Captură video: https://www.mae.ro/node/58033

Transcript:

Hala Gorani: The UN says most of the two million people that have already left have gone to Poland and other countries in the region, where they may have family and friends. Officials in Romania say the country has taken in more than 290,000 refugees since the Russian invasion started, but that the majority of them have already left, they may be passing through Romania to go to third countries. Romania’s Foreign Minister Bogdan Aurescu joins me now, live, with more. Thank you, Minister, for being with us. Is that number correct? About 290,000 Ukrainian refugees have passed through your country?

Bogdan Aurescu: Good evening and thank you for having me. I think the number is already higher than that. I think more than 300,000 refugees from Ukraine, Ukrainian citizens, actually – because we are not counting here the citizens of other countries, who also crossed the border in Romania -, so more than 300,000 Ukrainian citizens have crossed to Romania either through the Romanian-Ukrainian border or through the Republic of Moldova. As we speak, more than 83,000 of them have stayed in Romania, they’re staying now in our country, and we are now trying to also help our neighbor, the Republic of Moldova, which is a very small country and with a very limited capacity to deal with such a burden. We are creating, together with them, a “green corridor” from the Republic of Moldova-Ukraine border to the Romania-Republic of Moldova border, in order to help the transfer of a lot of refugees to go directly to Romania. We are helping everybody who is coming to the Romanian soil. Most of them are mothers and children, and more than one third of those who are staying here are children. 

Hala Gorani: What happens to them long term, because kids obviously can’t stay idle too long, they might need to go to school, they have to find housing, they need a routine. What’s the plan for them and are you asking for help from other countries, financial help to try to deal with the influx?

Bogdan Aurescu: Well, for the time being, we are coping with the crisis, but the numbers will grow, certainly, because even if the fights will stop in Ukraine, the country is basically destroyed by the war and nothing works there and the numbers will definitely grow. The estimates of the International Organization for Migration are that another wave of refugees is coming. As far as those who are staying in Romania, we have already taken a lot of domestic measures: we are preparing for arranging schools for children, we have already provided free medical assistance for all who are staying in Romania, we are trying to facilitate their integration into the job market. So we are trying to do our best, to create the best conditions for them, for those who are staying, for them to be safe in Romania and to feel comfortable, if possible, of course.

Hala Gorani: Sure. Let me ask you about this idea of the no-fly zone. You know, President Zelensky is asking NATO countries to enforce a no-fly zone over his country. Some high-level academics and policy experts in the United States are saying that we need a no-fly zone over humanitarian corridors. Of course, there’s a reluctance to do this, because it could be interpreted by Russia as an act of war and could, in fact, lead to confrontations in the air between NATO fighter jets and Russian jets. Do you support the idea of a no-fly zone?

Bogdan Aurescu: Well, indeed, we have discussed this matter during the NATO Foreign Ministerial meeting on Friday, in Brussels, and I’ve taken part in that meeting. As Secretary General of NATO, Mr. Stoltenberg, stated after the meeting, unfortunately, we cannot enforce such a no-fly zone over the Ukrainian airspace, because, if we do so, that would mean – as you said earlier in a conversation with one of your guests – well, this would mean that NATO might get into direct conflict with Russia. And since Ukraine is not a member state of NATO, NATO cannot do that, cannot enforce that, unfortunately.

Hala Gorani: But the problem then is, what people will say is “We’re just all helpless, watching fighter jets flatten entire apartment blocks, villages that don’t seem to have any military value whatsoever, and hundreds, if not thousands of people dying every single day”. So what is the solution?

Bogdan Aurescu: Well, NATO has already provided a lot of support to Ukraine. There are years and years of support for Ukraine, for its defense capacities. Ukraine has been an Enhanced Opportunities Partner of NATO for quite some time. So, there is a lot of support which was already provided by NATO to Ukraine. Unfortunately, a no-fly zone cannot be enforced by NATO because of the reasons that I have just stated. And I think they’re obvious.

Hala Gorani: So what can be done? Because do they need more surface to air missiles, do they need more anti-tank weaponry, do they need more training, because the Russian military is ten times the size of the Ukrainian military.

Bogdan Aurescu: Yes, indeed, and I think a lot of support has been provided, by NATO member states individually, by EU member states. As you remember, the EU already adopted the decision to finance the provision of weapons to Ukraine. And, well, this is happening, but a no-fly zone, again, it’s something that NATO cannot provide.

Hala Gorani: Sure, got it. OK, thank you very much, Bogdan Aurescu, the Romanian Foreign Minister, for joining us live from Bucharest.

***

Hala Gorani: Organizația Națiunilor Unite estimează că cea mai mare parte dintre cele două milioane de oameni care au plecat deja s-au îndreptat spre Polonia și alte țări din regiune, unde poate au familii sau prieteni. Oficiali din România afirmă că în această țară au intrat mai mult de 290.000 de refugiați, de la începerea invaziei ruse. Dar cei mai mulți dintre ei au plecat fiind în trecere prin România, pentru a ajunge în alte state. Mi se alătură în direct ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, pentru mai multe informații. Domnule ministru, vă mulțumesc că sunteți alături de noi. Sunt corecte aceste cifre potrivit cărora în jur de 290.000 de refugiați ucraineni au tranzitat țara dumneavoastră?

Bogdan Aurescu: Bună seara și mulțumesc pentru invitație. Cred că vorbim deja despre un număr mai mare. Cred că peste 300.000 de refugiați din Ucraina, și mă refer la cetățeni ucraineni, pentru că îi calculăm separat pe cetățenii altor state care au trecut, de asemenea, granița în România, deci peste 300.000 de cetățeni ucraineni au intrat în România, fie din Ucraina, fie prin Republica Moldova. La acest moment, mai mult de 83.000 dintre ei au rămas în România, se află în țara noastră, iar acum încercăm să ajutăm și țara vecină, Republica Moldova, o țară foarte mică și cu o capacitate limitată de a gestiona o asemenea povară. Așadar, împreună, creăm un coridor verde între granița dintre Republica Moldova cu Ucraina și până la granița dintre România și Republica Moldova, pentru a ajuta la transferarea unui număr mare de refugiați, în așa fel încât aceștia să ajungă direct în România. Ajutăm pe oricine ajunge pe teritoriul românesc. Majoritatea sunt mame și copii, iar mai mult de o treime dintre cei care rămân aici sunt copii.

Hala Gorani: Ce se întâmplă cu acești copii, pe termen lung? Pentru că, evident, copiii nu pot rămâne prea mult timp într-o situație de provizorat. Au nevoie să meargă la școală, să aibă unde locui, au nevoie de o rutină. Ce planuri există pentru ei? Aveți nevoie de ajutor din partea altor țări, de sprijin financiar pentru a gestiona afluxul?

Bogdan Aurescu: Deocamdată facem față crizei, dar numărul refugiaților va crește, cu siguranță. Chiar dacă luptele în Ucraina vor înceta, țara este practic distrusă de război, nimic nu mai funcționează acolo, iar numărul refugiaților va crește, fără doar și poate. Organizația Internațională pentru Migrație estimează că urmează un alt val de refugiați. În ceea ce-i privește pe cei care rămân în România, am luat deja o serie de măsuri la nivel intern și ne pregătim să le oferim și școlarizare copiilor, deja le oferim acces la servicii medicale gratuite tuturor celor care rămân în România, încercăm să le facilităm accesul pe piața muncii. Deci facem tot posibilul să le creăm cele mai bune condiții celor care rămân, ca să se simtă în siguranță în România și să aibă parte de confort, pe cât posibil, atât cât permite situația.

Hala Gorani: Desigur. Dați-mi voie să vă întreb despre ideea aceasta a zonei de interdicție aeriană. După cum știți, Președintele Zelensky le cere statelor NATO să instituie o zonă de interdicție aeriană asupra țării sale. În Statele Unite, analiști reputați, dar și specialiști din zona academică spun că e nevoie de zone de interdicție aeriană deasupra coridoarelor umanitare. Sigur, există anumite rezerve față de un asemenea demers, pentru că Rusia l-ar putea interpreta drept un act de război și ar putea, de fapt, să ducă la confruntări aeriene între avioane de luptă ale NATO și avioane ale forțelor aeriene ruse. Dumneavoastră susțineți ideea unei zone de interdicție aeriană?

Bogdan Aurescu: Într-adevăr, am discutat acest aspect la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din cadrul NATO, de vineri, la Bruxelles, la care am participat. După cum a afirmat după această reuniune Secretarul General al NATO, domnul Stoltenberg, din păcate, nu putem institui o astfel de zonă de interdicție aeriană asupra spațiului aerian al Ucrainei pentru că, dacă facem acest lucru, ar însemna – așa cum ați spus într-o conversație de mai devreme cu unul dintre invitații dumneavoastră – că NATO ar putea intra într-un conflict direct cu Rusia. Și cum Ucraina nu este stat membru NATO, Alianța nu poate face acest lucru, din păcate.

Hala Gorani: Dar problema este, așa cum spun oamenii, „suntem pur și simplu lipsiți de ajutor, privind avioane de luptă cu doboară clădiri de apartamente, sate care nu par să aibă vreo valoare militară, iar sute, dacă nu chiar mii de oameni mor în fiecare zi”. Deci care este soluția?

Bogdan Aurescu: NATO a oferit deja foarte mult sprijin Ucrainei. Ani la rând, NATO a sprijinit Ucraina în creșterea capacităților sale de apărare. Ucraina este, de ceva timp, Partener cu Oportunități Sporite al NATO. Așadar, există mult sprijin oferit deja Ucrainei de către NATO. Din păcate, o zonă de interdicție aeriană nu poate fi instituită de NATO din cauzele pe care deja le-am enumerat și cred că sunt evidente.

Hala Gorani: Deci ce se poate face? Pentru că au nevoie de mai multe rachete antiaeriene, au nevoie de mai mult armanent anti-tanc și de mai mult antrenament, armata rusă fiind de zece ori mai mare decât cea ucraineană.

Bogdan Aurescu: Într-adevăr, așa este, și cred că statele membre NATO și UE au oferit, individual, foarte mult sprijin Ucrainei. După cum vă amintiți, UE a adoptat deja o decizie de a finanța aprovizionarea cu armament a Ucrainei. Acest lucru se întâmplă deja, dar, încă odată, o zonă de interdicție aeriană este ceva ce NATO nu poate asigura.

Hala Gorani: Desigur, înțeleg. Vă mulțumesc mult, Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României, pentru că v-ați alăturat live din București.

Sursa: Interviul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru CNN