MAE: Interviul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru emisiunea „Jurnalul de Seară”

 

Captură video AICI.

 

Realizator: Așa cum v-am promis, Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe, este în studioul Digi 24. Bună seara, domnule ministru.

Bogdan Aurescu: Bună seara. Mă bucur să vă regăsesc.
 

Realizator: Ce a sărbătorit Putin astăzi, 9 mai 2022, după 75 de zile de invazie în Ucraina. Paradă la Moscova? Cum interpretați?

Bogdan Aurescu: Sigur că parada de la Moscova era un eveniment pe care Federația Rusă îl organiza în fiecare an, dar, în ciuda acelor analize care spuneau că 9 mai va fi momentul la care va fi sărbătorită o victorie pe frontul din Ucraina – dacă a existat o astfel de planificare din partea conducerii Federației Ruse – este clar că realitatea din teren a dus la o altă realitate astăzi, pe 9 mai, și, evident, nu a putut fi sărbătorit nimic notabil. 

De altfel, am urmărit cu atenție evenimentul și nu am constatat nimic deosebit, nimic spectaculos în afară de absențele notabile pe care toată lumea le-a observat și, de asemenea, un discurs al Președintelui Putin mai degrabă defensiv și justificativ pentru acțiunea Federației Ruse în Ucraina. Dar un discurs care arată în anumite puncte ale sale o serie de elemente care indică, iarăși, o realitate răsturnată, adică un alt tip de realitate decât cea pe care toată lumea o cunoaște. Şi putem să ne uităm în discursul Președintelui Federației Ruse și să vedem câteva elemente care încearcă să construiască această motivație a invaziei Rusiei în Ucraina. De exemplu, Președintele Putin, la un moment dat, menționează propunerile pe care Federaţia Rusă le-a înaintat în luna decembrie. Vă aduceți aminte că, în luna decembrie, Federația Rusă a transmis Statelor Unite și, respectiv, Alianței Nord-Atlantice, două proiecte de tratate care urmăreau să modifice, într-o manieră destul de radicală, parametrii de securitate euroatlantici.

Și acolo găseam, în acele documente – care de altfel au fost făcute publice imediat după ce au fost transmise şi revin imediat asupra acestui aspect – acolo  regăseam o serie de elemente care erau, pe de o parte, complet inacceptabile, pentru că aveau în vedere să modifice însuși modul de funcționare al Articolului 5 al Tratatului de la Washington, care reprezintă baza existenței Alianței Nord-Atlantice; se vorbea despre acea retragere a trupelor și echipamentelor NATO de pe teritoriile aliaților estici, creând, practic, două tipuri de aliați, de prima și a doua clasă, să spunem; se punea un stop față de politica de extindere a Alianței Nord-Atlantice la nivel de principiu și, sigur, mai erau și alte aspecte care erau clar inacceptabile pentru aliați. Şi noi, la nivelul Alianței Nord-Atlantice, am respins aspectele care erau cu adevărat imposibil de acceptat – și era știut și de Federația Rusă că nu pot fi acceptate de către NATO – și, pe de altă parte, am făcut o serie de propuneri pe care le-am adresat Federației Ruse, în scris – atât Statele Unite, cât și NATO -, prin care făceam o sugestie de discuție, de dialog cu privire la aspecte care țin de îmbunătățirea regimului controlului armamentelor convenționale, chestiuni care ţin de creşterea încrederii între părți, care se refereau la transparență, tot felul de alte propuneri care puteau să reprezinte baza unui dialog între Federația Rusă și Occident.

Ce spune Președintele Putin în discursul său? Se referă la faptul că aceste propuneri pe care Federația Rusă le-a făcut au fost respinse de Aliații din NATO, de Statele Unite implicit, pentru că „ei aveau planuri complet diferite, ceea ce s-a văzut ulterior”. În realitate, și revin la ce spuneam mai devreme: faptul că acele propuneri au fost făcute publice imediat arată în, să spunem, “limbajul” negociatorilor, faptul că, de fapt, nu doreşti să negociezi ceea ce ai pus pe masă. Dacă ceea ce pui pe masă este și făcut public, asta înseamnă că nu ai loc de întors. Este un fel de ultimatum, un fel de take it or leave it, deci un tip de propunere care fie este acceptată de interlocutori, fie duce la închiderea negocierilor. De fapt, Federația Rusă era cea care avea alte planuri, ceea ce noi văzusem deja prin acumularea foarte puternică de forțe în jurul Ucrainei. 

Se mai vorbește acolo de pregătiri pentru o invazie a “pământurilor noastre istorice, inclusiv a Crimeii”. Or, noi știm foarte bine că, la momentul respectiv – și astăzi, de altfel, ca și atunci, ca și la momentul la care Crimeea a fost ilegal ocupată, ca și la momentul la care în Donbos s-a creat acel conflict prelungit – aceste teritorii nu aparțin Rusiei și nici nu pot să aparțină Rusiei, ci sunt, de jure, sub suveranitatea Ucrainei. 

De asemenea, se vorbea [în discurs] despre „dezvoltarea militară activă de către NATO a teritoriilor adiacente Rusiei”, adică se vorbea despre ce? Despre măsurile pe care Alianța Nord-Atlantică le-a luat după 2014, momentul ocupării Crimeii, ca răspuns la ocuparea Crimeii și la atitudinea tot mai asertivă a Federației Ruse. 

Deci tot ceea ce NATO a făcut, din 2014 până în prezent, cu Prezența Înaintată pe Flancul Estic, nu reprezintă altceva decât răspunsuri proporționale la o acțiune tot mai amenințătoare a Federației Ruse, încercând să descurajeze noi escaladări din partea Federației Ruse. Deci, iată, un narativ care întoarce realitatea la 180 de grade și încearcă, de fapt, să justifice ceea ce tot în discurs prezintă Președintele Putin: „o respingere preventivă a agresiunii”, pe care, chipurile, ar fi plănuit-o Occidentul împotriva Rusiei. 

Se mai vorbește, sigur, și despre alte chestiuni acolo în discurs, cum ar fi livrările de arme moderne din țările NATO către Ucraina, care de asemenea ar fi justificat această acțiune preventivă a Federației Ruse. Or, cu toții știm că, de fapt, livrările de arme către Ucraina s-au produs după ce invazia s-a declanșat, pentru a ajuta victima agresiunii să facă față atacului ilegal, neprovocat, nejustificat al Federației Ruse. Deci, iată, constatăm în acest discurs o serie de elemente de justificare, mai degrabă defensive, din partea Președintelui Putin, pentru a explica publicului intern încă o dată, cu elemente care nu sunt neapărat noi – ele au tot fost utilizate de propaganda rusă – pentru a explica de ce Federația Rusă este în Ucraina.
 

Realizator: Vreun element care să dea speranță în privința terminării rapide a războiului, de exemplu, în ce spune Vladimir Putin astăzi, ați văzut ceva, vreun semnal?

Bogdan Aurescu: Este greu de decelat un astfel de semnal în afara unor evoluții concrete în teren în acest sens. Vorbeam și cu altă ocazie despre perspectivele negocierilor dintre Ucraina și Federația Rusă. 

Or, este clar că o negociere pe fond pentru soluționarea conflictului între cele două părți nu poate să aibă loc decât în condițiile în care există o încetare a focului completă în Ucraina și în condițiile în care, cel puțin parțial, să spunem, sau total, după cum cere partea ucraineană, să se retragă Federația Rusă, măcar acolo unde se găsea la momentul 24 februarie. Or, vedem că nu sunt întrunite aceste condiții în prezent. Deci, este greu de analizat în acest moment și de tras o concluzie cu privire la perspectivele unor negocieri pe fondul problemei. Sigur că există în continuare contacte între părți, la distanță, în diverse formule, dar atât timp cât evoluțiile din estul Ucrainei, pe teren, adică în contactul direct între cele două forțe armate, nu vor duce la un rezultat decelabil, este clar că nu putem vorbi despre o negociere reală.
 

Realizator: Nu sunt clare intenţiile, nu sunt clare nici măcar manevrele, adică operațiunile de război pe care le întreprind rușii în Marea Neagră, Odesa, Transnistria. Ştim în ce fel ele s-ar lega? Ne aducem aminte şi de declaraţia făcută de un general rus, cam pe la mijlocul celor 75 de zile de război. Întrebarea este: acum, pentru România, situația din Marea Neagră cum e?

Bogdan Aurescu: Situația din Marea Neagră este cea care este observabilă încă de la începutul ostilităților, adică este clar că nu doar pentru România, dar pentru Alianța Nord-Atlantică în ansamblul său și pentru securitatea europeană și euroatolantică în ansamblul său, războiul din Ucraina a dus la o deteriorare a securității. Acesta este un lucru absolut cert. 

Dar nu sunt elemente care să ne provoace îngrijorarea dincolo de această constatare, care este una evidentă. [Această deteriorare a securității] (e)ste și motivul pentru care Alianţa Nord-Atlantică a reacţionat, aşa cum cunoaștem, inclusiv la Summitul din 24 martie, de la Bruxelles, printr-o serie de decizii, dintre care o serie sunt deja puse în aplicare sau sunt în curs de a fi puse în aplicare. Mă refer, de exemplu, la decizia de a crea în România acel grup de luptă, care este în curs de formare, sub conducerea Franței ca națiune-cadru şi cu participarea altor aliaţi – unii dintre ei deja au adus trupe în România. Pe de altă parte, cu – să spunem – “bătaie” și „descărcare” la Summitul de la Madrid al Alianței Nord-Atlantice din iunie, când vom decide măsuri cu privire la transformarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, prin consolidarea acestei posturi, într-o manieră care să răspundă în mod adecvat noului context de securitate. 

Pentru că e adevărat că avem de-a face cu un nou context de securitate în care, față de momentul anterior, când aveam doar trupe ruseşti în Crimeea şi care controlau o anumită porțiune din spațiile maritime ale Ucrainei, din fața Crimeii, acum avem o prezență mai consolidată a forțelor rusești în Ucraina și, de asemenea, în Belarus, care este folosit tot ca un district militar al Federației Ruse, un nou district militar al Federaţiei Ruse. Deci este clar că Alianţa Nord-Atlantică se adaptează la acest tip de situație. De asemenea, iarăși ca efect al agresiunii ruse din Ucraina, există dezbateri foarte avansate în Suedia și, respectiv, în Finlanda, în ceea ce privește o posibilă decizie de aderare la Alianța Nord-Atlantică și este, de asemenea, foarte posibil să vedem în perioada următoare decizii ale acestor state de a solicita, în mod formal, aderarea la NATO. 

Vom discuta toate aceste chestiuni și la sfârșitul acestei săptămâni, la Berlin, unde va avea loc, sâmbătă și duminică, o reuniune informală a miniștrilor de externe aliați și, de asemenea, trebuie spus că deja, începând cu această săptămână sau cu săptămâna viitoare, vom începe discuțiile pe fond, atât în ceea ce privește măsurile care vor fi decise la Summitul de la Madrid din luna iunie, despre care am amintit mai devreme, consolidarea Flancului Estic, cât și în ceea ce privește aspectele care țin de negocierea noului Concept Strategic. Deja există un prim proiect de Concept Strategic, care a fost transmis aliaţilor, este în curs de analiză și o să începem negocierea acestui document.
 

Realizator: Provocări, incidente în Transnistria? Mai multe avertismente din partea ucrainenilor. Cum evaluați dumneavoastră situația Republicii Moldova? Cât de îngrijorătoare e situația securității de acolo?

Bogdan Aurescu: După cum știți, am fost în contact direct cu omologii din Republica Moldova, eu am discutat cu ministrul de externe, domnul Nicu Popescu, atunci, în proximitatea incidentelor, acum două săptămâni, domnul Președinte Iohannis a discutat vineri cu Președintele Maia Sandu. Am reacționat imediat după ce autoritățile Republicii Moldova și-au exprimat poziția oficială cu privire la acele incidente – pentru că era firesc și normal ca mai întâi să reacționeze autoritățile Republicii Moldova – și am întărit apelul la calm și responsabilitate pe care Președintele Maia Sandu l-a făcut cu acea ocazie. 

Am continuat să susținem aceste poziții, arătând că este complet contraindicat ca în această perioadă, care este una destul de complicată din cauza conflictului din Ucraina, să existe provocări sau evoluții artificial create, care să pună în pericol climatul de stabilitate și predictibilitate din Republica Moldova. 

Acele incidente au în continuare o origine care este disputabilă, pentru că nu există o anchetă care să le poată, să spunem, analiza în mod imparțial, independent, în Transnistria, dar este clar că atât propaganda transnistreană, cât şi propaganda rusă le-au folosit pentru a le atribui Ucrainei. Deci, cu siguranță, avem de-a face cu o încercare de a, să spunem, crea un anumit sentiment de neîncredere în Ucraina, în Transnistria, în rândul populației de acolo. 

Continuăm să susținem Republica Moldova pe toate celelalte dimensiuni, unde Republica Moldova are nevoie de sprijin, adică trebuie spus că, într-adevăr, Republica Moldova, chiar dacă în acest moment nu există niciun fel de element care să indice vreo intenție a Federației Ruse de a extinde războiul în Republica Moldova ca întreg, totuși are o serie de slăbiciuni generate de fluxul foarte mare de refugiaţi, care afectează capacitatea administrativă și financiară a Republicii Moldova. Când ai peste 100.000 de refugiaţi și cheltuieşti peste un milion de euro pe zi pentru gestionarea acestei situații, [asta] este într-adevăr o sarcină complicată pentru autoritățile unui stat destul de mic, ca Republica Moldova. De asemenea, există vulnerabilități economice generate de contextul crizei din Ucraina, absența unor piețe de export pentru anumite produse ale Republicii Moldova. Noi am încercat să găsim soluții și pentru chestiunile care țin de securitate energetică, să identificăm surse alternative de gaz. 

Am discutat cu Ucraina pentru export de electricitate, atât în Republica Moldova, cât și în România – este și o formă de sprijin pentru economia Ucrainei, să cumpărăm electricitate din Ucraina. Am organizat, pe 5 aprilie, împreună cu omologii mei german și francez, acea conferință de creare a unei Platforme de Sprijin pentru Republica Moldova, unde am strâns aproape 660 de milioane de euro pentru Republica Moldova, și vom avea o conferință de follow-up în luna iulie cel mai probabil, la București, pentru a continua acest efort. Am reușit să mai acordăm o donație care va fi transferată în perioada următoare, de 10 milioane de euro, ca sprijin bugetar direct pentru Republica Moldova, acordul de grant, nerambursabil, de 100 de milioane de euro a intrat în vigoare la sfârșitul săptămânii trecute și o să începem să finanțăm proiecte din acei bani. Încercăm să sprijinim cât mai mult Republica Moldova, prin preluarea de refugiați, direct de la granița dintre Republica Moldova și Ucraina, prin acel coridor verde pe care l-am creat, prin trimiterea de ajutor umanitar, aproximativ 80 de tone de produse de diverse feluri, pentru a sprijini efortul de gestionare a crizei refugiaților. Am donat 5.000 de tone de păcură pentru sistemul energetic din Republica Moldova, 300 de tone de combustibil, benzină și motorină. Deci este un efort pe care noi îl facem în continuare, împreună cu Republica Moldova, pentru a încerca să limităm efectele secundare ale acestei situații, care afectează acest vecin al Ucrainei.
 

Realizator: O declarație pe care ați făcut astăzi. Modul în care România a gestionat situația refugiaților veniți din Ucraina este încă un argument puternic că țara noastră acționează deja ca un stat membru Schengen și că merită să se alăture de jure spațiului de liberă circulație. Când vom avea o decizie domnule ministru?

Bogdan Aurescu: Eu am încercat să prezint toate fațetele efortului pe care noi l-am făcut în gestionarea situației refugiaților. Deja avem peste 927.000 de refugiați ucraineni care au intrat în România, de la începutul crizei, la care se adaugă aproximativ 30.000 de cetățeni străini ai altor state terțe față de Ucraina pe care, iarăși, i-am ajutat să intre în România. Deci, a fost un efort considerabil. Împreună, sigur, cu societatea civilă, cu companii, cu cetățenii români care, cu foarte multă empatie și solidaritate, s-au mobilizat în sprijinul refugiaților, cu multe alte măsuri pe care Guvernul României le-a luat pentru ca cei care au rămas în România, care deja sunt aproape 90.000, să se simtă, în măsura posibilului, cât mai confortabil, dacă se poate spune așa într-o situație de război. Asta arată că România a știut să gestioneze foarte bine acest val de refugiați, aplicând în același timp standardele Schengen, exact așa cum sunt ele prevăzute de Codul frontierelor Schengen.
 

Realizator: Adică oamenii ăștia nu au intrat ca în brânză, ei au fost procesați.

Bogdan Aurescu: Evident, au fost procesaţi, au beneficiat de standardele europene în materie, de Directiva privind prezența și protecția temporară. Deci au existat tot felul de măsuri care au fost luate, am lucrat împreună cu FRONTEX, împreună cu alte agenții europene. 

Hub-ul umanitar de la Suceava care a fost creat reprezintă, la rândul său, o măsură pe care am luat-o împreună cu Comisia Europeană, deci este parte a măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru gestionarea acestei crize şi sunt deja peste 35 de convoaie care au fost trimise în Ucraina, peste 170 și ceva de camioane care au dus ajutoare internaționale în Ucraina. Toate aceste eforturi ale României au fost apreciate de către Comisia Europeană. 

Discutam astăzi cu șefa reprezentanței Comisiei Europene din România: opt comisari europeni, la care s-a adăugat și Președintele Comisiei Europene, au vizitat România de la începutul acestei crize și aprecierea, atât a instituțiilor europene, cât și statelor membre – și ați văzut cât de multe vizite am avut în această perioadă din partea unor înalți oficiali ai statelor membre – toți au apreciat în modul cel mai pozitiv efortul pe care România l-a făcut. Şi cred că este un argument suplimentar, pe lângă faptul că noi deja îndeplinim condițiile pentru a adera la spațiul Schengen, pentru susținerea acestui obiectiv. 
 

Realizator: Vom avea anul acesta o decizie? Dacă e da sau ba?

Bogdan Aurescu: Eu m-am ferit să dau termene – nu am spus niciodată – atunci când e vorba spre dosare atât de complicate și sensibile, să dau vreun termen clar…
 

Realizator: Simțiți că s-a schimbat atitudinea față de noi în subiectul ăsta?

Bogdan Aurescu: Cu siguranță că eforturile noastre continuă și sper să avem un context favorabil în perioada următoare, fără însă, repet, să creez vreo așteptare deosebită.
 

Realizator: Discuții, negocieri în Uniunea Europeană în legătură cu embargoul asupra petrolului importat din Federația Rusă, apoi asupra gazului, cu perioade de tranziție. Cum se va întâmpla? Când vine ziua Z, cum se va întâmpla?

Bogdan Aurescu: Deocamdată, suntem în faza în care al şaselea pachet de sancțiuni este în discuție în continuare. El se referă doar la petrol, în acest moment. Interzicerea importului de gaz din Federația Rusă nu face parte în acest moment din pachetul care se discută.
 

Realizator: Dar e pregătită măsura sau se pregăteşte.

Bogdan Aurescu: Este o măsură care, sigur, trebuie pregătită, pentru că există deja un nivel de ambiţie creat de Uniunea Europeană pentru a renunța gradual la importurile de gaze din Federația Rusă, iar în ceea ce privește petrolul, încă se discută. Noi susținem această măsură, care presupune și o perioadă de tranziție sau de grație, să spunem, de phase out, în acest proces de renunțare la importurile de petrol. Nu am încă rezultatul discuțiilor de astăzi de la Bruxelles. Sper însă să ajungem la un consens, în așa fel încât să putem să adoptăm acest pachet cât mai curând, pentru că, până la urmă, ceea ce este important este ca presiunea asupra Federației Ruse să continue. Iar pachetul nu este doar despre petrol. Mai sunt și alte măsuri care sunt incluse acolo; scoaterea altor bănci importante ale Rusiei din sistemul SWIFT, interzicerea anumitor canale de media ale Federației Ruse, care sunt, de asemenea, utilizate pentru propaganda rusă de război. Și mai sunt și alte măsuri – listări suplimentare de factori de decizie din Federația Rusă, măsuri care au în vedere și Belarusul, pentru că Belarusul, după cum știm, a sprijinit această agresiune, este complice la agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Este important ca aceste măsuri să fie decise cât mai rapid. Noi susținem o adoptare cât mai rapidă și am acționat în cadrul acestor negocieri foarte constructiv.
 

Realizator: Păreau destul de avansate pregătirile pentru ca România să ajute Ucraina în exportul de cereale, cel puțin, prin portul Constanța. Numai că exact după ce s-au făcut anunțurile, rușii au distrus un pod de cale ferată și rutier din apropierea Odesei. Rămân în picioare planurile astea? Mai facem ceva împreună sau gata?

Bogdan Aurescu: Planurile rămân în continuare în picioare. Noi am discutat, pe de o parte, când a venit ministrul de externe Kuleba la București, pe 22 aprilie, am avut o discuție foarte aplicată pe măsurile pe care le putem lua pentru a sprijini Ucraina. Pe de altă parte, am discutat la Kiev, când domnul Prim-ministru a vorbit și cu Președintele Zelenski și cu Prim-ministrul Ucrainei și sunt mai multe tipuri de măsuri pe care le putem lua. 

Unele dintre ele le-am demarat deja, suntem deja în pregătire. Am discutat despre o extindere a numărului de puncte de trecere a frontierei sau o recalificare a unora dintre aceste puncte de trecere a frontierei, pentru a putea să le folosim și pentru traficul de mărfuri de produse din Ucraina – și știm exact care sunt aceste puncte de trecere, am cartografiat exact ce măsuri trebuie să fie luate, [inclusiv ca] să folosim unele puncte de trecere a frontierei și pentru traficul de produse de origine animală, de exemplu, pentru care sunt necesare măsuri specifice. Asta este una dintre măsurile pe care le-am gândit. Am discutat atunci [și] despre extinderea căii ferate cu ecartament lat până în portul Galați, pentru a putea să folosim portul pentru acest export de grâne, care să fie duse până în Constanța, sau să fie utilizată Dunărea în tranzitul acestor bunuri spre centrul și vestul Europei. 

De altfel, acum două săptămâni, deja din portul Constanța plecaseră 80.000 de tone de porumb către destinații din alte state care au nevoie de aceste cereale ucrainene. Săptămâna trecută, încă 26.000 de tone de cereale ucrainene au plecat spre alte destinații. Am discutat și cu un număr de omologi de-ai mei posibilitatea de a crea un grup de sprijin pentru Ucraina din această perspectivă, de a ajuta tranzitul produselor ucrainene către pieţe terțe pentru că, pe de o parte, Ucraina are nevoie de bani pentru a susține efortul de apărare, iar, pe de altă parte, pentru că nu vrem să degenereze această criză alimentară provocată de acțiunile Federației Ruse. 

Speram să putem în continuare să folosim și portul Constanța, și portul Galați, și Dunărea, ca mijloc de transport. Am discutat și cu Premierul bulgar, când a venit la București: domnul Prim-Ministru Ciucă a avut o discuție extrem de pragmatică și foarte aplicată, inclusiv cu prezența comisarului Adina Vălean, comisarul european pentru transport, în așa fel încât să recuperăm întârzierile în aplicarea acelui proiect finanțat cu bani europeni care se cheamă Fast Danube și care presupune dragarea Dunării, în așa fel încât Dunărea să fie navigabilă pe tot parcursul anului, astfel încât mărfurile ucrainene, dar și mărfurile românești, să poată să folosească Dunărea, care este cea mai ieftină cale de transport spre centrul și vestul Europei. Deci sperăm ca tot acest complex de măsuri, la care se adaugă şi cea pe care am menţionat-o mai devreme și anume proiectul de a cumpăra electricitate din Ucraina, să fie de ajutor Ucrainei în această perioadă foarte dificilă, să putem să sprijinim economia acestei țări.
 

Realizator: I-am întrebat pe toţi liderii noştri care au fost la Kiev, vă întreb și pe dumneavoastră, pentru că Volodimir Zelenski nu îi inspiră doar pe ucraineni, îi inspiră și pe români, îi inspiră pe mulţi care se uită la el cu mare admiraţie. Cum l-aţi perceput?

Bogdan Aurescu: Un lider foarte hotărât, mobilizat.
 

Realizator: E energic, aşa cum apare la televizor?

Bogdan Aurescu: E energic, da, cu foarte multă energie în sensul rezolvării lucrurilor care afectează Ucraina și foarte deschis spre extinderea parteneriatului cu România, pentru că, așa cum spunea și omologul meu, domnul ministru Kuleba, la București, când a venit pe 22 aprilie, Ucraina percepe în acest moment România ca pe un partener și prieten adevărat, real. 

Sigur, nu ar fi trebuit să vină războiul ca să se înțeleagă lucrul acesta, pentru că noi am sprijinit Ucraina și înainte de acest moment, dar este clar că sprijinul pe care România l-a acordat Ucrainei – şi care este un sprijin multidimensional – va avea un impact pozitiv după ce acest război se va finaliza. Este clar că va fi o nouă fază în relația dintre România și Ucraina și mă bucur că este așa, chiar dacă pentru asta, mă rog, a trebuit să existe un astfel de conflict – eu sper ca el să se finalizeze și Ucraina să își recâștige teritoriile pe care, în momentul de față, Federația Rusă încearcă să i le cotropească. 

Deci, un leadership ucrainean, vorbesc nu doar de Preşedintele Zelenski, ci şi de Prim-ministru şi de ceilalţi oficiali cu care ne-am văzut, foarte deschişi, determinați să își apăre țara și să facă tot ceea ce este posibil pentru a reuși în acest conflict, în această confruntare, care știu ce au de făcut. Discuția a fost extrem de pragmatică și foarte așezată pe un plan, dacă pot să spun așa, și cu deschidere pentru cooperarea pe toate domeniile cu România, sigur, atunci când lucrurile o vor permite. Şi aici am remarcat și o deschidere deosebită în ceea ce privește situaţia minorităţii române din Ucraina. Comunitatea română din Ucraina a fost pe agenda discuțiilor noastre şi la discuția pe care am avut-o cu ministrul Kuleba, și la discuțiile de la Kiev. Noi am ridicat permanent acest subiect, care este unul important și pentru noi, și pentru comunitatea din Ucraina și, evident, și pentru Ucraina în întregul său. Iar reacţia Președintelui Zelenski a fost una elocventă. El a spus că este hotărât ca să acorde comunității române din Ucraina aceleași drepturi, în oglindă, pe care România le acordă comunității ucrainene din România. Noi ştim că standardele pe care noi le aplicăm comunităților minoritare din România sunt ridicate și, dacă acest lucru se va realiza, eu cred că suntem pe o cale bună.
 

Realizator: Ultima întrebare se referă la cea mai mare temere a noastră, a tuturor: cât de mare este amenințarea nucleară? Între timp ne-am obișnuit, am început și noi să învățăm, cum mai degrabă retoric Moscova folosește această amenințare, pentru că îi place să ne facă să ne fie frică. Dar pentru dumneavoastră, la alt nivel, cu alte informații, cum evaluați această amenințare?

Bogdan Aurescu: Sigur că ne-am obișnuit, dar nu am fi vrut să ne obișnuim cu această retorică, pentru că până la urmă este vorba despre o intensificare în ultima perioadă a propagandei ruse, pe care o vedem pe toate posturile rusești care propagă acest tip de analize și de informații, referiri la capacitățile nucleare ale Federației Ruse. Găsim și în discursul de astăzi al Președintelui Putin o referire, sigur, nu la capacitățile Federației Ruse, ci la acea acuzație că Ucraina, înainte de declanșarea războiului, dorea să obțină arme nucleare, ceea ce, evident, este o informație falsă, este iarăși un element de fake news.
 

Realizator: Ucraina a renunțat la capacitățile nucleare.

Bogdan Aurescu: Toate informațiile pe care le avem până în acest moment nu indică intenția, cel puțin nu în perioada imediat următoare, a Federaţiei Ruse de a folosi arma nucleară, pentru că acest lucru nu se poate întâmpla pur și simplu apăsând un buton, chiar dacă avem această reprezentare, să spunem, în cultura populară, ca să zic așa. 

Lucrurile sunt ceva mai complicate, procedura este un pic mai complexă. Nu există astfel de informații în acest moment. Pe de altă parte, în deciziile Summitului din 24 martie noi avertizăm – NATO, ca întreg – Rusia cu privire la posibila folosire a unor arme de distrugere în masă și spunem că acest lucru este inacceptabil și poate să atragă consecințe extrem de dure. Aceasta este mențiunea din declarația finală a Summitului din 24 martie de la Bruxelles. Prin urmare, Federația Rusă trebuie să fie conștientă că orice intenție materializată de a folosi arme de distrugere în masă poate să provoace consecințe extrem, extrem de dure din partea comunității internaționale.
 

Realizator: Mulţumesc mult, Bogdan Aurescu, ministrul de afaceri externe al României.

Bogdan Aurescu: Vă mulţumesc şi eu.

 

Sursa: Interviul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru emisiunea „Jurnalul de Seară”