Bogdan Aurescu: Condamnăm orice provocări și tentative de a atrage Republica Moldova în acțiuni ce îi pot pune în pericol pacea și securitatea – Interviu
România condamnă orice provocări și tentative de a atrage Republica Moldova în acțiuni ce pot pune în pericol pacea și securitatea Republicii Moldova, fără a ne angaja, pe mai departe, în speculații privind posibile escaladări viitoare, spune ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu acordat spotmedia.ro.
Din aceste încercări face parte și declarația ministrului rus de externe Lavrov, care zicea vineri că Republica Moldova „ar trebui să fie îngrijorată de viitorul său, pentru că este târâtă în NATO” și că asta nu va ajuta la securitatea Republicii Moldova. E cel puțin ciudată această afirmație, având în vedere că Republica Moldova nu și-a fixat ca obiectiv de politică externă aderarea la NATO, fiind de altfel un stat neutru, potrivit Constituției. Mai multă reținere nu ar strica.
În același timp, spune Bogdan Aurescu, România continuă să susțină soluționarea pe cale politică a problemei transnistrene, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional, fără afectarea orientării sale pro-europene.
Reporter: Domnule ministru, România tace și face, cam așa se rezumă răspunsul autorităților privind sprijinul acordat de București Ucrainei. Sunt aici două întrebări: prima e de ce această atitudine, care este percepută ca inacțiune? A doua: ce face România pentru a sprijini Ucraina contra agresiunii ruse? În ce constă, concret, sprijinul?
Bogdan Aurescu: Sprijinul acordat de România Ucrainei este cât se poate de consistent și multidimensional, începând de la cetățenii români care, cu toată empatia și solidaritatea, se implică în ajutorarea ucrainenilor care fug din calea războiului, și continuând cu solidaritatea demonstrată în mod practic la nivel politic și diplomatic.
În aceste condiții, răspunsul la prima întrebare nu poate fi decât unul bazat pe fapte.
Ceea ce contează este ceea ce facem concret, și mai puțin ceea ce spunem. Iar ceea ce am făcut și facem este cunoscut pe deplin de Ucraina, care apreciază în mod deosebit sprijinul complex acordat de România. Am constatat direct, personal, acest aspect cu ocazia vizitei omologului meu, ministrul Kuleba, la București, pe 22 aprilie, respectiv atunci când l-am întâlnit pe premierul Denys Shmyhal și pe președintele Zelensky la Kiev, pe 26 aprilie.
Declarațiile acestor oficiali ucraineni sunt grăitoare și elocvente. Amintesc ce spunea Dmytro Kuleba la București: „…adevărata față pe care a arătat-o România este cea a unui prieten sincer, care nu numai că vorbește, dar care și face, și oferă Ucrainei un sprijin foarte specific”. Sau „România a fost foarte sinceră, prietenoasă și deschisă la minte și a venit în întâmpinarea [nevoilor Ucrainei] încă de la începutul războiului.” Sau „Aș dori să felicit Guvernul României pentru conturarea unei politici, abordări foarte inteligente, încă de la începutul agresiunii, de a oferi, de a fi alături de Ucraina”.
Eu însumi am arătat, cu acel prilej, că România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO, este un stat extrem de responsabil și de asumat față de îndeplinirea obligațiilor sale internaționale, față de sprijinirea Ucrainei în toate domeniile și față de partenerii săi.
Dar pot să fac și un mic istoric cu o parte măcar a eforturilor și contribuțiilor României în sprijinul Ucrainei.
Astfel, în plan politico-diplomatic, cu fiecare prilej și la nivelul tuturor organizațiilor internaționale din care facem parte, România a reiterat hotărât sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și a condamnat încălcările flagrante ale tuturor obligațiilor internaționale asumate de Rusia. În calitate de stat membru UE și aliat NATO, România a acționat determinat în vederea formulării unui răspuns internațional ferm, coerent și cuprinzător față de acțiunile Rusiei în Ucraina și față de amenințările formulate de Moscova la adresa securității europene și euroatlantice. În toată această perioadă, am realizat demersuri consistente pentru menținerea constantă pe agenda internațională a situației din Ucraina.
De asemenea, colaborarea României cu autoritățile de la Kiev a rămas extrem de strânsă, la cel mai înalt nivel politic, dar și la nivel tehnic. De la debutul agresiunii ruse, Președinții Klaus Iohannis și Volodymyr Zelensky au avut patru discuții telefonice, două în februarie și două în martie, prilej cu care șeful statului român a exprimat sprijinul ferm și foarte concret al României pentru Ucraina și a dat asigurări asupra continuării ajutorului, mai ales umanitar, pentru Ucraina.
La rândul meu, am fost și sunt în contact permanent cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, menținând un dialog strâns nu doar în contextul agresiunii actuale, ci și în cel al escaladărilor anterioare.
La 22 aprilie, am organizat, cum am spus deja, consultări politice cu ministrul Kuleba, aflat în vizită în România la invitația mea. De asemenea, la inițiativa mea, domnul Kuleba s-a alăturat atât reuniunii trilaterale România – Polonia – Turcia, de anul trecut, cât și reuniunii miniștrilor de externe din statele B9, organizată de mine anul acesta, în februarie, la București, în prezența omologului francez.
Pentru a contribui la menținerea evoluțiilor din Ucraina și din regiune pe agenda internațională, am participat la cinci reuniuni ordinare și extraordinare ale Consiliului Afaceri Externe (CAE), două reuniuni ale miniștrilor de externe NATO și la o reuniune extraordinară la nivel ministerial a Consiliului Permanent al OSCE. La acestea se adaugă zeci de participări la reuniuni externe, convorbiri, primiri, întrevederi sau vizite la nivel de Președinte și Prim-ministru, cu implicarea, contribuția și sprijinul Ministerului Afacerilor Externe. Am avut convorbiri telefonice, consultări politice și întrevederi cu mai mult de 23 de omologi din state UE și non-UE și alți oficiali străini, în contextul vizitelor la București sau în marja unor reuniuni importante
În ce privește cea de-a doua întrebare, vă reamintesc faptul că România a reacționat prompt și consistent, încă de la începutul invaziei ruse, prin numeroase măsuri, pentru a oferi adăpost și asistență persoanelor refugiate din Ucraina.
Până în prezent, pe teritoriul țării noastre au intrat peste 854.000 de refugiați, dintre care mai mult de 86.000 au rămas în România. Asistența acordată acestor persoane valorează mai mult de 69 milioane euro, constând în: acces la servicii medicale, învățământ – peste 1.600 de copii sunt deja înregistrați în sistemul de educație românesc –, măsuri de sprijin pentru copiii aflați în situații deosebite, asigurarea transportului gratuit pe teritoriul României, precum și măsuri pentru deschiderea pieței de muncă pentru cetățenii ucraineni, peste 2.100 de cetățeni ucraineni figurând ca fiind înregistrați în România cu contracte de muncă încheiate după începerea agresiunii.
Trebuie să conștientizăm că efortul României a fost cu totul deosebit față de majoritatea statelor, fiind, după Polonia, al doilea stat de primire, raportat la numarul acestora, a refugiaților ucraineni. Acest efort face ca, per ansamblu, contribuția României la gestionarea crizei generate de Rusia să fie cu adevărat remarcabilă.
Totodată, România a acordat mai multe tranșe de ajutor umanitar Ucrainei, constând în combustibil, medicamente, alimente, și amintesc aici, ca exemple, pachetul din 28 februarie în valoare de 3.4 milioane de euro, cel din 16 martie de 2.3 milioane de euro și donația celor 11 ambulanțe, care a fost finalizată în cursul săptămânii trecute. De asemenea, prin hub-ul umanitar de la Suceava, care este funcțional din 9 martie, se asigură livrarea în mod constant de ajutor pentru Ucraina, până în prezent fiind tranzitat de 34 convoaie umanitare, constând în 168 camioane din numeroase țări europene – Italia, Franța, Bulgaria, Austria, România, Slovenia și Cipru.
Pentru a se apăra, Ucraina trebuie să continue să lupte și să se pregătească pentru procesul de reconstrucție, după ce acest conflict va fi încheiat. În cadrul acestui proces de reconstrucție, care va fi unul de durată, întreaga comunitate internațională va trebui să acorde sprijin, iar România este gata să fie parte a acestui efort susținut, după cum a subliniat și prim-ministrul României în cadrul vizitei din 26 aprilie, când am discutat acest subiect cu oficialii ucraineni.
Acordăm sprijin pentru economia Ucrainei, grav afectată de conflict. Astfel, am liberalizat accesul transportatorilor ucraineni de marfă pe teritoriul României, am extins capacitățile portului Constanța pentru a permite exportul acestor mărfuri, inclusiv cereale, spre terțe piețe – primul vapor încărcat cu grâne ucrainene a plecat deja din Constanța la 29 aprilie, extindem accesul liniilor ferate cu ecartament larg care aduc trenuri din Ucraina la Galați pentru a permite utilizarea Dunării pentru transportul mărfurilor Ucrainei.
Toate acestea, pentru a suplini blocada rusă asupra portului Odesa. Extindem numărul și capacitatea punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina, așa cum am stabilit la întâlnirea mea cu ministrul Kuleba și respectiv la întâlnirile de la Kiev. Și nu sunt decât exemple. Nu ne vom opri aici.
Totodată, România sprijină aspirațiile europene ale Ucrainei și a pledat în mod constant pentru recunoașterea perspectivei europene a statului nostru vecin, alături de Republica Moldova și Georgia.
România a transmis și susținut permanent la nivelul Uniunii Europene, atât la nivelul reuniunii șefilor de stat și de guvern, cât și în reuniunile miniștrilor de externe din statele europene la care am participat, că UE trebuie să arate viziune și curaj pentru a da Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei semnalul pe care acestea îl așteaptă. Pentru că noi considerăm că toate cele trei țări trebuie să aparțină familiei europene.
Reporter: Asistăm, de două zile, la o serie de evenimente în Transnistria, care vin după declarații belicoase ale unor oficiali ruși la adresa Republicii Moldova și a României. Poate escalada situația acolo, mă refer la o extindere a războiului spre această zonă? Cu ce scenarii se lucrează?
Bogdan Aurescu: Ne preocupă această situație. Am discutat personal cu omologul meu, domnul Nicu Popescu, despre acest subiect, și am exprimat, inclusiv public, sprijinul nostru deplin pentru apelul la calm și responsabilitate formulat de către doamna Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova.
La rândul nostru, condamnăm orice provocări și tentative de a atrage Republica Moldova în acțiuni ce pot pune în pericol pacea și securitatea Republicii Moldova, fără a ne angaja, pe mai departe, în speculații privind posibile escaladări viitoare.
Contextul regional de ansamblu rămâne însă extrem de complicat.
Încercările de escaladare artificială, nejustificată a tensiunilor nu contribuie la menținerea unui climat predictibil și stabil și nu sunt în interesul locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului, mai ales în actualul context regional de securitate.
Din aceste încercări face parte și declarația ministrului rus de externe Lavrov, care zicea vineri că Republica Moldova „ar trebui să fie îngrijorată de viitorul său, pentru că este târâta în NATO” și că asta nu va ajuta la securitatea Republicii Moldova. E cel puțin ciudată această afirmație, având în vedere că Republica Moldova nu și-a fixat ca obiectiv de politică externă aderarea la NATO, fiind de altfel un stat neutru, potrivit Constituției.
Mai multă reținere nu ar strica.
În același timp, România continuă să susțină soluționarea pe cale politică a problemei transnistrene, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional, fără afectarea orientării sale pro-europene.
De altfel, România rămâne unul dintre cei mai vocali susținători ai parcursului european al Republicii Moldova, precum și ai sprijinului pentru întărirea capacității statului vecin, a rezilienței sale, pentru a face față provocărilor din prezent.
Reporter: În eventualitatea acestui scenariu, este România pregătită să sprijine Republica Moldova? Cum? Există, de pildă, rute de evacuare a populației?
Bogdan Aurescu: Nu operăm cu astfel de scenarii – ne raportăm la evaluările autorităților de la Chișinău și la solicitările concrete ale țării vecine în materie de sprijin în contextul actual. Orice speculații sunt, în acest context, contraproductive.
Pe de altă parte, vreau să reamintesc, cu acest prilej, printre eforturile consistente realizate de România în sprijinul Republicii Moldova, cel mai recent demers de substanță – Conferința Internațională privind crearea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova sau “Moldova Support Platform”, co-organizată de România, Germania și Franța la 5 aprilie, la Berlin, pe care am prezidat-o personal, împreună cu omologii mei german și francez. Conferința a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar și asistență financiară, angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiați ucraineni din Republica Moldova, precum și ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane euro. România va găzdui în această vară cea de-a doua conferință ministerială a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova.
Vreau să subliniez, totodată, că încă de la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistență umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților ajunși în Republica Moldova. În acest sens, cu ocazia vizitei Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Chișinău, la 16 martie 2022, un convoi umanitar cu un total de 55 de tone de produse alimentare și alte produse destinate refugiaților ucraineni a sosit în Republica Moldova. Aceste ajutoare transportate în Republica Moldova sub coordonarea Guvernului României totalizează, în prezent, 72 de tone.
România a alocat, de asemenea, asistență umanitară sub forma unor cantități de carburanți și păcură Republicii Moldova: peste 300 de tone de motorină și benzină și 5000 tone de păcură.
De asemenea, România a luat măsuri, prin organizarea unor coridoare verzi, pentru preluarea directă, pe cale rutieră și feroviară, a refugiaților ucraineni din Republica Moldova și transportarea acestora în România, unde li se acordă asistența cuvenită și necesară.
Reporter: Majoritatea analiștilor se așteaptă ca Vladimir Putin să forțeze lucrurile, pentru a putea anunța în 9 mai o victorie. Este reală amenințarea cu folosirea armelor tactice/chimice sau chiar nucleare?
Bogdan Aurescu: Situația continuă să se agraveze din ce în ce mai mult în teren, după cum vedem cu toții, prin intensificarea agresiunii militare și a concentrării atacurilor în anumite regiuni. Nu voi specula în legătură cu strategia și planurile Moscovei, însă, după cum știți, există în continuare o serie de amenințări privind utilizarea de arme neconvenționale.
Din această perspectivă, liderii NATO au transmis în cadrul Summitului Alianței din 24 martie, prin declarația adoptată, faptul că utilizarea de orice fel de către Rusia a armelor chimice sau biologice este inacceptabilă și atrage consecințe severe. De asemenea, NATO își va întări pregătirea și capacitatea de reacție la amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare, iar decizii suplimentare în acest scop vor fi adoptate în luna iunie, la Summitul NATO de la Madrid.
Anterior, la 14 martie 2022, am transmis o scrisoare directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică / AIEA, Rafael Mariano Grossi, în contextul informațiilor îngrijorătoare privind situația centralelor nucleare din Ucraina.
Am reiterat condamnarea în cei mai duri termeni a agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei și am exprimat preocuparea cu privire la riscurile de siguranță și securitate nucleară asociate, în condițiile în care eventualele daune aduse oricărei instalații nucleare pot genera consecințe grave pentru sănătatea umană și pentru mediu.
De altfel, directorul general Grossi a răspuns asigurând că Agenția monitorizează cu cea mai mare vigilență evoluțiile pe acest palier, menține un contact apropiat cu autoritățile ucrainene de resort și întreprinde demersuri pentru stabilizarea siguranței și securității facilităților nucleare ale Ucrainei. Reafirm, și cu această ocazie, sprijinul deplin al României pentru eforturile AIEA în acest sens.
Reporter: Domnule ministru, am văzut că președintele SUA Joe Biden denumește faptele Rusiei în Ucraina cu termenul „genocid”, pe care însă președintele francez Emmanuel Macron îl evită. Care este poziția României aici și de ce e important să folosim sau nu acest termen?
Bogdan Aurescu: Am spus-o personal de mai multe ori: Rusia răspunde, ca stat, conform dreptului internațional, pentru crimele internaționale comise pe teritoriul Ucrainei în acele zone care s-au aflat sub controlul său, pe perioada ocupației ilegale de către forțele sale armate, a unor părți ale acestui teritoriu, în cursul conflictului.
O repet și acum: aceste crime de război, crime împotriva umanității și crime de genocid nu pot să rămână nepedepsite, iar toți cei care le-au comis trebuie să răspundă și să fie pedepsiți de justiția internațională.
Am văzut cu ochii mei, la vizita din 26 aprilie, când am fost la Irpin și Borodianka, dezastrul provocat de atacurile repetate, ilegale și complet nejustificate ale Rusiei împotriva unor ținte civile. Nu există cuvinte care să poată descrie dimensiunea reală a suferinței provocate în aceste zone.
Poziția României față de invazia rusă este foarte clară și a fost exprimată ferm și constant, la cel mai înalt nivel: Rusia încalcă flagrant dreptul internațional și obligațiile internaționale asumate inclusiv prin prevederile Cartei ONU. Nici România, nici comunitatea internațională, nu pot accepta respingerea ordinii bazate pe reguli sau impunerea arbitrariului prin intermediul folosirii ilegale a forței.
Conform prevederilor dreptului internațional, în special cele cuprinse în art. 2 din Convenția pentru prevenirea și combaterea crimei de genocid din 1948, infracțiunea de genocid constă în săvârșirea de omoruri sau de alte acte, detaliate în articolul menționat, îndreptate împotriva membrilor unui grup naţional, etnic, rasial sau religios, comise cu intenţia de a distruge, în totalitate sau în parte, grupul respectiv. Statele au, conform Convenției amintite, obligația de a incrimina și a preveni săvârșirea de acte de genocid, precum și de a asigura investigarea și pedepsirea făptuitorilor.
Genocidul este așadar o crimă de drept internațional și este incriminat inclusiv prin intermediul Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale.
În acest sens, România, alături de alte state like-minded, a sesizat Procurorul Curții Penale Internaționale / CPI pentru anchetarea comiterii, pe teritoriul Ucrainei, a unor infracțiuni circumscrise jurisdicției CPI. Suplimentar, între măsurile concrete de susținere a Curții, am inițiat, iar Guvernul a aprobat, o contribuție financiară voluntară, din bugetul MAE, la Fondul Fiduciar al CPI destinat sprijinirii activității Biroului Procurorului pentru anul 2022, cu suma de 100.000 Euro.
De asemenea, la 3 martie, am acționat, împreună cu alte 44 de state participante la OSCE pentru activarea Mecanismului OSCE de la Moscova pentru evaluarea impactului asupra drepturilor omului și situației umanitare cauzat de agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei. România a devenit, de asemenea, membru al Grupului de Prieteni privind răspunderea pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
Așadar, România sprijină foarte activ eforturile comunității internaționale în vederea investigării acțiunilor trupelor Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei, în scopul determinării săvârșirii unor crime de genocid, a unor crime împotriva umanității sau a unor crime de război, precum și în vederea pedepsirii corespunzătoare a persoanelor responsabile, cu respectarea deplină a independenței și imparțialității procedurilor judiciare în curs.
Interviul este disponibil pe SpotMedia AICI.
Sursa: Interviul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru SpotMedia
