Captură video: https://www.mae.ro/node/58254
Transcript:
Realizator: Trăim cel mai complicat moment de securitate de la terminarea Războiului Rece și România este în centrul atenției în urma războiului declanșat de Rusia în Ucraina. La ‘Punctul de întâlnire’ revine, și anunț cu bucurie lucrul acesta, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Domnule ministru, bună seara!
Bogdan Aurescu: Bună seara! Mă bucur să revin alături de dumneavoastră.
Realizator: Mulțumesc că sunteți aici, în platoul emisiunii noastre. Veniți de la un Summit istoric al NATO, în care numele României a fost menționat de mai multe ori de Secretarul general al NATO și în deciziile care au fost luate acolo. În acest Summit s-a hotărât ca Flancul de Est, din care face parte și România, să fie întărit acum, dar și în perspectivă. La ce să se aștepte țara noastră în urma acestui Summit extraordinar?
Bogdan Aurescu: Într-adevăr, a fost un Summit extraordinar din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pentru că, în mod simbolic, el s-a ținut exact la o lună de la începutul agresiunii militare și invaziei rusești în Ucraina. În al doilea rând, pentru că a avut loc în circumstanțe deosebite și care au determinat decizii foarte bune pentru România. Și aș vrea să spun că, în principal, pentru România acest Summit a adus două decizii foarte bune pe care Președintele României, domnul Klaus Iohannis, le-a obținut în urma unor eforturi pe care le-a făcut în ultima perioadă.
Prima decizie este cea de creare a unui Battle Grup, a unui Grup de Luptă în România. Este o decizie pe care noi am cerut-o de mai multă vreme, încă de dinainte de începerea acestui conflict, încă de anul trecut, atunci când am văzut acea creștere în asertivitate, în agresiune a comportamentului Federației Ruse în regiunea noastră – dacă vă aduceți aminte, începând cu acele manevre foarte ample care au avut loc în luna aprilie a anului trecut, și care la momentul respectiv erau considerate a fi cea mai mare desfășurare de forțe rusești de după Războiul Rece, dar care ulterior au fost depășite în amplitudine de ceea ce s-a întâmplat din februarie încoace. Și atunci când am văzut această creștere în pregătire a Federației Ruse pentru un comportament tot mai agresiv, am început demersurile, la decizia Președintelui României, pentru crearea acestui Grup de Luptă pe teritoriul României, așa cum sunt create grupurile de luptă deja de ceva vreme în nordul Flancului Estic, adică în Polonia și, respectiv, în țările baltice.
Președintele României a vorbit la Consiliul European din decembrie anul trecut cu Președintele Macron într-un moment foarte important pentru parcursul de creare a acestui Grup de Luptă și atunci a obținut acordul Președintelui Franței pentru ca Franța să devină națiune-cadru pentru acest Grup de Luptă. Această decizie a Președintelui Franței, obținută de Președinte României, a avut un rol determinant în procesul de constituire a Grupului de Luptă, iar în momentul în care s-a declanșat operațiunea militară a Federației Ruse, agresiunea Federației Ruse în Ucraina, evident că am cerut accelerarea formării acestui Grup de Luptă.
Summitul a decis înființarea acestui grup de luptă în România, împreună cu alte trei grupuri de luptă în alte trei state de pe Flancul Estic, și este foarte bine, pentru că acesta echilibrează prezenţa Aliată pe Flancul Estic. Pentru că știm foarte bine că a existat, de la momentul în care a început crearea acestei posturi de descurajare și apărare pe Flancul Estic, o diferență de abordare – în nordul Flancului Estic o prezență înaintată, consolidată, să îi spunem, Enhanced Forward Presence, iar în sudul Flancului Estic, unde se află și România, o prezență înaintată adaptată – Tailored Forward Presence. Or, asta a reprezentat și o diferență de prezență aliată în această regiune. Crearea acestui Grup de Luptă echilibrează această abordare a Aliaților în ce privește postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic, răspunde solicitării noastre de a accelera crearea acestui Grup de Luptă, care trebuia să fie decisă ceva mai târziu, conform procedurii inițiale, şi reprezintă punctul de plecare pentru a doua decizie care este, iar, foarte importantă și pe care a obținut-o Președintele României la acest Summit – și anume decizia de a accelera procesul de transformare a Alianței Nord-Atlantice prin raportare la noul context de securitate, adică o întărire a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, pe termen lung. Autoritățile militare NATO au primit însărcinarea, la Summit, de a pregăti propuneri concrete, urmând ca la Summitul de la Madrid, din luna iunie, să fie luate decizii în acest sens.
Realizator: Adică vor fi și mai multe trupe pe Flancul de Est?
Bogdan Aurescu: Şi mai multe trupe și mai multe echipamente, dar discutăm despre o schimbare de abordare, o resetare, cum spunea Secretarul General al NATO, a posturii de descurajare și apărare. Este un lucru pe care și eu l-am cerut pe 4 martie, la reuniunea miniștrilor de externe NATO, care a avut loc de asemenea în mod de extraordinar, deci nu era o reuniune prevăzută de programul de întâlniri al Alianţei Nord-Atlantice. Atunci am cerut regândirea conceptului, a filosofiei, a structurii, a elementelor constitutive ale posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic.
Realizator: Adică după Summitul din iunie, vom vedea și mai multe trupe?
Bogdan Aurescu: După Summitul din iunie, în funcție de propunerile care vor fi avansate de autoritățile militare, cu input-ul, cu participarea și propunerile Aliaților, inclusiv ale României, vom putea să vedem o altă concepție, mult mai avansată, care să permită, sigur, într-o manieră ne-escalatorie, neprovocatoare, dar care asigură din punct de vedere al Aliaților și al României, strict defensiv, o proiecție mult mai puternică de forță, care să asigure o descurajare mai puternică.
Realizator: Întrebările unor oameni erau în felul următor: ruşii au 200.000 de militari în Ucraina, în război și noi venim cu grupuri de luptă de câte 1.000 de militari. Nu e o debalansare?
Bogdan Aurescu: Sigur că este o debalansare, dar asta îmi arată clar că abordarea pe care Alianța Nord-Atlantică o are este una de apărare, este una strict defensivă, nu este o abordare de tip provocator. Dar Alianța Nord-Atlantică nu se bazează doar pe această prezență, care este o prezență înaintată și pe care noi o dorim a fi o apărare înaintată – forward defence – în această zonă a Alianței Nord-Atlantice, ci se bazează și pe o mulțime de alte mecanisme, care vin să întărească răspunsul eventual al NATO la o eventuală agresiune, pentru că vorbim despre Forța de Reacție Rapidă a Alianței Nord-Atlantice, vorbim despre planurile de apărare, care sunt deja activate, vorbim despre elemente ale acestei forțe ultra rapide de reacție – Very High Readiness Joint Task Force, care face parte din Forța de Reacție Rapidă a NATO și care este deja pe teritoriul României – dacă ne uităm la prezența, de exemplu, a trupelor franceze, deci avem peste 500 de militari francezi în România, peste 250 de militari belgieni care se adaugă la cei 1.000 de militari americani care au venit în relația bilaterală dintre România și Statele Unite pe teritoriul României, și la care se vor adăuga și alți aliați, de exemplu Portugalia, care va veni peste aproximativ două săptămâni, să zicem, cu o companie în România. Aceste elemente vor reprezenta cel mai probabil – sau cel puțin o parte consistentă a lor – nucleul Grupului de Luptă care va fi creat în România. După cum spunea Președintele la Summit, avem nevoie de o apărare mai puternică pentru a putea proiecta o descurajare mai puternică.
Realizator: E foarte adevărat, e semnalul pe care îl dăm Rusiei. Domnule ministru, sunteți unul din doctorii în bazinul Mării Negre din NATO. Aveți o victorie excepțională la Haga – culmea! – împotriva Ucrainei şi m-am tot întrebat: oare ce gândește, ce simte Bogdan Aurescu după ce s-a luptat la Haga cu statul ucrainian, văzând acum și simțind, evident cu toții, alături de Ucraina. Vă întreb pe dumneavoastră: vă temeți sau există vreo îngrijorare a diplomatului de carieră şi a doctorului în bazinul Mării Negre Bogdan Aurescu, în legătură cu posibila coborâre a invaziei rusești către Odesa și către gurile Dunării?
Bogdan Aurescu: În primul rând, trebuie să facem aici o distincţie foarte clară: o victorie juridică este o victorie permisă. O bătălie juridică, cu armele dreptului internațional, este întotdeauna o bătălie pe care o încurajează comunitatea internațională. Dar acolo nu a fost vorba de o victorie a României împotriva Ucrainei, a fost vorba de o victorie a dreptului internațional. Am avut dreptate până la urmă și Curtea Internațională de Justiție ne-a dat satisfacție din punctul acesta de vedere.
Pot să vă asigur că nu există niciun fel de pericol din punctul de vedere al rezultatului obținut la Curtea Internațională de Justiție, dacă la asta vă refereaţi. Sigur că, în ceea ce privește desfășurarea operațiunilor militare din Ucraina, pot să apară diverse evoluții. Este clar că Federația Rusă are intenția de a ocupa cât mai mult din teritoriul statului vecin și sigur că pot să existe și evoluții din această perspectivă, dar nu putem, în momentul acesta, să facem prognoze pe baza acestor ipoteze, până când nu le vedem, în teren, confirmate.
Realizator: N-aţi discutat la NATO cu Aliații dacă există intenții agresive ale Rusiei asupra membrilor NATO, asupra noastră, a celor de pe Flancul de Est?
Bogdan Aurescu: Nu există în acest moment informații care să arate că Rusia are intenția de a ataca un stat Aliat, de fapt de a ataca NATO, pentru că, până la urmă, atacul asupra unui stat membru înseamnă atacul împotriva tuturor statelor aliate. Eu nu cred că Rusia își poate permite să facă așa ceva, pentru că asta ar însemna să se confrunte cu cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, care oferă cele mai solide garanții de securitate. Şi vorbesc aici despre România, pentru că întotdeauna trebuie să arătăm faptul că România este foarte bine protejată de garanțiile de securitate ale Tratatului de la Washington, ale Articolului 5 din Tratatul de la Washington, care vorbește despre apărarea colectivă – dacă un stat este atacat, toate celelalte state vin în sprijinul statului atacat. Răspunsul Alianței Nord-Atlantice față de posibila agresiune a Federației Ruse este cel pe care l-am discutat mai devreme, adică este un răspuns care este proporțional, care este ne-escalatoriu, care se referă strict la legitimă apărare, la descurajare. Și tocmai asta dorim să facem – să ne întărim apărarea inclusiv pe Flancul Estic, în așa fel încât să descurajăm orice fel de intenţie agresivă a Rusiei. Dar nu se pune problema, în acest moment, să existe prognoze cu privire la un conflict între NATO și Rusia. Şi sperăm ca Rusia să fie foarte atentă în momentul în care îşi desfășoară operațiunile militare în Ucraina, pentru a nu provoca Alianța Nord-Atlantică.
Realizator: Sunteţi şeful diplomației, sunteţi diplomat de carieră. Vă întreb cât se poate de direct: ce este în mintea lui Vladimir Putin, domnule Bogdan Aurescu? Ce este în planul Federației Ruse, domnule ministru?
Bogdan Aurescu: Dacă ne uităm la propunerile pe care Federația Rusă le-a făcut în luna decembrie – pentru că a existat, după cum știți, un set de propuneri, două tratate care au fost propuse spre a fi încheiate de către Statele Unite și de către NATO cu Federaţia Rusă – vedem acolo care sunt intențiile Federației Ruse. Sigur, pe de-o parte, intenția de a controla Ucraina, dar pe de altă parte, așa cum se vede și din acțiunea pe care Federaţia Rusă a pornit-o împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional, rezultă clar că este vorba despre încercarea de a pune sub semnul întrebării niște parametri importanți ai arhitecturii de securitate europene. Acestea sunt obiectivele pe care Federaţia Rusă şi Președintele Putin le-au avut în vedere. Iar răspunsul nostru a fost un răspuns pe măsură, atât la nivel Aliat, prin măsurile pe care, iată, le-am luat la Summitul care s-a încheiat pe 24 martie; de asemenea, în răspunsul pe care Uniunea Europeană l-a luat foarte ferm, cu sancțiuni în pachete succesive, care au fost adoptate și care deja își produc consecințele. Spunea unul dintre participanții la Summit, unul dintre liderii participanți la Summit, că prognozele sunt că 10% din economia Rusiei se va diminua în urma acestor sancțiuni care au fost adoptate atât de către Uniunea Europeană, cât și de către celelalte state care au acționat coordonat – Statele Unite, Canada, Marea Britanie și celelalte state, Australia Japonia, Coreea de Sud și așa mai departe, deci partenerii like-minded care au acționat împreună, coordonat. Iar aceste efecte deja se simt în economia Rusiei. Prin urmare, răspunsul comunității internaționale a fost un răspuns ferm, un răspuns coordonat, un răspuns unitar, iar rostul acestor întâlniri care au avut loc ieri și astăzi, la Bruxelles – Consiliul European la care a participat Președintele Biden, Reuniunea G7, iarăşi foarte importantă, Summitul NATO despre care am vorbit – au avut tocmai acest rol de a întări unitatea de acțiune a comunității internaționale.
Realizator: Problema cea mai serioasă este cu comportamentul lui Vladimir Putin. Ce întrebări și-a pus şeful diplomaţiei române în legătură cu comportamentul lui Vladimir Putin?
Bogdan Aurescu: Este mai puţin important să ne punem întrebări cu privire la psihologia persoanelor, cât mai ales să vedem care sunt acțiunile și să le contracarăm. Cred că aici este răspunsul pe care trebuie să îl găsim și încercăm să-l găsim. Și dăm răspunsuri adecvate, după cum se poate vedea din reacția comunității internaționale. Mai departe, sperăm ca, în raționamentele conducerii Federației Ruse, să își facă loc și importanța încetării ostilităților.
În declarația Summitului de ieri facem un apel ferm la încetarea ostilităților, la negociere cu bună-credință, pentru că, așa cum am spus-o și eu de mai multe ori, iar în declarația Summitului se regăsește această mențiune, este foarte greu să negociezi sub presiunea armelor și o negociere de bună-credință trebuie să se desfășoare prin încetarea ostilităților și retragerea trupelor ruse din Ucraina. Și sperăm ca rațiunea să învingă, pentru că până la urmă este clar că războiul pe care Președintele Federației Ruse l-a declanșat nu s-a desfășurat conform planului.
Realizator: Cât va dura acest război, domnule ministru?
Bogdan Aurescu: Este foarte greu de făcut o evaluare, o prognoză din punctul acesta de vedere. Şi, în al doilea rând, cred că aici specialiștii militari trebuie să se pronunțe. Noi sperăm să înceteze cât mai curând, pentru că este clar că, pe de o parte, obiectivele pe care și le-a propus Federația Rusă nu au fost atinse; în al doilea rând, constatăm că războiul intră într-o fază în care avem tot mai multe victime civile, ceea ce este absolut teribil, sunt indicii clare de încălcare a dreptului internațional umanitar prin țintirea civililor, țintirea obiectivelor civile, prin folosirea de armament care nu este permis, cel puțin nu în zonele care sunt populate. Prin urmare, toată logica normală ar trebui să ducă spre concluzia că acest război trebuie să înceteze cât mai rapid.
Realizator: Sunteți profesor de Drept și vă întreb pe dumneavoastră, la fel cum jurnaliștii occidentali l-au întrebat pe Președintele american Joe Biden, pe Secretarul general al NATO – este Vladimir Putin un criminal de război?
Bogdan Aurescu: Așa cum am mai spus, trebuie să facem o distincție clară între declarațiile politice și cele care se referă la procedurile juridice declanșate.
Eu, ca profesor de drept internațional, am mai spus-o, cred în justiția internațională. Este motivul pentru care ne-am alăturat unui număr impresionant de alte state, 39 de state la care au mai venit încă două ulterior, pe 2 martie, când am sesizat Curtea Penală Internațională, pentru a facilita o declanșare mai rapidă a anchetei procurorului Curții Penale Internaționale pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid produse în Ucraina.
Realizator: Deci sunt 3 capete de acuzare?
Bogdan Aurescu: E vorba despre trei posibile crime care au fost eventual comise de Federația Rusă în Ucraina. Există indicii serioase că acest tip de crime s-au produs în Ucraina în timpul acestor ostilități, cel puțin dacă vorbim despre crimele de război, putem, din informațiile care sunt publice, să vedem că există o încălcare a unor principii importante ale dreptului internațional umanitar, care se referă la modul de ducere a ostilităților: e vorba despre principiul diferențierii între obiective civile și civili, pe de o parte, și militari și obiective militare, e vorba despre alte principii foarte importante – al proporționalității: nu trebuie să folosești anumite metode de ducere a războiului care pot să producă victime civile atunci când ataci obiective militare și care să ducă la consecințe colaterale care să depășească avantajul militar pe care îl urmărești în conflict. Prin urmare, există indicii clare că acolo s-ar fi produs crime de război. De aceea este importantă această investigație a Curții Penale Internaționale, care deja s-a declanșat. Noi am ajutat Procurorul să înceapă mai repede această investigație, prin solicitarea noastră. Există deja, la fața locului, echipe ale Biroului Procurorului Curții Penale Internaționale care cercetează și adună probe și o să vedem, sigur, cât de mult durează această procedură, pentru că este într-adevăr dificil să aduni probe dintr-o zonă de conflict.
Realizator: Domnule ministru, există puţini cetăţeni români, dar destul de vocali, dintre cei care spun că de ce trebuie să ne pese nouă de Ucraina. E războiul lor, e problema lor. De ce Ucraina, cu care noi am avut atât de multe probleme? De ce Ucraina care tratează atât de rău comunitatea românească în ultimii 30 de ani? De ce trebuie să ajutăm noi Ucraina în acest context?
Bogdan Aurescu: Trebuie să ajutăm Ucraina în acest context pentru că acest ajutor dat Ucrainei reprezintă, de fapt, un ajutor dat propriei noastre securități. Este cât se poate de limpede: ajutând Ucraina, ne întărim propria noastră securitate. Chiar și atunci când acordăm ajutor umanitar Ucrainei contribuim la efortul pe care Ucraina îl face de a stăvili o agresiune și o invazie ilegale, care sunt contrare dreptului internațional și care ne afectează securitatea. De ce vorbeam despre obiectivul foarte important pe care Președintele României l-a atins prin obținerea deciziei de a declanșa această transformare și întărire pe termen lung a descurajării și apărării pe Flancul Estic? Pentru că circumstanțele de securitate din regiunea noastră s-au schimbat radical odată cu atacul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Avem trupe masive rusești în Ucraina, există o prezență militară masivă de trupe și echipamente rusești în Belarus, care de facto s-a transformat într-un nou district militar al Federației Ruse. Or, postura noastră de descurajare și apărare, așa cum era până acum, a fost creată în urma ocupării, iarăşi ilegale, a Crimeii, în 2014. Amploarea evenimentelor din această perioadă, care s-au declanșat în urmă cu o lună, depășesc cu mult și schimbă în mod radical situația de securitate de la momentul la care am creat această postură de descurajare și apărare. De aceea, este nevoie ca sprijinul acordat Ucrainei să fie unul puternic, fie că vorbim de sprijinul umanitar, de exemplu, prin modul în care România și-a îndeplinit sarcina de a primi refugiați ucraineni în România.
De altfel, foarte mulți, aproape toți liderii aliați, la Summit, au menționat România ca exemplu pozitiv de gestionare a situației refugiaților. Ne uitam la cifrele de ieri, peste 572.000 de refugiați cetățeni ucraineni care au intrat pe teritoriul României, care au fost gestionaţi de autoritățile române împreună cu societatea civilă, cu ONG-urile, cu românii obișnuiți care au pus, foarte empatic, umărul la acest efort. Vorbim despre sprijinul pe care îl acordăm prin acel hub umanitar creat la Suceava, prin care adunăm donații internaționale și le transferăm în Ucraina, vorbim despre sprijinul acordat Republicii Moldova prin coridorul verde prin care aducem refugiați direct de la granița moldo-ucraineană în teritoriul României, pentru a ușura efortul autorităților din Republica Moldova. Vorbim despre toate măsurile care s-au luat pe teritoriul României pentru a facilita o şedere cât de cât omenească pentru acești oameni încercați de război; că e vorba despre acces liber la piața forței de muncă – deja sunt cetățeni ucraineni refugiați care sunt angajați -, fie că vorbim despre accesul liber la studii pentru elevi și pentru studenți, fie că vorbim despre asistență medicală gratuită. Până şi acele hotline-uri în limba ucraineană, care au fost create, arată această preocupare pentru aceşti refugiaţi care sunt foarte încercaţi de ceea ce se întâmplă în ţara vecină.
Realizator: Preşedintele Volodimir Zelenski ne-a mulţumit personal pentru lucrul acesta, l-am văzut și pe Vitali Klitschko că ne-a mulțumit. E evident că s-au sensibilizat în urma acțiunilor României…
Bogdan Aurescu: Iar contactul cetățenilor ucraineni care vin în România și care transmit acasă cât de bine au fost primiți de către români este un factor care schimbă mentalitățile.
Realizator: Sunt convins.
Bogdan Aurescu: Pentru că dacă vorbeam despre această relație, care poate a fost mai rece, mai caldă în anumite momente, e foarte importantă această cunoaștere interumană, chiar dacă ea se întâmplă într-un moment de restriște, chiar dacă se întâmplă într-un moment extrem, extrem de complicat.
Realizator: Să înţeleagă că românii nu le sunt nişte adversari sau…
Bogdan Aurescu: Dimpotrivă. România este alături de Ucraina, România susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, așa cum susținem aderarea Republicii Moldova, a Georgiei la Uniunea Europeană. România a sprijinit și sprijină Ucraina în foarte multe feluri și acest lucru este înțeles. Discuțiile telefonice frecvente între Președintele Iohannis și Președintele Zelenski, iarăși, au un rol important. Eu am stat tot timpul în contact cu omologul meu ucrainean, oriunde particip la reuniuni internaționale sprijinim Ucraina în diverse modalități. Toate acestea sunt importante, ele contează și vor avea un impact în viitor.
Realizator: Ca să reziste în fața acestei invazii rusești, autoritățile de la Kiev, Președintele Zelenski personal, au spus: „Dați-ne 1% din tancurile voastre să rezistăm, daţi-ne 1% din avioanele voastre”. Cu ce poate România, cu ce poate NATO să-i ajute militar în continuare, pentru că dacă va cădea Ucraina, va fi un coșmar pentru noi?
Bogdan Aurescu: NATO a ajutat foarte mult Ucraina, NATO a ajutat vreme de ani de zile la pregătirea militarilor ucraineni, NATO a investit foarte mult în consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei. Foarte multe state Aliate au avut programe de instruire în Ucraina până foarte de curând. Dacă vă aduceți aminte, România a fost lider de Trust Fund în ceea ce privește securitatea cibernetică a Ucrainei până acum câțiva ani – și noi am contribuit la pregătirea forțelor armate ucrainene. Uitaţi-vă la modul în care soldații ucraineni rezistă armatei ruse invadatoare.
Realizator: Suntem toţi uluiţi.
Bogdan Aurescu: Acest nivel de performanță se datorează în foarte mare măsură sprijinului pe care NATO și statele Aliate, inclusiv România, l-au acordat Ucrainei de-a lungul timpului, la care se adaugă sprijinul acordat acum. Declarația Summitului vorbește despre alte măsuri de sprijin care urmează să fie acordate în continuare Ucrainei, inclusiv pe dimensiunea de apărare cibernetică. La reuniunea miniștrilor de externe, care va avea loc pe 6-7 aprilie la Bruxelles, vom discuta din nou – este prevăzut în declarația Summitului de ieri – vom discuta din nou ce alte măsuri putem să decidem în sprijinul Ucrainei, pentru a face față mai bine acestui asalt al Federației Ruse.
Realizator: Domnule ministru, sunt foarte mulți români care se uită acum la dumneavoastră și vor să obțină o informație în legătură cu eventuala oprire a războiului. Există șanse să se oprească acest război? Din informațiile dumneavoastră, negocierile de încetare a ostilităților între Rusia și Ucraina au vreo șansă?
Bogdan Aurescu: Eu întotdeauna am spus că trebuie să dăm diplomației o șansă, pentru că aceste negocieri, chiar dacă ele se desfășoară așa cum se desfășoară, cu foarte multe dificultăți, este bine că se desfășoară, asta înseamnă că Kievul și cu Moscova sunt într-un contact permanent, care poate să ducă la un rezultat. Dar la fel am spus-o, o repet: nu cred în negocieri care se poartă în timp ce ostilitățile continuă, în timp ce agresiunea se intensifică, în timp ce victime civile se produc.
Este nevoie – așa cum am decis ieri la Summit și este menționat în Declarația finală a Summitului – de o încetare a ostilităților, este nevoie de o retragere a trupelor rusești și, în acel moment, se poate vorbi despre o negociere adevărată. Vedem, din informațiile care apar public, că există diferențe majore între pozițiile celor două părți, există puncte asupra cărora se poate construi, cum este de pildă cel referitor la neutralitatea Ucrainei. Dar, în rest, cred că lucrurile trebuie să fie continuate, pentru că cred că mai e mult de lucru pentru a ajunge la un rezultat.
Realizator: În concluzie, domnule ministru, ce planuri are în NATO pentru România? Cred că mulți dintre cetățenii noștri au conștientizat ce înseamnă să fii parte a acestei Alianțe, sunt conștienți de faptul că suntem apărați și este pace pentru că suntem membri NATO. Întrebarea este: ce se întâmplă de astăzi încolo pentru țara noastră?
Bogdan Aurescu: De astăzi înainte vom vedea formarea pe teritoriul României a acestui Grup de Luptă, în mod concret, vor fi pași concreți, dar aici, sigur, militarii se vor ocupa din acest moment încolo. De asemenea, vom vedea o dezbatere care se va finaliza cu decizii importante la Summitul de la Madrid din luna iunie, unde noi elemente de asigurare a securității, inclusiv pe Flancul Estic, inclusiv în România, vor fi decise de către liderii Aliați.
Prin urmare, ceea ce pot să vă spun este că, după acest Summit care a avut loc ieri la Bruxelles și în perspectiva Summitului din iunie de la Madrid – unde de altfel se va adopta și Noul Concept Strategic al Alianței Nord-Atlantice, un loc unde vom așeza descrierea acestei situații de securitate schimbate și măsurile care vor fi luate pe un interval de încă 10 ani de aici înainte -, deci pot spune că după Summitul de ieri România este mai sigură, că avem, grație eforturilor pe care le-am făcut, conduse de Președintele Iohannis, avem o Românie mai sigură într-o Alianță mai puternică. Aceasta este concluzia pe care pot să o trag la acest moment.
Realizator: E cel mai bun cadru de a încheia acest interviu, pentru care îi mulțumesc ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu. România va fi mai sigură și NATO va întări această zonă în care ne aflăm, numită Flancul Estic.
