Captură video: https://www.mae.ro/node/58040

 

Transcript:

Realizator: Pentru prima dată la „Bună, România” îi spunem bună seara domnului ministru de externe, domnul Bogdan Aurescu. Bună seara.

Bogdan Aurescu: Bună seara. Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră.

Realizator: Bună seara. Și noi vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră, domnule ministru.

Realizator: Din păcate, în aceste momente tensionate. Poate ar fi trebuit să inaugurăm conversația într-o perioadă mai favorabilă vieții.

Bogdan Aurescu: Trebuie să ne adaptăm și noi vremurilor și, dacă sunt vremuri de criză, trebuie să comunicăm și în situaţii de criză. Oricum, mă bucur că am ajuns să particip la emisiunea dumneavoastră, chiar și așa.

Realizator: Domnule ministru, suntem în această perioadă tensionată în care trebuie să stăm în anumite condiții, să nu pară cumva Rusia interesată, există această teamă, să nu pară cumva Rusia interesată de a-şi continua atacurile și într-o țară NATO, uite, cum ar fi, de exemplu, România. A existat un moment, şi cu ăsta și începe discuția noastră, domnule ministru, a existat un moment în care un avion militar ucrainean a aterizat în România, un moment semnalat din partea Rusiei ca fiind ceva în neregulă. A existat încă un moment zilele trecute, în care niște elicoptere, 4 elicoptere din Ucraina au aterizat pentru mentenanță în România – sunt niște chestiuni care ar putea părea totuși ieșite din această sferă de colaborare în regulă cu Ucraina. Ar putea părea o ofensivă împotriva Rusiei? Ar putea interpreta Rusia așa ceva? Sau erau programate mentenanțele acestea? Toate momentele acestea au fost programate?

Bogdan Aurescu: Acum – sunt mai multe lucruri care trebuie spuse aici. În primul rând că nu acționăm, ca să spun așa, sub imperiul vreunei temeri că, eu știu, provocăm Rusia. Deci, pur și simplu România, care este stat membru NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate ca membru al Alianței Nord-Atlantice. Nu este cazul să se teamă cineva că vom fi atrași în vreun conflict și în orice caz suntem apărați de Articolul 5 – apărarea colectivă – deci toți pentru unul și unul pentru toți sau „clauza muschetarilor”. Deci noi suntem în siguranță în acest moment. Pe de altă parte, avem acest conflict care este chiar lângă noi și avem, pe de o parte, un stat agresor, care este Rusia, şi un stat care este agresat, care este victimă, Ucraina. În relațiile internaționale și în dreptul internațional nu există o egalitate deplină, o neutralitate perfectă între cel care agresează și cel care este victimă. Există obligația de a ajuta statul care este victimă, sigur, în limita de a nu intra până la urmă în conflict direct cu statul agresor. Şi, din acest punct de vedere, noi am acționat și în această speță cu avionul ucrainean și în cea legată de elicoptere – și o să spun imediat despre ce este vorba – în deplină legalitate, în deplină conformitate cu regulile dreptului internațional.

Avionul ucrainean, pe 24 februarie, deci exact când a început agresiunea în Ucraina, se afla în zbor deasupra teritoriului ucrainean. El nu a mai putut să aterizeze la momentul respectiv la baza unde era alocat. Din motive tehnice, a trebuit să intre în spațiul aerian românesc. A fost escortat de avioanele F-16 românești, a aterizat în România în siguranță, după care a fost, pe 1 martie, întors în Ucraina, însă fără armament la bord. A aterizat într-un aeroport ucrainean, după care nu știu ce a făcut mai departe, nu mai este deja treaba României. Deci din acest punct de vedere noi am acționat în conformitate deplină cu regulile de drept internațional, nu am încălcat niciun fel de normă din acest punct de vedere și, mai mult decât atât, am anunțat public toate aceste evenimente – și venirea avionului în România, și plecarea lui în Ucraina înapoi. Prin urmare, orice fel de amenințare, orice fel de avertisment pe care l-am auzit din partea Ministerului Apărării rus în această speță este complet nefondat, adică nu are niciun fel de bază, este doar o încercare de a amenința statele aliate, din acest arsenal de amenințări al Federației Ruse, care încearcă tot timpul să inducă un sentiment de panică, un sentiment de lipsă de încredere în opinia publică din statele aliate, din celelalte state ale comunității internaționale. Acum despre elicoptere.

Realizator: Vă rog!

Bogdan Aurescu: 14 elicoptere au primit aprobarea să intre în România la solicitarea a părții ucrainene. E vorba despre elicoptere care au fost produse în România, la Brașov, sunt elicoptere care aparțin Ministerului de Interne ucrainean, dar care sunt cu caracter pur civil, deci sunt doar pentru misiuni civile, ele nu au nici sisteme de armament, nu au nici alte, să spunem, dispozitive care pot fi utilizate ofensiv. Partea ucraineană ne-a solicitat să le găzduim, le vom face și această mentenanță, pentru că probabil că venea rândul acestei mentenanțe, deci totul este, iarăși, în deplină legalitate din punct de vedere al dreptului internațional. România a acționat cu toată transparența, adică am anunțat toate aceste mișcări, să spunem, ale elicopterelor înspre și în spațiul aerian românesc. Deci, iarăși, absolut niciun motiv pentru a exista vreo suspiciune că România încalcă vreo regulă sau că provoacă Federația Rusă într-un fel sau altul.

Realizator: Dar pentru cei care consideră că orice fel de sprijin acordat Ucrainei, chiar și acestea care se înscriu, sigur că da, ca metode consacrate de ajutorare a unei țări agresate, pentru toți cei care consideră că aceste demersuri perfect îndreptățite ar putea totuși supăra Federația Rusă, care, cu acest pretext, ar putea deveni ostilă României, într-o manieră evidentă și într-o manieră militară, ce le puteți spune despre garanțiile de securitate ale României în momentul de față, pentru că și dumneavoastră, și Președintele Klaus Iohannis ați vorbit despre momentul istoric în care România se află în posesia celor mai bune garanții de securitate. Le putem dezvolta și le putem explica pentru cei care se tem totuși de o agresiune?

Bogdan Aurescu: Avem garanțiile de securitate ale NATO, deci suntem sub umbrela de apărare colectivă a NATO. Dar ce înseamnă asta în mod concret? Avem, iată, desfășurate pe teritoriul României trupe aliate, 1.000 de militari americani care sunt deja desfășurați în România. Avem, de asemenea, peste 500 de militari francezi care fac parte din Forța de Reacție Rapidă a NATO și anume dintr-o parte a acestei forțe, care are un nivel de reacție și mai rapid, și se cheamă Very High Readiness Joint Task Force și este desfășurată în România prin prezența acestor militari francezi. De asemenea, a ajuns în România un contingent de militari belgieni. Vom primi în curând și militari portughezi, vom avea și alte trupe aliate în perioada imediat următoare. La NATO acționăm pentru crearea accelerată a acelui Battle Group, a acelui Grup de Luptă care, de asemenea, urmează să fie creat în România. Dar dincolo de trupele aliate care sunt în România, NATO nu se oprește aici cu apărarea colectivă. Există o serie de mecanisme care pot fi puse în aplicare dacă este vorba de intervenție, atunci când apărarea colectivă trebuie pusă în aplicare. Există această forță de reacție rapidă a NATO mai amplă, care are, dacă nu mă înşel, în momentul de față, peste 30.000 de militari. Există alte mecanisme care țin de forțele de reîntărire sau de schimbarea trupelor și de întărire a acestora, există reţeaua de comandamente NATO. Deci există tot felul de mecanisme care fac parte din acest sistem de apărare colectivă, care asigură o reacție eficientă în cazul în care, Doamne ferește, se întâmplă ca un stat aliat să fie atacat, ceea ce nu cred că se pune problema în acest moment, pentru că Rusia nu va avea această – să spunem – îndrăzneală, să intre într-un conflict direct cu Alianța Nord-Atlantică, pentru că nu poate să îi facă față.

Realizator: Domnule ministru, dincolo de acest război propriu-zis care se poartă la graniță, dincolo de graniță, adică în România, ca în orice altă regiune, până la urmă, se poartă mai ales în perioada aceasta și un război al informațiilor, un război informatic. Până la urmă pare, dintr-un sondaj pe care l-am citit cu toții, un sondaj INSCOP, pare totuși că românii au înțeles ce se întâmplă în Ucraina. Sigur că partea rusă a încercat o comunicare și pe teritoriul României, încercând să ducă într-o zonă de vag: dom’ne, și ei au greșit, și ucrainenii au făcut… Pare totuși că românii au înțeles și am văzut că uite partidul acesta, de exemplu AUR, e într-o oarecare scădere, tocmai datorită faptului că românii au înţeles cine e agresorul. Cum putem să limităm totuşi această zonă a comunicării ruse pe teritoriul României? E un subiect mai sensibil, până la urmă, dar e important pentru că Rusia foloseşte această propagandă drept armă? Cum stăm, în situaţia în care ne aflăm?

Bogdan Aurescu: Sondajul acesta este foarte interesant, pentru că el arată că societatea românească este matură, că românii sunt deştepţi, ceea ce noi știam deja, și că reacționează foarte bine în situație de criză și înțeleg clar care sunt prioritățile momentului. Asta este foarte important și este un element de reasigurare, de confort. Pentru că, în România, este clar, și avem această reconfirmare, că marea majoritate a cetățenilor români sunt pro-NATO, sunt pro-Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Un sondaj anterior spunea, cred că acum o lună, că nivelul de încredere în Parteneriatul Strategic este undeva spre 77%, dacă îmi aduc bine aminte, ceea ce este foarte bine. De asemenea, au încredere în Uniunea Europeană, iar acest sondaj, care este făcut într-un moment de criză, arată foarte clar că societatea românească a înțeles care este interesul societății românești, şi anume prezervarea valorilor democratice, a prosperității, a securității României. Și asta vine de unde? Tot de la NATO, de la Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Iată, vom avea vineri vizita vicepreședintelui Statelor Unite la București, ceea ce este iarăși un semnal de solidaritate și de angajament al Statelor Unite pentru securitatea României. Prin urmare, cred că acest sondaj ne arată o imagine foarte bună, o imagine pozitivă. Acum, legat de propagandă. Este foarte important să contracarăm această propagandă atunci când o vedem. Propaganda, sigur, că poate să vină din surse diverse. Noi, la Ministerul de Externe, de exemplu, atunci când vedem informații eronate care vin din partea Ambasadei Federației Ruse, de pildă, reacționăm. Așa cum acum ceva timp, cred că acum două săptămâni, l-am convocat pe ambasadorul Federației Ruse la Ministerul de Externe, atunci când a făcut niște declarații care nu aveau niciun fel de temei, legate de caracterul aşa-zis ofensiv al sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu. Și am contracarat această informație. Tot zilele trecute, Ambasada Federației Ruse anunța public că ar exista cazuri de discriminare pentru cetățeni ruși pe teritoriul României și, când am întrebat Ambasada respectivă dacă au cazuri concrete, nu au știut să pună la dispoziție nici măcar un nume, ca să putem, evident, să verificăm, să dăm instituțiilor competente să investigheze și să ia măsuri, pentru că nu e normal ca cetățenii obișnuiți să sufere de pe urma unui conflict declanșat de o conducere care are alte elemente de interes. Şi n-am reuşit să avem aceste clarificări, deci e clar că a fost o încercare de propagandă. Iarăși, când vedem elemente de acest gen, în diverse surse media sau puse în circulație în alt fel, este important să reacționăm. Și aceasta este o datorie morală pe care o avem fiecare dintre noi, care dorim ca acest tip de mesaje să nu distorsioneze mentalul colectiv.

Realizator: Domnul ministru, s-a discutat despre aderarea, într-un ritm accelerat, într-o procedură specială – acest era termenul folosit de presă, nu știu dacă este și cel care să reflecte cel mai bine realitatea – a Ucrainei în Uniunea Europeană. Dar odată cu Ucraina în Uniunea Europeană, dacă considerăm această aderare ca pe o formă de protecție pe care o oferim statului respectiv, poate ar trebui să fie acceptată și Republica Moldova. S-a vorbit și despre Georgia, care ar merita să facă parte din clubul european, tot din considerente similare. Cum se poziționează statul român şi în ce măsură ar putea Republica Moldova deveni parte a Uniunii Europene printr-o astfel de procedură specială, având în vedere riscurile regionale?

Bogdan Aurescu: Sigur, contextul regional de securitate este unul foarte special. Este complicat, este special și sigur că trebuie luate și măsuri pe măsură. Și în contextul acesta, și Ucraina, și Republica Moldova, și Georgia au făcut cererea de a obţine statutul de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Poziția României a fost dintotdeauna, nu doar în acest context de acum, ci și anterior, aceea de susținere a perspectivei europene și a Republicii Moldova, și a Ucrainei, și a Georgiei, pentru că noi am considerat întotdeauna că locul acestor state trebuie să fie în Uniunea Europeană. Sunt state care au perspectivă europeană, din punctul nostru de vedere, și această perspectivă trebuie să fie și acceptată, și reconfirmată și să își găsească și un obiectiv, prin declanșarea acestei proceduri. Această susținere a noastră s-a manifestat în modul cel mai concret. De exemplu, atunci când au fost încheiate Acordurile de Asociere cu Uniunea Europeană ale celor trei state, România a fost primul stat din UE care a ratificat aceste Acorduri. Susținerea noastră s-a manifestat și concret, pe parcursul timpului, prin asistența pe care am oferit-o celor trei state, iar acum e un moment foarte bun pentru a susține declanșarea acestei proceduri. Sigur că procedura în sine, așa cum o prevede Tratatul privind Uniunea Europeană – este un Articol 49 care se referă la perspectiva europeană şi modul în care se poate acorda acest statut de candidat – procedura în sine este destul de complexă și poate să dureze. Este nevoie de o decizie prin unanimitate a Consiliului Uniunii Europene, care este precedată de un aviz al Comisiei Europene. De asemenea, e nevoie de un vot în Parlamentul European, cu majoritate. Iar în cazurile anterioare această procedură a durat destul de mult, adică nu a fost una foarte rapidă. În momentul de față, după ce s-au depus aceste cereri de acordare a statului de candidat de către cele trei state, s-a  discutat deja în Consiliu, luni a existat o discuție în formatul ambasadorilor la Uniunea Europeană, pe urmă s-au trimis cele trei cereri către Comisia Europeană pentru acest aviz. Procedura a fost, dintr-un anumit punct de vedere, deja declanșată. Parcursul în continuare depinde însă de o decizie politică, până la urmă, la nivelul statelor membre. Această decizie și această discuție vor avea loc în perioada care urmează. Vom vedea care este și poziția altor state din Uniunea Europeană, care de-a lungul timpului au fost mai puțin deschise pentru perspectiva europeană a statelor din Parteneriatul Estic. Până acum însă, noi, în cadrul Uniunii Europene, am acceptat perspectiva europeană a statelor din Balcanii de Vest. Nu văd niciun motiv pentru care și statele din Parteneriatul Estic să nu primească această recunoaștere a acestei perspective europene și să nu intre pe acest drum care presupune, sigur, foarte multe reforme interne, presupune foarte multe eforturi și care cere și sprijinul Uniunii Europene și al statelor membre. În ce privește România, noi suntem dispuși să susținem acest parcurs și suntem și dispuși să susținem efortul de reformă din aceste state.

Realizator: Domnule ministru, în legătură cu relația pe care o aveți cu omologul dumneavoastră din Ucraina, cu domnul Kuleba, s-au stabilit niște relații. Ce ați promis? Ce poate să facă totuși România pentru Ucraina, fără să stârnească, sigur, furie din partea Rusiei, că există totuși această teamă sub care ziceți dvs. că nu ar trebui să stăm, dar totuși insistăm să fim.

Bogdan Aurescu: Noi am făcut multe lucruri pentru a susține Ucraina și omologul meu, domnul Kuleba, știe foarte bine aceste lucruri, pentru că am stat într-un contact foarte strâns, încă de la începutul lui 2020, când încă nu se punea problema acestei situații de securitate foarte complexe. Am discutat foarte mult și am făcut unele progrese în ceea ce privește drepturile identitare ale comunității românești din Ucraina. Și sperăm că atunci când se va termina această criză, într-un  fel sau altul, noi sperăm că ea va avea totuși un sfârșit și nu va fi unul atât de negativ pe cât îl dorește Rusia, să putem să continuăm cu aceste eforturi. Vă aduceți aminte că, în urma demersurilor pe care le-am făcut, de exemplu, am reușit să obținem din partea autorităților ucrainene, chiar printr-o scrisoare a ministrului Kuleba către mine, recunoașterea identității între limba română și așa-zisa limbă „moldovenească”. Și mergem mai departe, am cerut și recunoașterea inexistenței acestei limbi așa-zise „moldovenești”.

Ce am făcut și ce facem pentru Ucraina? În primul rând, sprijinul nostru a fost foarte activ din punct de vedere diplomatic și politic și înainte de începerea agresiunii, și vă aduceți aminte, probabil, anul trecut, am făcut o reuniune trilaterală cu Polonia și cu Turcia, la care am chemat Ucraina și Georgia. Mai recent, când a venit la București ministrul de externe francez, am convocat, la inițiativa mea, o reuniune a formatului București 9, împreună cu ministrul de externe al Ucrainei. După ce a început această agresiune, ne-am alăturat tuturor eforturilor internaționale, pe toate palierele, și la nivelul UE, şi al NATO, introducerea acestor sancțiuni s-a făcut evident și cu sprijinul României, care a susținut permanent necesitatea unor sancțiuni cât mai dure împotriva Federației Ruse. Pe urmă, am acordat asistență umanitară către Ucraina, peste 3,4 milioane de euro, care au fost aprobaţi în duminica imediat de după începerea acestui atac ilegal împotriva Ucrainei. Faptul că gestionăm această situație a refugiaților, care este una fără precedent pentru România și modul exemplar în care societatea românească, pe lângă efortul guvernamental, dar și societatea românească cu ONG-uri, cu români obișnuiți care s-au implicat foarte frumos în această susținere a refugiaților, este o contribuție importantă la susținerea Ucrainei și vom continua să susţinem Ucraina. Săptămâna trecută, am sesizat, împreună cu multe alte state, Curtea Penală Internațională pentru a ancheta crime de război, crime împotriva umanității, genocid, eventual, dacă au fost comise pe teritoriul Ucrainei. Am folosit și alte instrumente, de exemplu un mecanism care se cheamă chiar Mecanismul de la Moscova, al OSCE-ului, care, de asemenea, presupune crearea unui fel de grup de anchetă pe această zonă a încălcărilor drepturilor omului.

Realizator: Dar tensiuni diplomatice mai există în momentul de față? Între România și Ucraina au fost o serie de dispute de-a lungul timpului, și care e situația românilor din Ucraina în această perioadă?

Bogdan Aurescu: În această perioadă situaţia românilor din Ucraina este foarte atent monitorizată de misiunile noastre. Personalul Ambasadei de la Kiev, pe care l-am evacuat din Ucraina, a fost integrat în task force-ul pe care l-am creat imediat după începerea agresiunii și ține legătura cu reprezentanții comunității românești. Aproape în fiecare zi există contacte și vorbim cu reprezentanții comunității românești. De asemenea, consulatele de la Solotvino și de la Cernăuți țin legătura cu reprezentanții comunității românești. Este evident că există o stare de teamă, există o stare de îngrijorare față de ceea ce se întâmplă. Deja și în aceste zone au venit refugiaţi din părțile afectate de conflictul deschis din Ucraina. Există, sigur, şi aici unele dificultăți legate de lanțurile de distribuție a diverselor produse de primă necesitate și încercăm să sprijinim prin ajutorul pe care îl acordăm Ucrainei și zonele acestea care sunt locuite de comunitatea românească. În momentul în care, repet, se va încheia această criză, vom relua și discuția cu privire la drepturile minorității românești, pentru că sunt în continuare de rezolvat o serie de chestiuni.

Realizator: Şi în privinţa Insulei Şerpilor, domnule ministru, ce putem să spunem? Pentru că acolo ați avut un succes de care beneficiem acum. E o zonă extrem de disputată. În ce măsură noi ne mai putem impune în acea regiune, având în vedere expansiunea Rusiei?

Bogdan Aurescu: Insula Șerpilor a fost ocupată, chiar după agresiune, de forțele rusești. Este o ocupație ilegală, ca şi a celorlalte părți ale Ucrainei. Procesul pe care l-am câștigat la Haga în 2009 nu se referea la insulă propriu-zis, ci se referea la delimitarea spaţiilor maritime între România și Ucraina. În acest proces noi am argumentat că Insula Șerpilor nu are niciun fel de rol în realizarea liniei de delimitare, ceea ce a şi reținut Curtea Internațională de Justiție în acel caz. Prin urmare, dincolo de, să spunem, aspectul simbolic al ocupării de către Rusia al acestei insule, alte consecințe nu există, din punct de vedere al delimitării spațiilor maritime sau din alte puncte de vedere. Într-adevăr, insula avea o semnificație strategică undeva la sfârşitul secolului 19, începutul secolului 20.

Realizator: Acum vorbim despre exploatările de gaz din zonă, probabil în sensul ăsta e importantă zona.

Bogdan Aurescu: Nu va avea niciun efect această situație, pentru că ea nu schimbă trasarea liniei de delimitare între România și Ucraina. Până la urmă, Curtea Internațională de Justiție a stabilit o linie de delimitare între România și Ucraina, iar Ucraina rămâne în continuare suveranul de jure al spațiilor respective, chiar dacă ele sunt ocupate de către Federaţia Rusă, pentru că ocupările ilegale în dreptul internațional nu produc efecte juridice, ba chiar există o obligație la nivel internațional, o obligație de drept internațional de a nu fi recunoscute situațiile care sunt create prin încălcări ale dreptului internațional. Deci, din acest punct de vedere, nu există efecte juridice sau de altă natură.

Realizator: Mai degrabă simbolice, ale ocupării Insulei Şerpilor de către…

Bogdan Aurescu: Aş spune că mai degrabă da, este singura insulă din Marea Neagră şi, din acest punct de vedere, având în vedere și istoria bogată pe care o are această formaţiune maritimă, da, este mai degrabă o chestiune simbolică.

Realizator: Domnule ministru, o ultimă întrebare, cu mulțumiri pentru răbdarea cu care ne-ați răspuns curiozităților. Am citit în presa vestică, în “The Guardian”, de exemplu, un material în care este relatat modul exemplar în care au fost tratați în România refugiații de război. E un moment în care România e bine privită de partenerii vestici. E un moment bun în care să negociem aderarea la Spațiul Schengen?

Bogdan Aurescu: Da. Să știți că foarte multă lume apreciază modul în care, până în momentul de față, am reușit să gestionăm situația refugiaților și am citit și eu materialul respectiv și m-am bucurat să văd că eforturile noastre sunt apreciate. Am primit și foarte multe telefoane de la omologi care au mulțumit pentru ajutorul pe care l-am dat pentru evacuarea cetățenilor lor sau personalului misiunilor lor, pentru că, pe lângă refugiații ucraineni care au venit în România în număr foarte mare, au fost și peste 26.000, dacă nu mă înșel, de cetățeni străini, ai altor state, care au intrat în România și foarte mulți miniștri de externe m-au sunat zilele acestea ca să-mi mulțumească pentru sprijin. Într-adevăr, există o imagine pozitivă, care a fost creată de autoritățile române, de societatea românească în ansamblu, pentru că este apreciată și această deschidere și sprijin uman pe care societatea românească și românii, cu empatie, le-au acordat refugiaților. Într-adevăr, putem considera – deși nu este acum momentul să deschidem această discuție, pentru că lucrurile sunt în evoluție – că, în măsura în care reușim să gestionăm foarte bine această situație, aceasta reprezintă, într-adevăr, un punct pozitiv pentru efortul nostru de aderare la Spațiul Schengen, pentru că arătăm că, de fapt, gestionăm foarte bine o frontieră externă a Uniunii Europene.

Realizator: Domnule ministru, dacă vreți să mai adăugați ceva?

Bogdan Aurescu: Voiam să spun că obiectivul de aderare la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv pe care noi îl urmărim și există, în acest moment, în perioada aceasta, a Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, un efort de reformă a Spațiului Schengen, care a fost determinat și de provocările generate de pandemie, pentru că pandemia, dacă vă aduceți aminte, cel puțin la începuturile ei, a creat o serie de distorsiuni în ceea ce privește libera circulație – și a persoanelor, și a bunurilor.

Realizator: Absolut!

Bogdan Aurescu: Vă aduceți aminte când am negociat acele coridoare pentru transportul de mărfuri, coridoare pentru tranzitul cetățenilor. Plecând de la toate lecțiile acestea învățate, s-a considerat că este foarte important să eficientizăm Spațiul Schengen. Acest exercițiu de reformă poate să presupună și o oportunitate pentru extinderea Spațiului Schengen, la momentul potrivit.

Realizator: Domnul ministru Bogdan Aurescu. Vă mulțumim pentru amabilitatea de răspunde întrebărilor noastre. 

Sursa: