Captură video: https://www.mae.ro/node/58253

Traducerea în limba română

Realizator: Așadar, am văzut diferitele evoluții care au avut loc în diverse părți ale Ucrainei. Se teme România că va fi următorul obiectiv al acestui război?

Bogdan Aurescu: Nu. România este stat membru al Alianței Nord-Atlantice și, în această calitate, România beneficiază de toate garanțiile de securitate. Suntem acoperiți de mecanismul apărării colective, care este consacrat de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, ceea ce înseamnă că orice atac împotriva unui stat membru al Alianței Nord-Atlantice este considerat drept un atac împotriva tuturor celorlalți membri, care au datoria de a sprijini și de a apăra membrul care este atacat. Astfel, nu avem nicio temere că România va fi atacată de Rusia, pentru că asta ar însemna că Rusia ar intra în conflict direct cu întreaga Alianță Nord-Atlantică.

Alianța Nord-Atlantică este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie. Acum, după Summit-ul NATO de ieri, considerăm că garanțiile de securitate care acoperă toți membrii NATO, inclusiv Aliații de pe Flancul Estic al Alianței, deci inclusiv România, sunt mai puternice ca niciodată. Hotărârile care au fost luate ieri de către NATO au fost foarte importante și pentru România. Pentru că obiectivul strategic al României a fost consolidarea consistentă a securității Aliaților de pe Flancul Estic, a posturii de apărare și descurajare a NATO pe Flancul Estic. În cadrul Summitului NATO de ieri s-au luat două hotărâri importante. Prima a fost crearea a patru Grupuri de Luptă pe teritoriul Aliaților de pe Flancul Estic, iar unul dintre aceste Grupuri de Luptă va fi pe teritoriul României. Cea de-a doua hotărâre, de asemenea foarte importantă, este aceea că NATO, având în vedere că situația de securitate în proximitatea Alianței a devenit mai periculoasă, a început un proces de transformare prin consolidarea pe termen lung a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Autoritățile militare din cadrul NATO au primit sarcina de a pregăti propuneri concrete, asupra cărora se va decide în cadrul Summitului NATO din iunie, de la Madrid.

Realizator: Deci România este mulțumită de aceste decizii, care au fost luate la reuniunea de ieri? Și de faptul că unul dintre aceste patru grupuri va fi în România?

Bogdan Aurescu: Această solicitare a României de înființare a unui Grup de Luptă în țara noastră a fost făcută de mai mult timp. Încă de când am observat, anul trecut, că Rusia își intensifică comportamentul agresiv în proximitatea Alianței, inclusiv în proximitatea României – vă reamintesc că România are cea mai lungă graniță dintre Aliații NATO cu Ucraina, mai mult de 400 mile, 649 de kilometri de frontieră terestră – și când am remarcat că Rusia își construia și consolida o prezență militară ce amenința securitatea în vecinătatea noastră, atunci am cerut crearea unui astfel de Grup de Luptă.

Atât Președintele României, domnul Iohannis, cât și diplomația românească au acționat foarte activ pentru susținerea deciziei de a se înființa un astfel de Grup de Luptă. Și ieri, într-adevăr, așa cum am menționat deja, liderii NATO au decis crearea unui astfel de Grup de Luptă în România. Deja Aliați NATO au dislocat trupe pe teritoriul României. Avem deja peste 1.000 de soldați americani pe teritoriul nostru, și mai mult de 500 de militari francezi, trupe belgiene. Alți Aliați se vor alătura acestor forțe și o parte din aceste forțe vor alcătui Grupul de Luptă din România. Deci, da, suntem bucuroși de această decizie, pentru că această decizie înseamnă întărirea securității României. 

Realizator: Dar, pe de altă parte, Rusia percepe acest lucru ca pe o amenințare, ceea ce a determinat-o să-și consolideze Flancul de Vest. Care este comentariul dumneavoastră?

Bogdan Aurescu: Vorbiți despre Flancul de Vest din perspectiva Rusiei, noi, din perspectiva Alianței, vorbim despre Flancul Estic. Dar nu este așa cum spuneți. Este cert că Rusia, în ultimii ani și mai ales în cursul anului trecut, începând cu luna aprilie 2021, când Rusia a organizat un exercițiu foarte mare cu trupe și echipamente în vecinătatea noastră, a început să-și consolideze prezența militară.

Măsurile care au fost luate de NATO pe Flancul Estic, inclusiv decizia de a crea acest Grup de Luptă, care a fost luată ieri la Summit, nu sunt altceva decât măsuri strict defensive și proporționale, ca răspuns care să prevină escaladarea a ceea ce a făcut Rusia în vecinătatea noastră foarte apropiată. Deci, nu provocăm Rusia. Luăm doar măsuri foarte proporționale și strict defensive, pentru a descuraja și mai mult comportamentul asertiv sau agresiv al Rusiei.

Realizator: Dacă trecem acum la cele mai importante arme ale Vestului, în general, care sunt sancțiunile, Președintele Biden a spus că sancțiunile vor avea, de asemenea, un impact și asupra UE, într-un fel sau altul. În ce măsură vor afecta aceste sancțiuni România, ca una dintre țările care depind de gazul rusesc?

Bogdan Aurescu: Sancțiunile care au fost adoptate de Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Europeană a adoptat mai multe pachete de sancțiuni drept răspuns la războiul agresiv, ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, nu au fost concepute pentru a avea un impact asupra Statelor Membre UE. Procesul de adoptare a sancțiunilor implică o evaluare foarte amănunțită în ceea ce privește impactul pe care aceste sancțiuni l-ar putea avea asupra Statelor Membre UE. Opiniile Statelor Membre sunt luate în considerare, iar decizia, care este luată în final de UE ca instituție, ia în considerare perspectivele Statelor Membre în această privință.

Intenția din spatele sancțiunilor este să afecteze Rusia și cred că impactul acestora asupra Rusiei este deja vizibil. Și, dacă va fi necesar, vom adopta și mai multe sancțiuni împotriva Rusiei pentru a o face să oprească războiul împotriva Ucrainei.

În ceea ce privește dependența României în materie de energie, țara noastră este una dintre țările cel mai puțin dependente de gaz rusesc din Uniunea Europeană. Este important ca Uniunea Europeană să continue să-și reducă dependența de gaz rusesc și de alte hidrocarburi provenite din Rusia, precum petrolul, de exemplu. Iar Uniunea Europeană a adoptat deja un plan de acțiune în acest sens. Trebuie  – și acționăm deja în această privință – să ne diversificăm sursele de aprovizionare, să ne îmbunătățim inter-conectivitatea în Uniunea Europeană și să adoptăm măsuri care pot duce la producția de mai multă energie regenerabilă.  Iar toate aceste măsuri, inclusiv, de exemplu,  de a ne baza pe energie nucleară civilă, vor reduce și chiar elimina, pe termen mediu, dependența Uniunii Europene pe resurse energetice din Rusia.

Realizator: Dar până atunci, veți plăti în ruble, folosind rubla ca monedă?

Bogdan Aurescu: După cum au menționat și alte State Membre UE în legătură cu această problemă, contractele încheiate cu Rusia pentru furnizarea de gaz nu menționează vreo posibilitate de a plăti în ruble. Contractele trebuie respectate. Deci vom continua să plătim în monede internaționale, așa cum prevăd aceste contracte.

Realizator: Dar dacă Rusia refuză să vă mai furnizeze gaze, dacă nu plătiți în moneda sa?

Bogdan Aurescu:

Ei bine, acest lucru ar însemna că Rusia nu își poate vinde gazul. Deci cred că este și în interesul Rusiei, dacă vorbim despre această problemă specifică, să continue să furnizeze gaz clienților care au încheiat contracte cu Rusia.

Realizator: Aș dori să vă întreb despre refugiați. Au fost aproximativ 500.000, jumătate de milion de refugiați ucraineni primiți de România. Cum gestionați această povară? Iar din perspectivă financiară și din perspectiva împărțirii costurilor între diverse state UE – cum funcționează acest mecanism?

Bogdan Aurescu: I-am primit pe toți refugiații ucraineni și pe cei din țări terțe în România. I-am primit cu brațele deschise, le-am oferit cazare gratuită, adăpost, asistență medicală fără costuri. Le-am oferit acces liber la piața muncii, iar unii dintre refugiații care au rămas în România și-au găsit deja locuri de muncă în companii românești. Am oferit posibilitatea înscrierii gratuite în școli și universități pentru elevi și studenți și vom continua să-i primim pe toți refugiații care vin din Ucraina în România.

Conform datelor de ieri, am primit în România mai mult de 572.000 de cetățeni ucraineni. Mulți dintre aceștia sunt mame cu copii. Sunt mulți copii, probabil mai mult de o treime dintre acești refugiați sunt copii, iar noi facem tot ce putem pentru a-i primi și pentru a-i face să se simtă confortabil, desigur, luând în considerare circumstanțele cumplite în care au fost forțați să-și părăsească țara, din cauza agresiunii ruse. Astfel, pentru moment, gestionăm această situație.

Nu aș spune că este o povară. Aș spune, mai degrabă, că este un gest ce ține de responsabilitatea noastră internațională și este, de asemenea, un gest de umanitate. Este important să evidențiem și să oferim, în același timp, un exemplu pentru toate țările care, de o manieră sau alta, se confruntă cu o astfel de situație.

Am ajutat și țările vecine, de exemplu Republica Moldova, vecinul nostru, dar și al Ucrainei. Această țară este mică, dar se confruntă cu un val enorm de refugiați care intră și rămân pe teritoriul său. Am creat un coridor verde de la granița dintre Republica Moldova și Ucraina, de unde preluăm refugiații direct și îi aducem în România, pentru a ușura eforturile autorităților din Republica Moldova. Am oferit asistență umanitară autorităților din Republica Moldova și vom continua să facem acest lucru. Am creat, de asemenea, un hub umanitar, în partea de nord a României, pentru a colecta asistență internațională din partea altor state pentru Ucraina și pentru Republica Moldova, și am transferat ajutorul umanitar către aceste țări, în special către Ucraina.

Continuăm să facem astfel de lucruri. Am oferit, de asemenea, mai mult de 3.000 de paturi în spitale militare din România, pentru a trata răniții din Ucraina, dacă va fi cazul. Am creat, pentru refugiații care au ajuns în România și au rămas aici, linii telefonice în limba ucraineană, platforme de internet în limba ucraineană, pentru ca ei să poată înțelege mai bine condițiile de intrare și de ședere în țara noastră. Dacă și-au dorit să plece din România către alte state, i-am ajutat să o facă în condiții bune. Și am primit în România și peste 30.000 de cetățeni ai unor state terțe, altele decât Ucraina, pentru a-i ajuta să plece în siguranță către țările de origine. Mulți dintre acești cetățeni veneau din țări din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia, și i-am ajutat să se întoarcă acasă.

Realizator: Vă mulțumesc foarte mult, Excelență, a fost o plăcere să vă avem invitat la acest segment.

Bogdan Aurescu: Plăcerea a fost a mea.

 

***

Transcriptul în limba engleză

Realizator: So we have watched the different developments taking place in different parts of Ukraine. Does Romania fear to be the second objective of this war?

Bogdan Aurescu: No. Romania is a member of the North-Atlantic Alliance, and as a member of the North-Atlantic Alliance, Romania has full security guarantees. We are covered by the mechanism of collective defense which is enshrined in Article 5 of the North-Atlantic Treaty, meaning that any attack against a member of the North-Atlantic Alliance is considered as an attack against all other members, which have the duty to support and defend the member who is attacked. So, we have no fear that Romania will be attacked by Russia because that would mean that Russia would enter in conflict directly with the whole of the North-Atlantic Alliance.

The North-Atlantic Alliance is the most powerful political-military alliance in history. As we speak, after the NATO Summit yesterday, which took place in Brussels, we feel that the security guarantees which are covering all NATO members, including the Allies on the Eastern Flank of the Alliance, so Romania included, are more powerful than ever. The decisions which were taken yesterday by NATO were very important also for Romania. Because the strategic objective of Romania was to consolidate consistently the security of the Allies on the Eastern Flank, the deterrence and defense posture of NATO on the Eastern Flank. There were two important decisions taken by NATO yesterday during the Summit. The first decision was the creation of four Battle Groups on the territory of Eastern Flank Allies, and one of these battlegroups will be hosted by Romania. The second decision, also very important, is that NATO decided to start a transformation process, taking into account the more dangerous security situation in the proximity of the Alliance, in terms of longer term strengthening of the deterrence and defense posture on the Eastern Flank. The military authorities of NATO were tasked to prepare concrete proposals to be decided during the NATO Summit, which will take place in June in Madrid.

Realizator: So, what this means is that Romania is satisfied with all the decisions that have been undertaken, in the meeting yesterday? And one of the groups is going to be in Romania, one of the four groups, so you’re happy with that?

Bogdan Aurescu: This request by Romania, for the establishment of a NATO Battle Group in our country, is something we have asked for quite some time. When we have noticed, last year, that Russia is building up its aggressive behavior in the proximity of the Alliance, including in the proximity of Romania – may I remind you here that Romania has the longest land border among the NATO Allies with Ukraine, that is more than 400 miles, 649 kilometers of land border – and when we have seen that Russia is creating and building a military presence which is menacing the security in our neighborhood, we have asked for the creation of such a Battle Group.

Both the President of Romania, Mr. Iohannis, and the Romanian diplomacy were very active in supporting the decision to establish such a Battle Group. And yesterday, indeed, as I have already mentioned, the NATO leaders decided to create such a Battle Group in Romania. Already on the territory of Romania, there are NATO Allies who have deployed their forces. We already have more than 1.000 American troops on our soil and there are also more than 500 French troops, Belgium troops. Other allies are coming and joining these forces and a part of these forces will compose the Battle Group in Romania. So yes, we are happy with this decision, because this decision is strengthening the security of Romania.

Realizator: But on the other hand, Russia thinks of this as a threat, and this led it to reinforce the Western Flank. What is your comment, Sir?

Bogdan Aurescu: You are speaking about the Western Flank from the perspective of Russia, we are speaking about the Eastern Flank from the perspective of the Alliance. But it is not so. The fact is that Russia, over the last years and especially during last year, starting with the month of April 2021, when Russia organized a huge exercise with troops and equipment in our neighborhood, started to build up its military presence.

The measures which were taken by NATO on the Eastern Flank, including the decision to create this Battle Group, which was taken yesterday by the Summit, are nothing but strictly defensive and proportional measures, replying in a non-escalatory way to what Russia did in our very close neighborhood. So, we are not provoking Russia. We are only taking very proportional and strictly defensive measures in order to deter further Russian assertive or aggressive behavior.

Realizator: So if we go now to the most important weapons for the West, in general, which are sanctions, Biden said that the sanctions are going to impact also the EU in a way or another. To what extent the sanctions are going to impact Romania, which is one of the countries that relies in part on Russian gas?

Bogdan Aurescu: Well, the sanctions which were adopted by the European Union, because the European Union has adopted several packages of sanctions in response to Russia’s aggressive, illegal war against Ukraine, were not meant to impact the EU Member States. The process of adopting sanctions involves a very thorough assessment of the impact which these sanctions might have on the EU Member States. The views of the Member States are taken into account and the decision, which is finally taken by the EU as a whole, is taking into account the views of the Member States in this regard.

The meaning of sanctions is to affect Russia and I think the impact of sanctions in Russia is already quite visible. And, if necessary, we will adopt more sanctions against Russia in order to make Russia stop the war against Ukraine.

As far as the dependence of Romania on energy is concerned, Romania is one of the less dependent countries in the European Union on Russian gas. It is important that the European Union continues to diminish its dependence on Russian gas and other hydrocarbons like oil, for instance. And the European Union has already adopted a plan of action in this sense. We need to – and we are already acting towards this goal – we need to diversify the sources of supply, we need to improve our connectivity among ourselves in the European Union, we need to adopt measures to create more renewable energy and all these measures, including, for instance, the reliance upon a civil nuclear energy, all these measures will, in the medium term, diminish and possibly get rid of the dependence of the European Union on energy coming from Russia.

Realizator: But up until then, are you going to pay in the ruble, by using the ruble as the currency?

Bogdan Aurescu: As other EU Member States already mentioned in connection to this issue, the contracts which are concluded with Russia for the supply of gas are not mentioning any kind of possibility of payment in rubles. The contracts should be respected. So we will continue to pay in international currency as it is provided in these contracts.

Realizator: What if Russia refuses to supply you, if you do not pay with its own currency?

Bogdan Aurescu:  Well, this would mean that Russia cannot sell its gas. So I think it is in the interest of Russia itself, if we speak about this very concrete issue, to continue to supply those customers which have concluded contracts with Russia.

Realizator: I would like to ask you about refugees. There are approximately 500,000, half a million Ukrainian refugees have been received by Romania. How do you deal with this burden? And from the financial perspective and from the perspective of the distribution of costs under different countries of the EU – how is this mechanism working?

Bogdan Aurescu: We have received all Ukrainian refugees and all refugees of third country origin to Romania. We have received them with open arms, we have provided free accommodation, shelter, food, free medical assistance. We have provided free access to the labor market and some of the refugees who are staying in Romania are already having jobs in Romanian companies. We have provided free enrollment in schools and universities for students and we will continue to receive all refugees who are coming from Ukraine to Romania.

As of yesterday, we have received more than 572.000 Ukrainian citizens. Many of them are mothers with children. There are also a lot of children, probably more than a third of these refugees are kids and we are doing our best to receive them and to make them feel comfortable, of course, taking into account the very dire circumstances in which they were forced to leave their country, because of the Russian aggression. So, for the time being, we are coping with this situation.

I wouldn’t say it’s a burden. I would rather say it’s an international responsibility, but also a humane gesture. It is important to underline and offer, at the same time, an example for all those countries which, one way or another, are facing such a situation.  

We have also helped the neighboring countries, for instance the Republic of Moldova, our neighbor, which is also neighboring Ukraine. This country is a small one, and they also have a huge wave of refugees entering and staying in the Republic of Moldova. We have created a green corridor from the Republic of Moldova – Ukraine border and we are taking the refugees directly from their border with Ukraine and bring them to Romania, in order to alleviate this effort of the Moldovan authorities. We have provided humanitarian assistance to the Moldovan authorities and we will continue to do so. We have also created a humanitarian hub in the northern part of Romania in order to collect the international assistance coming from other countries for Ukraine and for the Republic of Moldova, and we have transferred this humanitarian aid to these countries, especially to Ukraine.

We are continuing to do so. We have also offered a number of more than 3.000 beds in Romanian military hospitals in order to treat the wounded coming from Ukraine, if necessary. We have even created, for the refugees who entered and are staying in Romania, hotlines in the Ukrainian language, internet platforms in Ukrainian, in order for them to be able to understand better the conditions for entry and for stay in our country. If they were willing to leave Romania for other countries, we have helped them to leave in good conditions. And we have also received more than 30.000 third-country citizens, other than Ukrainian, in Romania, and help them go safely to their countries of origin. Many of these citizens were coming from countries in the Middle East, in North Africa, from Asia, and we have helped them come back home.

Realizator: Thank you so much, your Excellency, it was a pleasure having you in this segment.

Bogdan Aurescu: My pleasure. 

Sursa: Interviul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru Al Jazeera