în funcție de evoluția unor evenimente cum este, de exemplu, pandemia, pentru că am văzut, și spunea foarte bine domnul ambasador zilele trecute, când explica de ce a crescut rata asta de refuz, faptul că, pe perioada pandemiei – pentru că măsurarea acestei rate de refuz de 17% se referă la o perioadă consistentă din perioada pandemiei – pe acea perioadă numărul de solicitanți de viză a scăzut foarte mult. Dar numărul de solicitanţi respinși a rămas acelaşi, sau cam acelaşi, de la 2.200 la 2.400, deci diferenţa nu e foarte mare față de anul anterior, unde aveam în jur de 10% rată de refuz. Deci există o explicație, dar eu sunt convins, aşa cum spunea şi domnul Preşedinte Iohannis, că domnul ambasador este foarte dedicat acestui subiect, face o treabă foarte bună şi sunt convins că și domnia sa și echipa pe care o conduce la ambasadă vor continua împreună cu noi, cu Centrala Ministerului de Externe, să facă demersuri pentru a ajunge aici.
 

Radu Buzăianu: Dar a fost hazardată această promisiune?

Bogdan Aurescu: Nu ştiu dacă a fost hazardată, dar, repet, avem de-a face cu un eveniment pe care nu îl putem controla, cum este această situaţie de pandemie, care a adus la mai puțin solicitanți de viză. Și atunci trebuie să tratăm lucrurile în evoluția lor. Lucrăm împreună cu partea americană, aşa cum am convenit anul trecut, la vizita pe care am făcut-o în noiembrie – și am discutat și am ajuns la o concluzie comună și cu secretarul de stat Blinken şi cu secretarul pentru afaceri interne Mayorkas – să facem o campanie comună de informare publică, prin care să explicăm mai bine care sunt parametrii în care o cerere de viză este acceptată sau, respectiv, respinsă.
 

Răzvan Zamfir: Pentru a putea scădea nivelul cererilor respinse.

Bogdan Aurescu: Pentru a putea scădea, pentru că această rată de refuz depinde de modul în care cei care fac cererile de viză tratează această situaţie. Noi deja am început cu un fel de flyer pe care l-am compus împreună cu ambasada americană de la București, în care explică foarte clar ce trebuie să faci, unde trebuie să te uiți.
 

Radu Buzăianu: Nişte criterii obiective.

Bogdan Aurescu: Criteriile sunt prevăzute de legislaţia americană şi sunt obiective. De exemplu, noi știm că dacă, de exemplu, un solicitant de viză își ascunde veniturile, evident că solicitarea va fi respinsă. Sau dacă ascunde faptul că a fost condamnat penal pentru anumite infracțiuni, sau nu poate să dovedească în mod coerent faptul că el se va întoarce în România – pentru că, până la urmă, este unul dintre criterii, care este important – este evident că se va respinge cererea lui. Şi mai trebuie spus un lucru: se contabilizează, la rata de refuz, persoanele, nu cererile. Este un lucru pe care l-am obținut ceva mai demult, când se contabilizau doar cererile. Cu alte cuvinte, dacă o persoană face cinci cereri, se contabilizează doar o singură respingere, dar iată că nu este suficient, trebuie să lucrăm mai mult și lumea trebuie să fie foarte conștientă de faptul că, atunci când vrei să faci o cerere de viză, dai 160 de dolari pentru a depune cererea respectivă, dosarul respectiv și pe urmă îți este respinsă și iarăși mai faci o cererea, mai plătești 160 de dolari și tot așa.
 

Radu Buzăianu: Te descurajează să…

Bogdan Aurescu: …noi o să punem la punct şi o să demarăm, sper, cât mai curând această campanie comună de comunicare publică, contăm pe sprijinul mass media, și pe sprijinul dumneavoastră, dacă doriți să participați la acest efort, aș fi foarte bucuros, și o să încercăm să facem acest exercițiu de conștientizare şi sperăm să aibă un rezultat pozitiv.
 

Răzvan Zamfir: Se vorbește tot mai apăsat despre relația de prietenie cu Statele Unite ale Americii, inclusiv de la Washington ni se spune că nu există prieten mai bun decât România în această zonă a Europei, un congressman care a făcut această declaraţie, am reţinut-o cu toții, că ne-a mângâiat orgoliul. Întrebarea e: în ce constă prietenia noastră cu Statele Unite ale Americii, dacă suntem supuși acelorași criterii, de exemplu, în cazul vizelor e un procent stabilit pentru toată lumea, trebuie să respectăm și noi. Există vreo dimensiunea a relațiilor româno-americane în care să fim privilegiați, dacă ne raportăm sau ne uităm la relațiile cu alte țări?

Bogdan Aurescu: Eu cred că da. În ceea ce spuneați mai devreme, acea afirmație aparține, dacă nu mă înşel, chiar secretarului de stat Blinken, care ne-a felicitat cu ocazia aniversării celor 25 de ani de Parteneriat Strategic și, dincolo de acest aspect al ratei de refuz, care este prevăzut în legislația americană și încă nu există posibilități de, să spunem…
 

Răzvan Zamfir: …excepții…

Bogdan Aurescu: …flexibilitate, excepţii. Dincolo de asta, da, suntem favorizați de prietenia puternică și de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, dacă ne uităm, de exemplu, la prezența militară americană din România, în condiții de război foarte aproape de granița noastră, care este și graniță NATO, dar este și granița României. Și Parteneriatul Strategic se traduce, astăzi, într-o prezență de peste 3.000 de militari americani în România, care au venit, sigur, treptat. Dar imediat după ce a început războiul în Ucraina, pe 24 februarie, deja au început să vină primele unități suplimentare de militari americani. Există un nou anunț al  Președintelui Joe Biden la Summitul NATO, prin care pe teritoriul României urmează să fie instalat un Comandament de Brigadă de Luptă, care va fi urmat, evident, și de elemente ale brigăzii, care vor ajunge în România de-a lungul timpului. Deci, iată că avem o securitate mai bine apărată de această prietenie, de acest Parteneriat cu SUA. Este un argument extrem de solid. Cresc schimburile economice cu Statele Unite. Sigur, pandemia ne afectează pe toți, dar constatăm, în ultimii ani, o creștere a acestor schimburi. Avem o nouă dimensiune foarte importantă pe care o dezvoltăm de aproximativ doi ani, și anume cea legată de cooperarea în domeniul energiei nucleare civile: proiectul de la Cernavodă este dezvoltat cu participare americană și va fi și finanțat de partea americană, cel puțin parțial. Asta este pe zona de energie, practic. Şi, foarte recent, anul trecut, la conferința de la Glasgow privind mediul, Președintele Iohannis, împreună cu Emisarul special al Președintelui american pe probleme de climă, au inaugurat acel program pentru crearea în România de reactoare nucleare mici, deci de a avea, până la finalul acestui deceniu, o centrală nucleară cu această nouă tehnologie americană, care este mai sigură și care va produce energie, așa încât sper să putem să dăm și altora din jurul nostru.
 

Radu Buzăianu: Deci un alt beneficiu pe care îl avem din această relație cu Statele Unite. Pe de altă parte, avem această relație cu Ucraina, pe care am început să o dezvoltăm – era una mai stângace până să înceapă războiul, acum înţeleg că lucrurile s-au mai ameliorat în relația noastră diplomatică cu Ucraina – şi înţeleg că, o informaţie de ultimă oră, ar fi legată de Canalul Bâstroe, pentru că România a dat acces pe Canalul Bâstroe, care e un canal mai controversat, ucrainenilor, să își poată transporta pe Dunăre alimentele, produsele. E o informaţie de astăzi.

Bogdan Aurescu: Da, este o informație de astăzi, mă rog, de ieri și de astăzi, și aici trebuie spus foarte clar: Canalul Bâstroe este un canal care leagă Canalul Chilia de Marea Neagră. El trece prin Delta Dunării, care este o zonă protejată din punct de vedere al mediului. Este acoperită de foarte multe convenții internaționale, cred că sunt 12 convenții internaționale, de o serie de acorduri bilaterale româno-ucrainene, și diferendul nostru, care datează din 2003, cu privire la Canalul Bâstroe, s-a referit fix la acest proiect care, dezvoltându-se printr-o zonă protejată, are un impact de mediu transfrontalier negativ.
 

Radu Buzăianu: De aici e controversa!

Bogdan Aurescu: Canalul însă nu a fost dezvoltat, din diverse motive, de-a lungul timpului, deci a rămas la faza întâi de dezvoltare, de dragare și de întărire a malurilor, deci nu s-a progresat foarte mult în acest sens, iar acum când suntem în fața unei provocări foarte mari legate de criza alimentară, prin blocarea de către Federația Rusă a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, care exportau grânele ucrainene spre zone destul de numeroase din lume… Deci ucrainenii au de exportat în jur de 20 de milioane de tone de cereale, pentru a putea face loc și cerealelor care vor fi adunate anul ăsta. Este foarte important să ajutăm partea ucraineană să rezolve această problemă. Sigur că noi preluăm, prin România, prin sistemul de căi ferate, prin porturile de la Dunăre, prin Portul Constanța; deja am reușit, prin România, să tranzităm peste 1,4 milioane de tone de cereale ucrainene, dar nu este suficient. Şi atunci, apărând această posibilitate de utilizare a Canalului Chilia, mai ales după ce Insula Șerpilor a fost eliberată de forțele ruse, noi am fost de acord şi am exprimat acordul nostru, pentru că pe Canalul Chilia este nevoie de acceptul ambelor părți pentru tranzitul navelor sub pavilion terț.
 

Răzvan Zamfir: Are vreo legătură decizia, sau a fost influențată decizia aceasta de incidentul feroviar? În urmă cu două săptămâni a deraiat un tren.

Bogdan Aurescu: Nu, nu are nicio legătură.
 

Răzvan Zamfir: Nu are niciun fel de legătură.

Bogdan Aurescu: Nu au nicio legătură una cu alta.
 

Răzvan Zamfir:  Continuăm să considerăm căile ferate şi transportul feroviar sigur pe această rută România-Ucraina, că au fost atunci o serie de speculații în presă, cu privire la un posibil sabotaj al căii ferate.

Bogdan Aurescu: Nu are legătură cu această chestiune, însă, în momentul în care am transmis acceptul nostru părții ucrainene, am semnalat foarte clar caracterul excepțional al acestei situații, care rezultă din dorința părții române de a ajuta partea ucraineană într-un moment foarte dificil și de a diversifica rutele, respectiv de a fluidiza transportul și prin România. Ne ajută și pe noi, practic, să putem să degrevăm o parte din transportul prin România al acestor cereale ucrainene și, în același timp, am spus foarte clar că rezervele noastre legate de respectarea dreptului mediului se păstrează. Deci, nu facem altceva decât, pe de o parte, să ajutăm partea ucraineană într-un moment dificil, pe de altă parte, să ne protejăm drepturile ca stat riveran.
 

Radu Buzăianu: E un moment delicat. Am văzut pozițiile luate de cei de la ONU, de secretarul general ONU, în legătură cu situația alimentară a lumii. Adică, până la urmă, suntem într-un loc cheie în perspectiva asta. De aceea, până la urmă se pot face niște concesii.

Răzvan Zamfir: Dar văd că sunt apreciate demersurile noastre. Vorbeam puţin mai devreme despre oficialii care au recunoscut că românii sunt parteneri loiali ai Statelor Unite. Secretarul de stat Blinken, congresmanul Swalwell, sunt oameni care au recunoscut că implicarea noastră în ajutorarea ucrainenilor a fost esențială. Va conta și asta pentru îmbunătățirea relațiilor noastre cu americanii? Modul în care ne-am implicat pentru a-i ajuta pe ucraineni?

Bogdan Aurescu: Vreau să vă spun că toți oficiali americani cu care m-am întâlnit în ultima perioadă, de la începutul războiului și până acum, dar mai ales în ultima perioadă, ne-au mulțumit și au exprimat aprecieri deosebite pentru efortul pe care l-am făcut: efortul făcut cu gestionarea situației refugiaților, efortul făcut cu tranzitul acestor cereale ucrainene. Sigur că nu este suficient. Putem să facem mai mult. În altă ordine de idei, trebuie spus că sistemul nostru de transport nu era prevăzut să ajute Ucraina, pentru că, până la începutul războiului, aceste cereale mergeau prin alte rute, plecau direct din Odesa, să spunem, prin strâmtorile Mării Negre și se duceau spre destinațiile lor. Prin urmare, ne-am trezit brusc cu un aflux foarte mare de tranzit, la care se adaugă și produsele din Republica Moldova, pentru că și Republica Moldova și-a pierdut o serie de pieţe sau accesul ușor la piețe, cum ar fi din Rusia, din Ucraina, din Belarus. Și atunci avem o sarcină foarte complicată – încercăm să sporim capacitatea de la porturile dunărene, de la portul Constanța, capacitățile feroviare. S-a prelungit acea linie de cale ferată cu ecartament lat, care să ducă de la frontiera cu Ucraina spre portul Galați. Deci, există eforturi care s-au făcut, ele continuă și sperăm să ajutăm, să putem să ajutăm în continuare. Dar într-adevăr aceste eforturi ale României sunt apreciate foarte mult.
 

Radu Buzăianu: Domnule ministru, aţi avut ieri o întâlnire importantă cu omologul dumneavoastră de la Budapesta. S-au tranșat niște lucruri, suntem într-o situaţie destul de complicată, cel puțin așa se vede din unghiul nostru. Acum, din unghiul dumneavoastră, poate lucrurile arată un pic altfel, dar din unghiul nostru suntem într-o situație destul de delicată din punct de vedere diplomatic în relația cu Ungaria. Sunt tot felul de lucruri mai puțin elegante, pe care Ungaria le-a lăsat în urmă în ultima perioadă. S-au mai tranșat dintre ele în urma întâlnirii dumneavoastră cu omologul din Budapesta?

Bogdan Aurescu: Eu sper că da. Acum trebuie spus că această vizită a colegului meu, Péter Szijjártó, a avut loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 20 de ani de Parteneriat Strategic cu Ungaria și ceea ce noi, partea română, ne dorim este să avem o relație constructivă, o relație ca între buni vecini care sunt membri UE şi membri NATO, care ne confruntăm cu provocări similare, pentru că suntem, până la urmă, în aceeași zonă și înfruntăm efectele adverse ale războiului din Ucraina.
 

Răzvan Zamfir: …și relația cu Kremlinul diferă.

Bogdan Aurescu:  E adevărat. Dar iată că discutam cu omologul meu despre situația dependenței foarte mari din punct de vedere energetic a Ungariei de Rusia, mă rog, de surse externe. Eu cred că, dacă reușim să ajutăm, pe cât putem, Ungaria să fie mai puțin dependentă de Rusia, este ceva care vine în sprijinul și în interesul strategic al României. De aceea, s-a discutat la întâlnirea pe care omologul meu a avut-o cu ministrul energiei, de exemplu, despre mărirea capacității interconectorului de gaz între România și Ungaria – sigur, și în perspectiva începerii exploatărilor din platoul continental al Mării Negre, peste câțiva ani. Şi, sigur, am discutat și despre aspectele controversate despre care ați amintit. Am amintit despre vizitele private ale oficialilor ungari în România, despre așteptările noastre legate de evenimentul de săptămâna viitoare de la Tușnad – universitatea de vară, care se reia după 2 ani de pauză din cauza pandemiei – și asigurările pe care le-am primit au fost în sens pozitiv. Adică eu sper că acest…
 

Radu Buzăianu: …că s-au înţeles nişte lucruri.

Bogdan Aurescu: …eu sper că mesajul părții române este înțeles şi am fost asigurat că partea ungară are interesul ca relația cu România să fie una constructivă.
 

Radu Buzăianu: Ştiţi că se va desfăşura un meci – ca o paranteză – de fotbal, pentru inaugurarea stadionului din Miercurea Ciuc, între Ungaria și Ținutul Secuiesc, între naţionala Ungariei și “naționala” Ţinutului Secuiesc. E adevărat, la tineret, un meci de fotbal între cele două reprezentative. E o informație pe care o difuzează publicațiile de sport, nu știu dacă are relevanță, poate că nu e ceva atât de important. Nu îmi dau seama de…

Bogdan Aurescu: Eu sper să nu aibă relevanţă, în cheia pe care am discutat-o mai devreme.
 

Radu Buzăianu: Să mergem către Republica Moldova, până la urmă înspre acolo…

Răzvan Zamfir: Să mergem înspre Republica Moldova, oricum eram în direcția respectivă cu Ucraina. Ni se comunică, inclusiv de la Palatul Cotroceni, că statutul acesta de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, pe care a reușit să-l obțină Republica Moldova, alături de Ucraina, desigur –  Georgia s-a pierdut pe undeva pe drum în aceste negocieri – ei bine, acest statut reprezintă, în fapt, o reușită a României. Haideţi să le explicăm telespectatorilor, care sunt convins că sunt împărțiți în mai multe categorii: unii consideră că Republica Moldova trebuie ajutată a priori, pentru că e, în fapt, Basarabia, un străvechi teritoriu românesc, alții, care poate gândesc în termeni de geopolitică și unii care, sunt convins, că se întreabă de ce contează atât de mult Republica Moldova pentru România, o țară în care populația nu e mai degrabă românofilă sau orientată înspre România. Am văzut sondajele pe care le publică, nu îşi doresc o Românie Mare….
 

Radu Buzăianu: …sau nu e în totalitate. Oricum, nu e în totalitate.

Răzvan Zamfir: Un număr tot mai mare se declară adepții ideii de neutralitate, nici cu Vestul, dar sub nicio formă nici cu Estul, sau poate, mai bine spus, invers. De ce e important să ajutăm noi Republica Moldova?

Bogdan Aurescu: Eu aș spune că, dimpotrivă, dacă ne uităm la rezultatele alegerilor parlamentare de anul trecut, la rezultate alegerilor prezidențiale de dinainte de alegerile parlamentare, aș putea să spun că se conturează tot mai mult o majoritate din ce în ce mai consistentă în Republica Moldova, care susține ideea de reformă democratică, de apropiere de Uniunea Europeană. Deci, nu aş fi chiar de acord cu această evaluare. În altă ordine de idei, sigur, ne leagă o comunitate de limbă, de cultură, de istorie, care este foarte importantă și pe care nu putem să o ignorăm. Şi în al treilea rând, iarăși, extrem de important – și nu cred că pot să fac o ierarhizare între toate aceste lucruri – aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova este în interesul strategic al României. Dacă în apropierea României, în Republica Moldova, care este un vecin direct al nostru, avem un stat care este croit după standardele europene și care ajunge să intre în Uniunea Europeană, așa cum ne dorim, asta înseamnă că avem mai multă securitate, deci mai multă prosperitate.
 

Radu Buzăianu: Şi cât de greu va fi să croim Republica Moldova după standardele europene?

Bogdan Aurescu: De asta este foarte importantă această decizie pe care Consiliul European a luat-o, de acordare a statutului de candidat, și aici putem spune că este şi o reușită a României. Aş spune, în primul rând, că este o reuşită a Republicii Moldova și a autorităților de la Chișinău, care au știut să își prezinte foarte bine cazul, dar în același timp pot spune că și noi am ajutat, atât pe palier politic și diplomatic – și aici Președintele României a avut un rol foarte important -, cât și pe palier tehnic, pe palierul politic și politico-diplomatic. Deci Președintele a reușit, la Summitul de la Versailles, din martie, când toată lumea se concentra pe Ucraina și se discuta doar despre acordarea statutului de candidat sau a pespectivei europene pentru Ucraina, să introducă în documentul final al acelei reuniuni și o referire despre Republica Moldova și Georgia, cu privire la parcursul lor european. Pe urmă, lucrurile au intrat într-o logică accelerată de demersuri pe care le-am făcut și politic, și politico-diplomatic și domnia sa, și noi, la nivelul Ministerului de Externe, astfel încât am ajuns să obținem acest rezultat foarte bun pentru Republica Moldova. Şi când spun “am ajuns”, mă refer la Republica Moldova în primul rând.
 

Radu Buzăianu: Dar şi noi, sigur, sprijinindu-i, părem parte din această…

Bogdan Aurescu: …iar din punct de vedere tehnic, am contribuit la redactarea chestionarului pe care Republica Moldova l-a avut de pregătit pentru a răspunde întrebărilor Comisiei Europene, chestionar care a stat la baza adoptării Opiniei Comisiei Europene din 17 iunie, prin care se propune acordarea statutului de candidat, iar pe baza acelei Opinii Consiliul European a luat decizia pe care o știm. Există, în Opinia aceasta, o serie de pași pe care Republica Moldova trebuie să îi facă în continuare, adică un set de reforme pe care trebuie să le îndeplinească, care în mare parte existau deja în programul de guvernare de la Chișinău și în programul doamnei Președinte Sandu: reforma justiției, anticorupție, dezoligarhizare, reforma administrației publice. Şi aici vine ceea ce vrem să facem în continuare, pentru că până acum, sigur, am sprijinit foarte mult Republica Moldova ca să ajungem aici, am sprijinit și până acum reformele din Republica Moldova, dar efortul de-abia acum începe, dacă vorbim despre parcursul european. 

Şi aici vine rolul pe care conferința pe care am organizat-o la Berlin, la începutul lunii aprilie îl are, respectiv conferința de follow-up, care se va desfășura vineri la București.  Este o conferință care, la Berlin, a creat Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, iar acum vom avea o Conferință de continuare și dezvoltare a instrumentelor pe care le-a creat acea conferință. Adică un efort concentrat pentru sprijinirea efortului de reformă pe aceste domenii esenţiale. Sunt câteva grupuri de lucru pe care le-am creat la Berlin la începutul lunii aprilie. Acum vom vedea care sunt rezultatele activității acestor grupuri, care s-au întâlnit deja, sunt grupuri de lucru cu participare internațională, care sunt coprezidate de diverse state – de exemplu, noi coprezidăm împreună cu Marea Britanie grupul de lucru de reformă pentru anticorupție. Şi mai sunt și alte state: Comisia Europeană – grupul pe securitate energetică, de exemplu, sau, mă rog, mai sunt și altele.
 

Radu Buzăianu: Noi suntem pe justiţie, noi suntem în zona aceasta…

Răzvan Zamfir: Când făceam trimitere la studiile sociologice, invocam inclusiv unele comandate din România. De exemplu, Institutul de Ştiințe Politice și Relații Internaționale din cadrul Academiei Române a comandat un studiu sociologic, a fost realizat de CBS Research și acolo, în această cercetare sociologică de la finalul lunii mai, publicată la finalul lunii mai, reiese că mai mult de jumătate dintre basarabeni, cetățeni ai Republicii Moldova de fapt, consideră că neutralitatea e soluția.

Bogdan Aurescu: Neutralitatea da, dar aici sunt lucruri diferite. 
 

Răzvan Zamfir: 49,7% ar vota împotriva unirii Republicii Moldova cu România și doar 34,7% pentru.

Bogdan Aurescu: Şi aici este altceva. Deci, când vorbim despre neutralitate, ne referim la apartenența la NATO, despre asta vorbim. Ori, Republica Moldova nu are ca țintă să intre în NATO.
 

Răzvan Zamfir: Nici nu ar avea cum, nu, având în vedere Transnistria?

Bogdan Aurescu: Dar dacă vă uitaţi la cifrele care se referă la aderarea la UE…
 

Răzvan Zamfir: …51,8% şi-ar dori aderarea la UE.

Radu Buzăianu: Se schimbă un pic.

Bogdan Aurescu: Iată, aici este cheia citirii acestor rezultate, care nu știu, mă rog, cât sunt ele de fidele, poate pentru momentul respectiv, dar există o evoluție în timp, care arată că acest procent de sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova a crescut. Deci faptul că s-a ajuns la peste 50% din cetățenii Republicii Moldova care își doresc să intre în Uniunea Europeană, asta este un lucru bun.
 

Răzvan Zamfir: Dar nu e o iluzie aderarea la Uniunea Europeană? Adică ei au Transnistria, cu un conflict îngheţat, cu trupe rusești pe teritoriu, cu un regim separatist la Tiraspol… Cum s-ar putea produce integrarea în Uniunea Europeană, având în vedere acea fâşie de pământ după Nistru?

Bogdan Aurescu: Integrarea în Uniunea Europeană și tot acest parcurs care, iată, a început acum, prin acordarea statutului de candidat, nu se va produce peste noapte. Deci este un proces îndelungat. Şi noi am trecut ani de zile prin negocieri de aderare, prin tot felul de reforme foarte complicate, structurale, și cu siguranță cred, deci aici nu am niciun dubiu, că ne este mult mai bine în Uniunea Europeană, decât dacă am fi fost în afara Uniunii Europene. Prin urmare, acest drum al Republicii Moldova către integrarea în Uniunea Europeană va continua, va lua ceva timp, autorităţile de la Chișinău au spus ele însele, şi doamna Președinte Sandu, că nu doresc scurtături, shortcuts,  deci vor să meargă în procesul ăsta de reformă, de asumare a standardelor în modul cel mai serios.
 

Răzvan Zamfir: Kievul își dorește o scurtătură, în schimb, că situația acolo e mai degrabă disperată?

Bogdan Aurescu: Haideţi să terminăm cu Republica Moldova și ajungem și la Ucraina. Deci eu cred că este o abordare foarte serioasă, şi ea este apreciată de oficialii europeni, și pe parcursul acestui traseu, care va fi unul destul de îndelungat, dar care depinde efectiv de ce face Republica Moldova, sunt convins că va trebui găsită o soluție și pentru Transnistria. Pe de altă parte, vreau să vă spun o chestiune care poate să aibă sau nu însemnătate. În cazul Transnistriei, avem de-a face cu singurul conflict înghețat dintre toate conflictele înghețate care sunt în regiunea Mării Negre unde se aplică – deci în Transnistria se aplică, într-o anumită formă,   Acordul de Liber Schimb încheiat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană, acum câțiva ani. Asta înseamnă că “comerțul” Transnistriei este în momentul ăsta preponderent orientat către Uniunea Europeană, nu către Rusia, ci către Uniunea Europeană – este un factor important de atracție pentru cei care sunt acolo în Transnistria în ceea ce privește sprijinirea, la un moment dat, a unui parcurs european. Dar n-am să elaborez mai mult asupra acestui aspect, pentru că el este destul de complicat, cred că ne-ar lua o emisiune întreagă să discutăm despre Transnistria. Acum, Ucraina. 
 

Radu Buzăianu: Dacă îmi permiteţi, până la Ucraina, aş băga o întrebare în legătură cu Republica Moldova, ca să încheiem de tot subiectul şi să trecem într-un final la Ucraina. La Republica Moldova… despre Republica Moldova există şi această premiză, care nu e una favorabilă, în sensul în care se pune și problema unirii cu Republica Moldova, la un moment dat. Am văzut că s-a discutat cel puțin, mă rog, la nivel de premiză. Credeți că așa ceva poate fi luat în calcul la un moment dat vreodată?

Bogdan Aurescu: Nu am comentat niciodată chestiuni ipotetice și lucruri care se vor întâmpla sau nu se vor întâmpla în viitor. Efortul nostru în acest moment se concentrează, și când zic al nostru – și al Republicii Moldova și al României – pe aderarea la Uniunea Europeană. În momentul în care Republica Moldova va adera la UE, vom putea spune că suntem mult mai aproape, și restul sunt, sigur, chestiuni pe care le decid populația, cetățenii din România, cetăţenii din Republica Moldova. Ceea ce am văzut însă, recent, legat de acest subiect, au fost tot felul de narative rusești, ale propagandei ruse, care încearcă să agite acest spectru al unirii României cu Republica Moldova. Am văzut-o și la înalţi oficiali din Federația Rusă și de aceea tratez cu precauție astfel de evaluări, în această perioadă.
 

Radu Buzăianu: Bun, acum mergem spre Ucraina.

Bogdan Aurescu: Ucraina cred că îşi doreşte, de asemenea, să aibă o integrare

în Uniunea Europeană, pentru că Ucraina, în procesul de negociere cu Federația Rusă, care s-a desfășurat cu sincope și care nu a fost, practic, un proces real de negociere până în prezent, și-a exprimat, de exemplu, disponibilitatea de a-şi asuma un statut de neutralitate, deci de a renunța la perspectiva de aderare la NATO, orientându-se cu mai multă forţă spre aderarea la Uniunea Europeană. Prin urmare, pentru Ucraina, cred că aderarea la Uniunea Europeană are o relevanță strategică și, din această perspectivă, cred că și Ucraina va aborda acest proces foarte serios. De altfel, ei au reuşit să elaboreze răspunsul la acel chestionar mult mai rapid, pentru că și ei au primit din partea Comisiei Europene un chestionar cu mii de întrebări pentru a fi rezolvate, pentru a se răspunde la ele…
 

Radu Buzăianu: Păi polonezii mi se pare ca i-au ajutat la completare.

Bogdan Aurescu: Nu ştiu. Acum, nu e o problemă să ajuţi. Eu cred că e bine să ajuţi…
 

Radu Buzăianu: Sigur, în sens favorabil.

Bogdan Aurescu: Dar, încă o dată, şi pentru Ucraina de abia de acum începe efortul real. Şi fiecare stat care intră în acest proces, de la momentul la care se ia decizia de acordare a statului de candidat, merge pe drumul lui și fiecare drum depinde de… adică, cât de repede mergi pe acest drum depinde de cât de serios și cât de temeinic, rapid, faci reformele în cadrul specificităților tale. Dacă vă uitați la benchmark-urile astea, pașii pe care trebuie să îi facă Ucraina…
 

Radu Buzăianu: Jaloane, cum sunt la PNRR, să zicem aşa…

Bogdan Aurescu: …jaloane – care sunt prevăzute în Opinia Comisiei, care propune pentru Ucraina acordarea statutului de candidat, din 17 iunie, aceste jaloane sunt diferite față de cele pentru Republica Moldova. Mă rog, unele dintre ele seamănă, dar…
 

Răzvan Zamfir: Dar se poate vorbi de reformarea statului în Ucraina pe timp de război?

Bogdan Aurescu: E complicat. Este foarte complicat să faci reformă în timp de război, asta e clar, şi efortul principal al autorităților ucrainene se îndreaptă în acea direcție. Dar, la un moment dat, sigur că și războiul ăsta va trebui să se termine, și în momentul în care el se va termina, eu sunt convins că autoritățile ucrainene vor aborda foarte serios acest proces de aderare la Uniunea Europeană, iar unul dintre instrumentele importante va fi reconstrucția Ucrainei.
 

Răzvan Zamfir: Un comentariu ironic, maliţios chiar, l-a avut premierul Albaniei, odată cu obținerea statutului de candidat la Uniunea Europeană de către Ucraina și, desigur, Republica Moldova, dar către Ucraina era acest mesaj transmis. “Macedonia de Nord e candidată de 17 ani, dacă nu am pierdut socoteala, iar Albania de 8 ani, așa că bine ați venit, Ucraina”, spunea Edi Rama cu ocazia semnării Acordului cu Uniunea Europeană de către Ucraina. Există posibilitatea ca, până la finalul acestui război și odată cu diminuarea valului de simpatie pentru Ucraina și de emoție generată, perfect explicabil, în acest context, să uităm Ucraina într-un sertar asa, al țărilor candidate, așa cum s-a întâmplat, de altfel, cu Macedonia de Nord şi Albania?

Bogdan Aurescu: Eu sper că nu şi, de asemenea, sper că şi Albania și Macedonia de Nord o să înceapă curând negocierile propriu-zise de aderare, pentru că şi acolo se caută soluții. Sunt probleme bilaterale care trebuie să își găsească o rezolvare, ele sunt ancorate în istoria bilaterală macedo-bulgară, să spunem. S-au făcut eforturi serioase de către Președinția franceză pentru propunerea unor soluții. Soluțiile au fost acceptate de către partea bulgară, dar sunt încă, să spunem, în analiza părți macedonene. Sunt ajustări care se pot face și care se și fac, se lucrează la ele. Eu sper ca şi acest dosar să se rezolve curând.
 

Radu Buzăianu: Bun. Domnule ministru, vă mulţumim tare mult pentru prezența la noi în emisiune, pentru răspunsurile pe care le-ați acordat și sper să fie prima dată, nu ultima dată această întâlnire…

Răzvan Zamfir: …cu prezenţă fizică. Vă mulţumim, domnule ministru, că aţi acceptat invitaţia noastră.

 

Sursa: Interviul acordat de ministrul Bogdan Aurescu pentru B1 TV, emisiunea „Bună, România!”