Captură video: https://www.mae.ro/node/57871
Transcript:
Realizator: „Acesta este un moment care am tot sperat că nu va veni. Lumea se află într-o clipă de mare primejdie”. E declarația zilei, vine de la Secretarul General ONU. Şi informațiile momentului acum: două coloane de blindate se îndreaptă către orașul Donețk, anunță Reuters. Mașinile de luptă nu au însemne. Ucraina se pregătește să decreteze starea de urgență pe tot teritoriul său. Kievul a primit informații de la administrația americană că în următoarele 48 de ore e foarte probabilă o invazie generalizată. Dimineață, serviciile ucrainene de informații anunțaseră că există o nouă concentrare de forțe în Belarus. Serviciile americane de informații confirmă. Ar fi vizată de ruși chiar capitala Kiev, ușor accesibilă din Belarus. Aceleași informații de spionaj ale americanilor spun că invazia rusească ar putea face uz de atacuri aeriene, rachete de croazieră și trupe terestre. Mâine, reuniune de urgență a Consiliului European la Bruxelles. Participă Președintele Klaus Iohannis. „Cum să facem Rusia să răspundă pentru acțiunile sale?” – e tema reuniunii celor 27. Astăzi, noi sancțiuni ale Uniunii Europene; sunt vizați ministrul apărării, Serghei Şoigu, comandanții aviației și marinei de la Marea Neagră, mai multe bănci rusești, un prezentator TV apropiat de Kremlin, purtătorul de cuvânt al Externelor și șefa Russia Today, televiziunea de propagandă internațională a Rusiei. Plus 351 de deputați din Duma de la Moscova și Serghei Prigojin, poreclit “Bucătarul lui Putin”, finanțatorul Fabricii de trolli de la Sankt Petersburg. Împreună cu el, sancțiuni împotriva mamei și soției care au firme cu legături la Kremlin. Ce va face România? E întrebarea momentului la Digi 24 și, cu noi în studio, cum v-am promis – ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu. Bună seara, domnule ministru!
Bogdan Aurescu: Bună seara! Mă bucur să revin la dumneavoastră.
Realizator: Sancțiuni din partea Uniunii Europene. În seara asta, așa, la cald, am văzut evaluări conform cărora sancțiunile Uniunii Europene sunt chiar mai dure decât cele pe care le-a anunțat administrația americană. România are vreun rol de jucat în aceste sancţiuni? Trebuie să facem ceva?
Bogdan Aurescu: În primul rând, am jucat un rol în elaborarea pachetului de sancțiuni. Astăzi am aprobat, conform prerogativelor pe care le am, din partea României, acest pachet, formal vorbind. Este un pachet într-adevăr substanțial, care cuprinde și listări individuale. Tot Parlamentul rus este practic introdus pe această listă de sancțiuni, pentru că tot Parlamentul rus a votat pentru solicitarea adresată Președintelui Putin de a recunoaște independența celor două entități din estul Ucrainei. Alți 27 de oficiali, după cum spuneați, din mediul guvernamental, din armată, din mediul bancar, din zona de propagandă și dezinformare, oligarhi ruși, la care se adaugă sancţiuni tipice pentru – dacă vreţi – regimul unor entităţi de genul Crimeea. Este modelul care a fost folosit şi la momentul 2014, dar amplificat. Este vorba despre orice înseamnă comerţ cu entităţile separatiste, orice înseamnă exporturi, importuri, interzicerea exportului de anumite bunuri speciale, să spunem, servicii de turism, deci tot ce are legătură, de fapt, cu viața economică a acestor entități așa-zis “independente”, la care se adaugă restricții financiare. Guvernul și Banca Centrală a Rusiei nu pot să mai acceseze piața europeană în sensul de a contracta împrumuturi sau credite guvernamentale de orice fel. Prin urmare, este un pachet extrem de solid. Iar România, alături de celelalte state membre, nu trebuie să facă altceva decât să aplice acest pachet de sancțiuni. Toate statele membre aplică acest pachet de sancțiuni începând de astăzi.
Realizator: Deci noi nu avem nimic altceva de făcut, noi în mod special?
Bogdan Aurescu: Niciun alt stat membru nu face altceva decât să aplice acest pachet de sancțiuni. Sigur că, în mod excepțional, iată, Germania a luat decizia de a suspenda procesul de acreditare a conductei Nord Stream 2, o decizie așteptată – aș spune – și cu impact foarte puternic. Dar celelalte state membre au acest pachet de sancțiuni în momentul acesta pe masă pentru a-l aplica, ceea ce nu exclude însă și un pachet suplimentar, mult mai puternic, de sancțiuni, în cazul în care Federaţia Rusă continuă agresiunea sa împotriva Ucrainei.
Realizator: S-a luat ușor decizia? Au existat observații din partea țărilor membre UE?
Bogdan Aurescu: Decizia s-a luat, aș spune, într-un interval de timp record față de procesul decizional de la nivelul Uniunii Europene, pentru că în mod normal un astfel de proces de elaborare de sancţiuni, care presupune și o pregătire prealabilă, durează aproximativ 7-10 zile; în cazul de față recunoașterea s-a produs pe 21 februarie, astăzi avem pachetul de sancțiuni aprobat. Există, într-adevăr, elemente în acest pachet de sancțiuni care fuseseră pregătite pentru pachetul mare de sancțiuni, pentru pachetul care este pregătit, în curs de finalizare, pentru o eventuală agresiune pe scară largă față de Ucraina.
Realizator: Care este condiția pentru următorul val de sancțiuni?
Bogdan Aurescu: Urmează să discutăm la nivelul Uniunii Europene și în funcție de evoluțiile din teren, însă ceea ce este absolut clar este hotărârea liderilor europeni ca orice mișcare suplimentară agresivă, orice atac din partea Rusiei față de Ucraina să producă consecințe masive, efecte masive și costuri severe, aşa cum a decis deja Consiliul European în luna decembrie.
Realizator: Am văzut o declarație a Vicepreședintelui Comisiei Europene, care sună în felul următor: „Vor exista…, în valul al doilea de sancțiuni vor exista consecințe pentru blocul comunitar, dar este un preț pe care merită să îl plătim din alte rațiuni”. Nu ne-a spus care. Bănuim că cele de securitate. Cum e această declarație pentru dumneavoastră?
Bogdan Aurescu: Este o declarație care exprimă o realitate firească. Atunci când aplici sancțiuni, există și efecte secundare și există și efectul pe care îl produc eventualele contra-sancțiuni ale celeilalte părți, care este vizată de sancțiuni. Atunci, în mod evident, există astfel de efecte. Important este ca ele să fie reduse cât mai mult. De aceea, procesul de elaborare a unui pachet de sancțiuni presupune o consultare continuă, periodică, cu statele membre, care își expun punctul de vedere cu privire la anumite tipuri de sancțiuni, care ar putea să aibă un efect – să spunem – ceva mai mare asupra lor. Se armonizează la final pozițiile tuturor, în așa fel încât pachetul să fie, pe de o parte, unul de impact față de cel sancționat și, pe de altă parte, să reduci cât mai mult, dar sigur că nu poţi să reduci complet, efectele secundare asupra ta.
Realizator: Noi ne-am gândit imediat la declarația lui Dmitri Medvedev că vor ajunge europenii să plătească un gaz de 2.000 de euro/mia de metri cubi.
Bogdan Aurescu: Astăzi am văzut știrea, pe care și dumneavoastră ați anunțat-o, că deja în Europa cel mai mare exportator de gaz nu mai este Rusia, ci Statele Unite. Există deja eforturi care au fost făcute de Uniunea Europeană, pe lângă alte state producătoare de hidrocarburi, pe lângă Qatar, pe lângă Azerbaidjan, pe lângă alte state, în așa fel încât să se încerce o atenuare a acestui efect. Dar, sigur, aceste chestiuni nu țin în mod direct de portofoliul meu. Prin urmare, mă opresc aici.
Realizator: Spuneți-ne dacă noi facem ceva să avem și noi gaz american, lichefiat, transportat cu vapoarele, cum se întâmplă în restul Europei?
Bogdan Aurescu: Cred că este un pic mai greu ca să ajungă la noi gaz american lichefiat…
Realizator: /…/ dar din altă parte?
Bogdan Aurescu: S-au făcut eforturi – pot să vă asigur – și demersuri în acest sens.
Realizator: Şi am putea avea și noi?
Bogdan Aurescu: Nu aş vrea să mă pronunț pe o chestiune care ține de portofoliul colegului meu, ministrul energiei.
Realizator: Variantele discutate sunt ca România să aibă parte de gaz american venit prin Grecia, printr-o conductă pe care o avem deja, dar prin care gazul trece în sens invers. Există demersuri în acest sens, atât vă rog să ne spuneţi.
Bogdan Aurescu: Pot să vă spun că există demersuri făcute nu doar de Uniunea Europeană, ci şi de România, pe baze naționale, să spunem.
Realizator: Acum, spuneți-ne care este scenariul, cel mai probabil scenariu cu care lucrați acum. Există un val consistent de sancțiuni. Rușii râd și spun că este al 101-lea val de sancțiuni de când au anexat Crimeea, acum opt ani, şi întrebarea este care va fi scenariul? Vor exista sancțiuni, acțiuni ale Rusiei, iară sancțiuni – așa se va desfășura de acum încolo relația asta tumultoasă?
Bogdan Aurescu: Vom decide în funcție de evoluțiile concrete. Dacă Federația Rusă va continua să aibă acțiuni agresive împotriva Ucrainei, vor urma sancţiuni suplimentare. Sigur că aceste chestiuni țin de o decizie la nivelul Uniunii Europene. Mi-e greu să mă pronunț înainte pe scenarii posibile, dar vă asigur că toate aceste elemente sunt luate în calcul.
Realizator: Cât de credibilă este declarația lui Vladimir Putin că Rusia este deschisă discuţiilor, negocierilor, căii diplomatice, în condițiile în care tancurile se mișcă. Cât de credibilă este?
Bogdan Aurescu: Noi am fost tot timpul deschişi – când spun “noi” mă refer la NATO, Statele Unite, comunitatea occidentală democratică – am fost permanent deschiși dialogului, în toată această perioadă, mai ales de la începutul lunii ianuarie până în prezent. Efortul pe care l-am făcut a fost unul extrem de consistent, tocmai în direcția de a dezescalada și în direcția de a aduce Rusia sau readuce Rusia la o masă a dialogului. Din păcate, toate eforturile noastre de până acuma nu au dat rezultate. Iată că inclusiv față de angajamentele pe care se pare că Președintele Putin le-a luat față de Președintele Macron, chiar cu o zi înainte de decizia de recunoaștere a independenței așa-ziselor republici din estul Ucrainei, deci iată că acele promisiuni au fost şi ele încălcate, au fost nerespectate. Deci, practic, a existat un refuz al Federației Ruse de a dialoga. Iar acest refuz nu este doar un simplu refuz, este însoțit și de măsuri care încalcă flagrant dreptul internațional, pentru că această recunoaștere a acelor două entități reprezintă o încălcare flagrantă a unor principii fundamentale de drept internațional, mai ales suveranitatea, integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor Ucrainei.
Realizator: Se vede acum o întâlnire cu Vladimir Putin, o discuție, o negociere?
Bogdan Aurescu: După cum ați văzut, întâlnirile care fuseseră programate la nivelul miniştrilor de Externe – era o întâlnire prevăzută, dacă nu mă înșel, pentru mâine între secretarul de stat Blinken și ministrul de externe Lavrov, mai exista o întâlnire prevăzută între ministrul Lavrov și ministrul de externe francez – au fost anulate. Sigur că noi rămânem deschiși dialogului, dar este foarte greu să dialoghezi cu cineva care, în același timp, aduce trupe tot mai multe și tot mai aproape de Ucraina. Într-un astfel de scenariu cred că deja accentul vine pe descurajare și iată, pachetul de sancțiuni care a fost aprobat, discuțiile care se poartă deja la nivelul NATO, pentru consolidarea consistentă a Flancului Estic – și dacă Federația Rusă va continua cu acest tip de acțiune agresivă, dacă Federația Rusă, așa cum spun deja unele surse, va intra în Ucraina în mod agresiv, cu un atac armat, este clar că răspunsul va fi o consolidare extrem de consistentă a posturii de descurajare și apărare a NATO.
Realizator: O discuție aproape tehnică, dar am senzația că este importantă din punct de vedere juridic: dacă Rusia intră cu forțe armate în două regiuni separatiste pe care de fapt le controlează de facto din 2014, este o invazie? Termenul a fost folosit și de NATO, și de Administrația Biden.
Bogdan Aurescu: Da. Din punct de vedere juridic, acele provincii separatiste țin de Ucraina, din punct de vedere juridic, Ucraina are suveranitate de jure asupra acelor teritorii. Ele aparțin în mod legal Ucrainei. Prin urmare, orice prezență cu trupe care nu este acceptată de statul pe al cărui teritoriu intră acele trupe reprezintă o prezență ilegală. Deci, o invazie, dacă putem folosi acest termen, în orice caz este o prezență ilegală. Deci, o încălcare a dreptului internațional, o încălcare a unui alt principiu care face parte din arhitectura de securitate europeană, așa numitul consimțământ al statului gazdă – Host Nation Consent. Avem aceeași discuție, de exemplu, și cu privire la Transnistria. Prin urmare, da, răspunsul este afirmativ.
Realizator: Cum simțiţi starea de spirit a românilor, în legătură cu ce se întâmplă?/
Bogdan Aurescu: Românii nu trebuie să fie cuprinși de teamă. România se află în acest moment sub umbrela de securitate a Alianței Nord-Atlantice. Avem cele mai largi garanții de securitate din toată istoria noastră. Nu există niciun motiv pentru ca cineva să se teamă că vom fi atrași într-un conflict, pentru că NATO ne protejează. Noi înșine facem parte din Alianța Nord-Atlantică și suntem protejați de Articolul 5 al Tratatului de la Washington care a creat Alianța Nord-Atlantică, adică acel articol, acel mecanism al apărării colective, care înseamnă că orice aliat, dacă este atacat, este apărat de toți ceilalți aliați. Și când vorbim despre garanții de securitate nu ne referim aici doar la ceea ce se află pe Flancul Estic în momentul de față, vorbim de o întreagă structură a Alianței Nord Atlantice, care presupune Forța de Răspuns a NATO, care presupune în interiorul ei o altă forță, care este și mai rapidă, care se cheamă Very High Readiness Joint Task Force, este o forță de reacție superrapidă, dacă putem spune așa. Există forțe de reîntârire sau de întărire, există tot felul de mecanisme și de planuri care sunt pregătite pentru orice fel de eventualitate. Dar Alianța Nord-Atlantică este o alianță defensivă, ea nu reprezintă o amenințare pentru nimeni. Noi, când am întărit Flancul Estic, după momentul Crimeea și mai ales după 2016, am luat măsuri în reacție la ceea ce a făcut Federația Rusă în regiune, la o militarizare crescută a bazinului Mării Negre, la acțiunile asertive sau de altă manieră pe care le-a făcut Federația Rusă, deci este un răspuns proporțional, este un răspuns strict defensiv și este doar ceea ce înseamnă legitimă apărare, adică este doar o postură strict defensive. Dar asta nu înseamnă că, dacă există vreo problemă, nu există această garanție de securitate extrem de puternică.
Realizator: O altă temere a românilor este cea dată de pretenția Rusiei de retragere NATO din estul Europei la aliniamentele din 1997, o altă temere este dată inclusiv de menționarea în mod repetat a scutului antirachetă de la Deveselu, prezența militarilor americani în România este încă o garanție sau o garanție suplimentară. Nouă ne face bine să știm că sunt aici, pentru că ei ne fac să ne simțim în siguranță. Mulți comentatori, unii comentatori, ca să fiu mai corect, spun că e negociabilă…
Bogdan Aurescu: Nu, este fals.
Realizator: … prezența americanilor aici, prezența NATO aici.
Bogdan Aurescu: Această negociere – dacă vreți – se poartă doar între România și Statele Unite sau în interiorul Alianței Nord-Atlantice. Prezența pe teritoriile aliaților care au intrat în NATO după 1997, când a fost încheiat Actul Fondator NATO-Rusia, adică prezența cu echipamente și cu militari este strâns legată de Articolul 5, deci mecanismul apărării colective, este nenegociabilă cu niciun terț. Deci nu poate să fie supusă unui veto din partea Federației Ruse și a fost deja respinsă în discuțiile pe care le-am avut. De exemplu, pe 12 ianuarie, în cadrul Consiliului NATO – Rusia când s-a discutat pachetul de propuneri pe care Federația Rusă l-a înaintat în luna decembrie, acele tratate prin care se făceau aceaste propuneri și, mă rog, propuneri care au fost și reiterate ulterior, dar ele au fost respinse deja. Deci este nenegociabilă o astfel de solicitare, care a fost evident respinsă.
Realizator: Ce informații aveți despre iminența unui atac, generalizat, 48 de ore, inclusiv Kievul ar fi vizat. Ce informaţii aveţi?
Bogdan Aurescu: Avem și noi astfel de informații din mediul aliat, așa cum am avut și în, să spunem, etapele anterioare, deci când au existat alerte similare. Sigur că nu ne dorim să se întâmple așa ceva. Dacă se întâmplă așa ceva, se vor produce consecințele masive despre care am vorbit, sancțiuni, consolidarea Flancului Estic. Va fi, iarăși, acordat ajutor Ucrainei, cu excepția, evident, a prezenței militare pe teritoriul acestui stat, pentru că Ucraina nu este membru al Alianței Nord Atlantice. Sperăm să nu se petreacă acest lucru. Dacă se întâmplă așa ceva, asistăm iarăși la o încălcare flagrantă a dreptului internațional – repet – din partea unui membru permanent al Consiliul de Securitate ONU, care este organul principal al Organizației Națiunilor Unite însărcinat tocmai cu protecția păcii şi securităţii internaţionale, iar o astfel de încălcare ar însemna evident o lipsă de responsabilitate extraordinară.
Realizator: Vladimir Putin, la scenă deschisă, primește întrebarea cheie: “Domnule Președinte, aţi spus că trimiteți trupele pentru menținerea păcii în Donbas. Care este garanția că aceste trupe se vor opri sau unde se vor opri aceste trupe, la granița regiunilor, la granița zonelor pe care le controlează separatiștii? Unde se vor opri? Există vreo garanție?” Vladimir Putin spune aproape pripit așa că: “Soldații încă nici nu au intrat’” – asta e scena petrecută ieri – “Soldații nici nu au intrat” – și oprește conferința de presă și iese din sală. Ce înseamnă asta?
Bogdan Aurescu: Mi-e greu să fac un comentariu pe acest subiect. Mi-e greu să interpretez reacţiile…
Realizator: N-a zis “nu”. N-a zis că nu se va întâmpla şi nu a oferit nicio garanție.
Bogdan Aurescu: Deci, ceea ce e clar este că, pe de o parte, în estul Ucrainei există o prezență militară rusă care nu era formalizată, iar acum este formalizată. Există în estul Ucrainei, adică în provinciile recunoscute ca așa-zise “state”, o prezență militară rusă. Există deja o prezență militară rusă extrem de consistentă în jurul Ucrainei, la toate frontierele Ucrainei. Există în Belarus, unde acele exerciții au fost prelungite, cu 30.000 de militari. Există, iarăși, în Crimeea, care este ilegal ocupată din 2014, există și în alte zone pe lângă frontiera Ucrainei. Prin urmare, ne putem aștepta la o intenție agresivă, dar sperăm să nu se întâmple, în continuare sperăm să nu se întâmple.
Realizator: Refugiați – România va primi refugiați, dacă se va ajunge la o confruntare militară de amploare? România va primi refugiați din Ucraina?
Bogdan Aurescu: Sigur că vom primi refugiați. Este o îndatorire ce rezultă din dreptul internațional. De asemenea, am primit solicitări din partea multor state să ajutăm la evacuarea propriilor cetățeni sau la evacuarea misiunilor lor. Până în momentul de față am primit solicitări din partea a 23 de state și din partea OSCE, de exemplu, pentru evacuarea, eventual, a monitorilor care sunt în Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE, în special din estul Ucrainei și sigur că vom ajuta aceste state, așa cum orice stat responsabil o va face.
Realizator: Care e situația misiunilor noastre în Ucraina?
Bogdan Aurescu: În momentul de față misiunile noastre sunt, după cum știți, în felul următor: Consulatul General de la Cernăuți și Consulatul de la Solotvino, care sunt neafectate – nu am redus în niciun fel personalul și nici nu am adus membrii de familie, pentru că sunt într-o regiune care este îndepărtată de zona de posibil conflict. De asemenea, avem Ambasada de la Kiev și Consulatul de la Odesa, de unde am adus înapoi acasă toți membrii de familie și am redus personalul neesențial. Am suspendat pentru câteva zile activitatea Consulatului General de la Odesa pentru lucrul cu publicul, iar la Ambasada de la Kiev avem în continuare, în acest moment, deplin funcțional, 15 oameni în personalul ambasadei. De acolo am adus toți membrii de familie în România și am redus personalul neesențial cu două persoane, deci Ambasada de la Kiev este funcțională.
Realizator: Am văzut și evaluări conform cărora…
Bogdan Aurescu: Şi dacă îmi permiteți, mai avem în evidență și 37 de cetățeni români care sunt în misiunile internaționale care se află în Ucraina. Este misiunea OSCE despre care am amintit, este vorba despre încă o misiune de asistență a Uniunii Europene în Ucraina, o misiune de asistență la frontieră și, de asemenea, în structurile ONU din Ucraina, deci 37 de cetățeni cu care suntem în contact permanent.
Realizator: Evaluați că sunt în pericol, nu sunt în pericol, sunt…?
Bogdan Aurescu: Acești cetățeni participă la misiunile respective și urmează evaluările și planurile eventuale de evacuare ale misiunilor internaționale respective, dar noi suntem în contact cu ei și, în ipoteza în care au nevoie de sprijin, noi îi vom ajuta.
Realizator: Avem nevoie de o explicație, în mod sigur telespectatorii noștri au nevoie de explicații în legătură cu un lucru care a trecut pentru unii drept o ploaie de fake news, pentru că de prin decembrie și până acum – dumneavoastră înșivă spuneați mai devreme – au existat mai multe alerte în legătură cu iminența unei invazii. Despre ce a fost vorba și de ce unora li se pare fake news e treaba lor, dar noi vrem să înțelegem, noi, publicul, vrem să înțelegem de ce au existat aceste, la moment dat, destul de multe avertismente?
Bogdan Aurescu: Avertismentele acestea au jucat un rol important în descurajarea Federației Ruse de a acționa la un moment dat – și a fost o dezbatere foarte interesantă, inclusiv la Conferința de Securitate de la München, din weekend, la care am participat, şi unde, de altfel, m-am și întâlnit cu ministrul de externe ucrainean. Am avut o discuție foarte consistentă și cu alți omologi. Dar această dezbatere e foarte interesantă, pentru că experții spun că este o modificare de paradigmă a modului în care se realizează declasificarea informațiilor obținute prin operațiuni de intelligence, până la urmă, pentru a forța – să spunem – competitorul, să nu zic adversarul, să nu facă ceva care este deja în plan. O astfel de de repetare a acestor acțiuni de declasificare de informații poate să aibă un rol important uneori, chiar dacă acțiunea respectivă, care este prezisă, nu se întâmplă. Poate că nu se întâmplă tocmai pentru că a fost devoalată public. Este un răspuns simplu, dar e o dezbatere interesantă, care se poartă în continuare cu privire la modul în care, tactic, poți utiliza informațiile secrete, care altfel pot să rămână multă vreme neștiute.
Realizator: Un Președinte merge la Vladimir Putin, un cancelar merge la Vladimir Putin, vorbesc la telefon și aflăm cu toții lucrurile acestea. Ne-aţi spus că de câteva săptămâni încoace legăturile s-au tăiat, nu mai răspund invitațiilor la negocieri, invitațiilor la discuții, dar la un anumit nivel legăturile sunt păstrate sau Moscova s-a închis pe dinăuntru complet?
Bogdan Aurescu: Până acum două zile legăturile au fost păstrate și dialogul diplomatic a fost intens, adică a existat un efort la nivel politico-diplomatic foarte puternic pentru reluarea dialogului, pentru relansarea dialogului. Sigur, Federația Rusă o să spună, așa cum a spus-o și Președintele Putin, cred că ieri sau astăzi, că este în continuare deschisă pentru dialog, dar dialogul se poate purta și el într-o anumită logică, într-un anumit cadru, într-o anumită atmosferă. Adică e nevoie totuși de o dezescaladare ca să poţi să ai un dialog care să aibă sens, care să ducă la un rezultat – cum să spun – favorabil menținerii păcii și relațiilor internaționale în parametri de legalitate. Atunci când ai o astfel de acțiune, care se bazează pe acte ilegale, cum este recunoașterea independenței acestor provincii sau atunci când ameninți cu folosirea forței printr-o astfel de prezență masivă, dialogul este mai greu de purtat pe poziții de echilibru. Și atunci este nevoie, fără a închide ușa dialogului, de o anumită distanță care să fie luată, poate temporar, poate pentru câteva zile, poate pentru o săptămână… dar este clar că în acest moment Federația Rusă, în ciuda retoricii de deschidere spre dialog, în realitate nu dorește dialogul, pentru că, dacă ar fi dorit dialogul… de exemplu, răspunsul care a fost dat demersului scris din 26 ianuarie al Statelor Unite, ca răspuns la propunerile Federației Ruse din decembrie, nu ar fi fost făcut în acea logică: pe de o parte, textul sună ca un ultimatum, iar, pe de altă parte, în momentul în care acel răspuns al Federației Ruse a fost dat, săptămâna trecută, el a fost însoțit în același moment de expulzarea sau de declararea persona non grata a adjunctului ambasadorului Statelor Unite la Moscova. Nu este un semn de deschidere spre dialog, în mod real.
Realizator: Vă mulțumesc mult, domnule ministru. Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României, în studioul Digi 24.
