MAE: Interviul ministrului Bogdan Aurescu pentru emisiunea „Actualitatea” B1 TV – 24 iunie, ora 21.00

Captură video AICI.

Realizator: Îl salut acum pe invitatul începutului de ediție, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu. Bună seara, domnul ministru! Mulțumesc foarte mult!

Bogdan Aurescu: Bună seara! Mă bucur să revin!
 

Realizator: Mulțumim! Ne uităm, sigur, și retrospectiv la momentul foarte important de ieri, la decizia istorică a liderilor Uniunii Europene de a acorda statutul de țări candidate Republicii Moldova și Ucrainei. Ne uităm, însă, și la ce urmează peste doar câteva zile, acest Summit NATO de care pomeneam. Cât e de important pentru noi în contextul ăsta, în momentul ăsta, la ce trebuie să fim atenți?

Bogdan Aurescu: Este un Summit extrem de important, este al treilea Summit NATO din acest an, de la începutul anului, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Este un context care a determinat deja o serie de decizii foarte importante la nivel aliat, inclusiv la Summitul precedent, cel din 24 martie, unde s-au luat deja decizii care ne privesc direct, inclusiv una dintre deciziile cele mai importante referindu-se la crearea a patru noi grupuri de luptă, suplimentare pe Flancul Estic, în total opt în acest moment, inclusiv un grup de luptă în România, care este în proces de alcătuire în acest moment, sub comandă franceză. Dar, tot la Summitul din 24 martie, s-a stabilit ca țintă pentru acest Summit de săptămâna viitoare declanșarea unui proces de transformare accelerată a NATO, în așa fel încât pe termen lung postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice, mai ales pe Flancul Estic, să fie consolidată, să fie consolidată și eficientizată. Prin urmare, Summitul de săptămâna viitoare este un Summit foarte important, pe de-o parte din perspectiva acestor măsuri concrete, dintre care unele au fost deja amintite în introducerea dumneavoastră, mă refer în special la măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Pe de altă parte – din perspectiva adoptării noului Concept Strategic al Alianței, care este un document ce va ghida activitatea NATO pentru cel puțin următorul deceniu, dacă nu mai mult, la care se adaugă și o serie de alte documente importante: un raport privind descurajarea și apărarea, care detaliază măsurile despre care am amintit, o declarație politică a Summitului, care va sumariza cele mai importante decizii care se vor lua, decizii referitoare la sprijinul pentru parteneri – pentru că e foarte important de conștientizat faptul că, dacă întărim reziliența partenerilor Alianței, și reziliența noastră este mai puternică, se vor adopta pachete de sprijin pentru Ucraina, de exemplu, pentru alți parteneri, inclusiv din vecinătate. Și vor fi luate și alte decizii relevante, de exemplu o decizie referitoare la Fondul de inovare al Alianței Nord-Atlantice și se va semna, de fapt se va adopta Carta acceleratorului de inovare al NATO în domeniul apărării, care se referă la noile tehnologii, care au un rol din ce în ce mai important în domeniul apărării.
 

Realizator: În acești 10 ani, domnule ministru, apropo de… peste 10 ani, apropo de 2010 – momentul în care a fost ultima oară revizuit acest Concept – și 2022, iată momentul în care el se va primeni și Rusia va deveni sau va redeveni o amenințare directă la adresa securității transatlantice, noi am avut câteva episoade de un pas înainte, doi înapoi, să spunem așa. Ne amintim de momentul 2008, ne amintim pe urmă de 2014, momentul în care avertismentele lui Putin, mă rog, n-au fost percepute atât de amenințător cum avea să se dovedească. A urmat anexarea ilegală a Crimeei și a fost limpede – nu? – că Rusia chiar era convinsă și gata să treacă la fapte, apropo de aversiunea ei față de extinderea NATO. După care am văzut ce s-a întâmplat în ultimele câteva luni – pretenția ca NATO să revină la formatul dinainte de 1997, în niciun caz aderarea Ucrainei și așa mai departe. În momentul ăsta unde suntem, adică vom declara Rusia amenințare strategică, vom consemna asta acolo, va schimba asta ceva? Ne așteptăm să se schimbe ceva? 

Bogdan Aurescu: Conceptul Strategic este un, repet, un document extrem de important, pentru că el trebuie să plece – cel puțin asta a fost poziția României încă de la începutul acestui exercițiu de alcătuire a noului Concept Strategic – trebuie să plece de la realitatea din teren, și aceasta este formula pe care s-a mers. Sigur, dacă plecăm de la momentul 2019, când s-a început exercițiul acesta de pregătire a Alianței pentru transformarea la orizontul anilor 2030 – îmi aduc aminte că la acel moment am fost primul dintre miniștrii de externe aliați care a spus că trebuie să facem un nou Concept Strategic, se întâmpla în noiembrie 2019, și iată că suntem la momentul la care aproape am finalizat acest Concept, el este încă în negocieri în aceste zile la Bruxelles. Și în Conceptul Strategic se pleacă de la realitatea din teren, iar realitatea din teren este cea pe care o cunoaștem, și anume faptul că există un război de agresiune, o invazie ilegală, neprovocată, nejustificată, din partea Rusiei împotriva unui stat suveran, un atentat la adresa integrității sale teritoriale și, din acest punct de vedere, în noul Concept Strategic, România a urmărit să fie trecut acest aspect, și anume că Rusia este principala amenințare directă la adresa securității euroatlantice. În acest moment în care discutăm, în timpul procesului de negociere, deja pot spune că acest aspect este reflectat în document, dar sigur că procesul continuă la Bruxelles. De asemenea, am urmărit ca în Conceptul Strategic să fie reflectată importanța apărării colective, pentru că atunci când vorbim despre o invazie ilegală, un atac armat ilegal împotriva unui stat în proximitatea Alianței Nord-Atlantice, este clar că trebuie să îți iei măsuri corespunzătoare și apărarea colectivă este, de fapt, conceptul cheie în jurul căruia s-a construit Alianța Nord-Atlantică. De aceea, în noul Concept Strategic am susținut – și sunt premise pentru ca acest aspect să fie reflectat corespunzător în text – ca apărarea colectivă să aibă primul loc între sarcinile pe care NATO le are de îndeplinit, iar sub acest concept de apărare colectivă se înscrie un accent crescut cu privire la conceptul de descurajare. De asemenea, subordonarea sau, mă rog, punerea la dispoziția apărării colective, a eforturilor legate de prevenirea și gestionarea crizelor, care în conceptul de la Lisabona, din 2010, era trecut ca sarcină distinctă și, de asemenea, sigur, conceptul referitor la securitatea prin cooperare, care este iarăși un concept important, pentru că se referă la relația cu partenerii Alianței Nord-Atlantice. Iarăși, măsurile de transformare în ceea ce privește descurajarea și apărarea pe Flancul Estic, în special – și ele trebuie să se reflecte corespunzător și se lucrează în acest moment în noul Concept Strategic. Iarăși, sprijinul pentru parteneri, consolidarea rezilienței – toate aceste chestiuni sunt obiective pe care le-am urmărit în procesul de negociere, la care se adaugă, foarte important, reflectarea Mării Negre ca zonă de importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică. În conceptul de la Lisabona, dacă facem o comparație cu actualul concept strategic, nu exista o referire la Marea Neagră, există referiri la Marea Neagră în alte documente ale Summiturilor anterioare.
 

Realizator: Sunt acestea reușite pe care România și le poate trece în dreptul său? Acum sigur, fără laudă de sine, dar…

Bogdan Aurescu: Nu. Sunt reușite, sigur, pentru România, dar și pentru Alianța Nord-Atlantică în ansamblu, pentru că ceea ce noi am urmărit în mod constant – și Președintele României, care a coordonat acest efort de negociere, le-a urmărit – practic, noi am urmărit să facem o Alianță mai puternică, o Alianță care să fie mai eficientă și care să răspundă mai bine provocărilor de securitate, care în momentul de față sunt în fața noastră, a tuturor.
 

Realizator: Vă întreb, pentru că România a fost, alături de Polonia și țările baltice, una din țările care au insistat foarte mult în ultimii ani că Rusia reprezintă această amenințare și că Flancul Estic trebuie consolidat. Și stau și mă întreb, dacă, sigur, având în vedere această justețe a analizei noastre, și, iată, lucrurile pe care spuneți că le-am obținut în aceste negocieri, nu dau României o voce mai puternică, o greutate mai mare în ansamblul NATO?

Bogdan Aurescu: Cu siguranță dau României o voce puternică. România este un aliat respectat în interiorul Alianței Nord-Atlantice. Contribuțiile noastre la efortul Alianței de-a lungul timpului au fost contribuții consistente, dar şi din punct de vedere conceptual, iată, cu astfel de ocazii deosebite, sunt contribuții importante și cred că la sfârșitul acestui Summit vom putea să consemnăm decizii care întăresc securitatea Alianței în ansamblul său, dar și securitatea României.
 

Realizator: Își poate trece, în același spirit, România în dreptul reușitelor și convingerea unor lideri europeni zilele astea sau în zilele premergătoare momentului de ieri să acorde statutul de țări candidate Republicii Moldova și Ucrainei?

Bogdan Aurescu: Este, în primul rând, o reuşită pentru Ucraina și pentru Republica Moldova, asta este clar. În al doilea rând, este o confirmare, așa cum spunea și Președintele Iohannis ieri, o confirmare a valorii strategice a politicii de extindere a Uniunii Europene, pentru că de fapt se schimbă harta geopolitică a Europei. Până ieri, până la decizia de ieri, exista perspectivă europeană acceptată la nivel european doar pentru Balcanii de Vest, ca regiune în vecinătatea Uniunii Europene. Pentru partenerii din est exista doar Parteneriatul Estic, ca formulă de apropiere de valorile, de standardele europene, dar fără ca această formulă de cooperare să fie privită ca o anticameră a integrării europene, a aderării la Uniunea Europeană. Decizia de ieri schimbă această paradigmă și arată că Uniunea Europeană joacă și în vecinătate, în mod serios, în mod substanțial, și în felul acesta poate să aspire să fie un actor global. Așa cum spuneam de mai multe ori, nu poţi să fii actor global dacă nu ești influent în propria ta vecinătate.
 

Realizator: Ţările din Balcanii de Vest par să fi trecut pe un plan secund acum, în urma…

Bogdan Aurescu: Nu, nu au trecut pe un plan secund, pentru că tot la reuniunea Consiliului European de ieri a existat în marjă și o conferință privind Balcanii de Vest, inclusiv cu liderii acestor state, la care s-a discutat despre perspectiva europeană și importanța continuării procesului de lărgire. Există și în concluziile Consiliului European o serie întreagă de paragrafe care consemnează în mod clar acest deziderat și această dorință, voință politică a Uniunii Europene de a continua politica de extindere. De asemenea, se trasează, de exemplu, Comisiei Europene o sarcină de a face o evaluare și cu privire la potențialul ca Bosnia și Herțegovina să dobândească statutul de candidat. Este o discuție care a avut loc în timpul Consiliului European, ceea ce este foarte important. Revenind la Ucraina și mai ales la Republica Moldova, sigur că pentru Ucraina exista deja o așteptare cu privire la, pe de o parte recunoașterea perspectivei europene, pe de altă parte pentru obținerea statutului de candidat, având în vedere, sigur, contextul particular deosebit în care se află.
 

Realizator: Exact la asta mă refeream. Ucraina /…/ candidatul favorit, Republica Moldova, mă rog…

Bogdan Aurescu: Exact! Dacă ne raportăm la momentul martie, când s-a desfășurat acel Summit informal al Consiliului European, al liderilor europeni la Versailles, la acel moment toată atenția era îndreptată spre Ucraina. Noi am reușit atunci, prin Președintele României, să introducem în textul comunicatului final al Summitului de la Versailles și o referire la candidaturile Republicii Moldova și, respectiv, Georgiei. De la acel moment, a existat un proces continuu de construcție, sigur, în parteneriat și pe baza eforturilor pe care Republica Moldova și liderii Republicii Moldova le-au făcut în toată această perioadă. Noi am fost permanent într-un contact destul de strâns, aș spune, chiar foarte strâns, dar și rezultatul de ieri este un rezultat care se datorează în foarte bună măsură și eforturilor României și mai ales ale Președintelui României.
 

Realizator: Bun. Asta este o realitate. Pe de altă parte, stau și mă întreb dacă nu se creează așa un fel de percepție că Republica Moldova e cumva dependentă sau că România încearcă să creeze această imagine a unei dependențe a Republicii Moldova doar de eforturile românești de a o aduce în Uniunea Europeană.

Bogdan Aurescu: Nu. Încă o dată: în primul rând, soluția de ieri este rezultatul eforturilor Republicii Moldova și este meritul în principal al Republicii Moldova, cu un leadership european profund dedicat reformelor instituționale, iarăși, profunde, este practic un rezultat meritat de Republica Moldova. Asta nu înseamnă că România va înceta vreun moment să sprijine deplin acest efort al Republicii Moldova de a fi mai aproape și de a se integra în final în Uniunea Europeană. De altfel, noi am sprijinit nu doar politic, ci și tehnic eforturile Republicii Moldova. În momentul în care s-a primit chestionarul pentru fundamentarea opiniei Comisiei din data de 11 aprilie privind cererea de aderare a Republicii Moldova, noi am contribuit la rândul nostru cu expertiză în elaborarea acestui chestionar, pe baza efortului principal, substanțial, pe care l-au depus autoritățile de la Chișinău. După ce s-a încheiat această etapă și Consiliul European a decis pentru Ucraina pe de o parte, pentru Republica Moldova acordarea statutului de candidat, cu îndeplinirea anumitor pași până la momentul la care vor începe efectiv negocierile de aderare, se declanșează o nouă etapă de efort, efort de reformă care va trebui făcută într-un mod foarte serios, foarte consecvent, foarte metodic de către autoritățile de la Chișinău și, iarăşi, vom sprijini aceste efort cu tot ceea ce putem, cu expertiză, cu bani dacă este nevoie.  Iată, avem acordul de 100 de milioane de euro, grant pe care îl acordăm pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova. Şi, întrucât acest acord este deja în vigoare, așteptăm de la partenerii noștri de la Chișinău să ne transmită propunerile de proiecte concrete pentru finanțare. În aprilie, am co-organizat și co-prezidat împreună cu colegii mei din Germania și din Franța, la Berlin, o conferință pentru crearea unei Platforme de Sprijin pentru Republica Moldova și la mijlocul lunii iulie vom organiza la București o conferință de follow-up la acea conferinţă, unde vom continua sprijinul, pe de-o parte, pentru finanțarea economiei Republicii Moldova – dacă la Berlin am reuşit să strângem aproximativ 660 de milioane de euro ca sprijin financiar în diverse formule, vom continua acest efort și la conferința de la București -, pe de altă parte, la Berlin am constituit un număr de grupuri de lucru cu sprijin internațional, cu copreședinții din partea diverselor state interesate, pentru a sprijini exact acest proces de reformă. Iar acum ele devin extrem de utile în contextul pregătirii pentru îndeplinirea acestor pași pe care opinia Comisiei Europene i-a trasat.
 

Realizator: Bun. Sunt voci care spun că, sigur, în ciuda gestului acestuia simbolic și determinat în mare măsură și de contextul în care ne aflăm, le va lua foarte mult celor două țări, nu știu căreia îi va lua mai mult decât celeilalte să reușească, să atingă toată standardele pentru intrarea în Uniunea Europeană. Vorbim de două țări în care acuzațiile de corupție sunt la ordinea zilei, în care sunt anumite lucruri legate de funcționarea instituțiilor destul de tulburi, ca să folosim acest cuvânt, și întrebarea e care e orizontul de timp, având în vedere că există deja acest pachet Ucraina-Republica Moldova?

Bogdan Aurescu: Este foarte greu să vorbim despre un orizont de timp. Oricum, în momentul în care Opiniile Comisiei au fost emise și decizia politică s-a luat, ieri, de către Consiliul European, pentru fiecare din aceste state, se deschide un drum al fiecăruia, care va trebui să fie marcat de progrese pe fiecare element de reper trecut în opinia Comisiei, care în mod evident, în mod firesc, este diferit pentru fiecare dintre țări. Deci fiecare va merge pe drumul său, în funcție de problemele pe care le are în interior și care trebuie să fie rezolvate. Și aceste probleme vor trebui să fie adresate într-un mod foarte serios, iar aceste progrese sunt măsurate de către Comisia Europeană. Deja Comisia va trebui, la sfârșitul acestui an, să facă un raport de progres în îndeplinirea acelor elemente de reper.
 

Realizator: Noi suntem obișnuiți, domnule ministru, cu pachete de doi, de trei, aşa s-a întâmplat în trecut, așa s-a întâmplat și în cazul României. În cazul ăsta e necesar să se întâmple acelaşi lucru? Adică, ele au fost invitate în același timp sau, mă rog, au primit acest statut în același timp? Se merge pe ideea că vor intra în Uniunea Europeană, dacă/când, vor intra în acelaşi timp? 

Bogdan Aurescu: E greu de făcut acum o astfel de estimare, pentru că, încă o dată, depinde de efortul fiecăruia. Problemele sunt diferite, statele sunt diferite. Republica Moldova este un stat mult mai mic, de exemplu, decât Ucraina, Ucraina este angrenată într-un război de apărare foarte, foarte dificil de gestionat, până la urmă, de către o administrație. Sunt circumstanţe diferite, iar circumstanţele acestea diferite sigur că pot să ducă și la tempo-uri diferite în acest proces de aderare. Cert este că există un număr de pași care trebuie îndepliniţi. Acești paşi reprezintă un veritabil plan de reformă pentru fiecare dintre cele două state. Acești pași trebuie să fie realizați în mod concret, ei vor fi măsurați de către Comisia Europeană, iar în momentul în care Comisia Europeană va considera că aceste elemente de progres vor fi realizate, atunci vom putea merge mai departe la deschiderea negocierilor de aderare.
 

Realizator: Mă întreb, Ucraina, având și această situație, și această problemă, semn de întrebare legat de granițele sale, de conturul teritorial – nu? – până la urmă, cât se va putea prelungi acest proces?

Bogdan Aurescu: Sigur, în cazul Ucrainei, depinde foarte mult și de modul în care se va desfășura în continuare războiul cu Federația Rusă. Iarăși, este greu de anticipat. Deci sunt foarte multe elemente care, pe de o parte, sunt dificil de estimat la acest moment, pe de altă parte fiecare țară are propriile sale particularități și atunci în mod inerent va exista o măsurare a progresului ajustată la fiecare dintre situații. Odată ce vor începe negocierile de aderare, iarăși, va fi un proces destul de laborios de ajustare și, de fapt, de adaptare a fiecăruia dintre state la standardele Uniunii Europene şi acel proces va dura destul de mult. Ce am apreciat foarte mult la poziția Republicii Moldova, de exemplu, pe care și Președintele Maia Sandu a spus-o de mai multe ori și Premierul Gavriliţa, și colegul meu Nicu Popescu, cu care am ținut legătura foarte strâns în perioada asta, au spus că ei nu doresc privilegii sau, mă rog, scurtături în acest proces. Ei vor de fapt să îndeplinească acest proiect de reforme care, de altfel, coincide – dacă facem o comparaţie între opinia Comisiei şi programul de guvernare al acestui Guvern de la Chişinău – coincide cu ceea ce și-au propus de la început să facă, adică mai ales reforma justiției, eradicarea fenomenului corupției, aspecte despre care aminteaţi ceva mai devreme. Deci este un foarte bun instrument pentru a duce la îndeplinire aceste obiective.

 

Realizator: Federaţia Rusă a legat cele două momente despre care noi vorbim. Ministrul de externe rus spune că Uniunea Europeană și NATO se pregătesc de război împotriva Rusiei. Sigur, dincolo de declaraţiile astea cu care deja ne-am obişnuit, rămâne în continuare întrebarea cum, în ce condiţii se va putea negocia cu Rusia finalul acestui război în condiţiile în care, iată, se acumulează şi aceste gesturi politice, geopolitice, pe traseu – NATO, candidatura celor două ţări.

Bogdan Aurescu: Acum – nu am constatat în ultima perioadă vreo deschidere deosebită a Rusiei de a negocia în mod real cu Ucraina. Cred că mai degrabă, în momentul ăsta, Rusia este preocupată de cursul ostilităţilor în estul Ucrainei. Ucraina, la rândul său, este preocupată de apărarea propriului teritoriu. Rezultatul acestor confruntări este greu de estimat. E dificil de spus care va fi sfârşitul acestui episod din estul Ucrainei. Prin urmare, cred că în acest moment, în care vorbim acum, negocierile nu reprezintă o prioritate, cel puţin pentru Federaţia Rusă.
 

Realizator: Apropo de aceste negocieri, prezenţa Preşedintelui Klaus Iohannis alături de tripleta Macron – Draghi – Scholz, acea tripletă care s-a pronunțat mai mult decât alţi lideri în favoarea unor negocieri cu Rusia, are semnificaţia asta? Pentru că încă rămâne de desluşit formula în care s-a petrecut acea vizită de săptămâna trecută.

Bogdan Aurescu: Sigur, a fost o vizită foarte bună, trebuie spus, iar faptul că Președintele României a mers împreună cu Președintele Franței, cu Premierul Italiei, cu Cancelarul german la Kiev arată că România chiar contează în ecuația regională şi europeană. Şi suntem un vecin important al Ucrainei, care este foarte activ în sprijinirea Ucrainei și în încercarea de a găsi soluții, până la urmă. Dar asta nu înseamnă că diversele speculații legate de, eu știu, forțarea Ucrainei de a începe negocieri au – cum să spun – vreun temei real. Sigur că toată lumea își dorește ca, la un moment dat, de principiu mai repede decât mai târziu, acest război să se termine și, într-adevăr, finalul acestui război va trebui să treacă printr-o etapă de negocieri. Dar aceste negocieri trebuie să se poarte de pe poziții deplin egale între părți, iar ele trebuie să aibă, înainte de a începe, îndeplinite niște condiții. În primul rând, trebuie să existe o încetare a focului pe întregul teritoriu al Ucrainei. Pe de altă parte, trebuie să fie retrase trupele ruse din teritoriile care au fost ocupate după declanșarea războiului. Sunt mai multe precondiții care ar trebui să fie avute în vedere atunci când vorbim despre negocieri și sigur că va conta foarte mult care vor fi pozițiile părților. Ucraina a încercat să facă gesturi de deschidere. Această declarație pe care Ucraina a făcut-o încă de acum câteva luni, încă din aprilie, dacă nu mă înșel, cu privire la disponibilitatea de a-și asuma un statut de neutralitate și de a renunța la dorința de aderare la NATO reprezintă un pas făcut de Ucraina în direcția unei soluții negociate. Dar cred că suntem încă departe de momentul la care, sau relativ departe de momentul la care va putea să înceapă o negociere reală.
 

Realizator: Presa din Ucraina, în special după vizita de săptămâna trecută a Președintelui Iohannis acolo, ne tot mulțumește pentru sprijin și a rămas această întrebare, probabil că mulți se întreabă oare pentru ce ne mulțumește, sigur, dincolo de eforturile legate de tranzitul cerealelor și așa mai departe, am elucidat problema ajutorării cu armament a Ucrainei?

Bogdan Aurescu: Tot revine această întrebare legată de discuții privind sprijin pentru Ucraina cu armament. Vă aduceți aminte, când a venit la București ministrul de externe Kuleba, a spus un lucru care a fost, cum să spun, foarte elocvent. A mulțumit României pentru politica inteligentă pe care a făcut-o de la începutul războiului și cred că lucrurile astea sunt foarte…
 

Realizator: …a spus, pe de altă parte, și că armele iubesc tăcerea, în același context.

Bogdan Aurescu: Toată discuția asta despre înarmarea Ucrainei este o discuție care nu își are sensul în spațiul public. Asta este clar.
 

Realizator: Bun. Apropo de negocieri, domnule ministru, pentru că noi tot vorbim de rolul României și de influența pe care, sigur, i-o tot recunoaștem, pârghia noastră de negociere în privința unei probleme care creează frustrare, a arătat-o Președintele Iohannis, mă tem că a folosit chiar și cuvântul ăsta: frustrare, legat de ce simte România. Schengen, capitolul Schengen, avem vreo șansă să rezolvăm mai degrabă mai repede decât mai târziu, cine știe când, subiectul ăsta care ne dă atâta bătaie de cap și ne provoacă frustrare?         

Bogdan Aurescu: Ce pot să vă spun este că noi nu am abandonat nicio secundă acest obiectiv, dimpotrivă, am continuat să facem demersuri în mod susținut pe lângă toți partenerii noștri europeni. Ați ascultat declarația pe care Președintele Franței, Emmanuel Macron, a făcut-o la vizita în România când a spus foarte clar că Franța este alături de România și susține progresul în acest…
 

Realizator: …noi știm că nu Franța are un obstacol, pe de altă parte.

Bogdan Aurescu: Da. Unii spuneau mai demult că și Franța este un obstacol. Deci, Franța nu este un obstacol, asta este clar. Franța are o poziție constructivă. Continuăm demersurile și pe lângă ceilalți parteneri. În altă ordine de idei, este clar că în timpul acestui conflict am arătat că putem gestiona foarte bine o frontieră externă a Uniunii Europene confruntată cu un val de, iată astăzi, 1,33 de milioane de cetățeni ucraineni refugiați care au trecut frontiera. Sigur, nu au rămas în România toți, dar ei au trebuit să fie procesați, au trecut prin proceduri specifice standardelor unei frontiere externe a Uniunii Europene, care sunt proceduri, până la urmă, prevăzute de Codul Schengen. Deci am arătat că putem să facem față. Suntem, cu pregătirile noastre tehnice, gata încă din 2011. Facem în continuare toate demersurile pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit, dar, din nou, n-am dat niciodată termene și nu voi da niciodată termene și nici nu voi ridica așteptări sau, dimpotrivă, dezarma opinia publică sau cetățenii români. Este un obiectiv cu privire la care lucrăm în continuare, iar atunci când condițiile politice vor fi îndeplinite el se va realiza.
 

Realizator: De eliminarea vizelor pentru SUA suntem mai aproape, de pildă?

Bogdan Aurescu: Încă o dată, și acesta este un subiect pe care îl gestionăm, dar aici sunt alte – dacă vreți – condiții, care trebuie să fie îndeplinite. Și sunt elemente care nu țin de efortul instituțional al autorităților române, pentru că vă aduceți aminte că acea unică condiție care mai trebuie îndeplinită este ca rata de refuz a cererilor de viză să fie sub 3%. Asta depinde de modul în care aceste cereri sunt depuse și, respectiv, gestionate. 
 

Realizator: Pare cumva, iertați-mă, pare cumva o problemă aruncată în cârca cetățenilor. 

Bogdan Aurescu: Nicidecum! Ceea ce noi încercăm să facem – și avem sprijinul autorităților americane în acest sens, care se va concretiza în perioada următoare – este să declanșăm o operațiune de informare publică, de campanie publică de conștientizare cu privire la condițiile care trebuie îndeplinite de cererile care să fie depuse, în așa fel încât să scadă această rată de refuz, să nu mai fie respinse. Și vă dădeam exemple, cred, într-o emisiune anterioară, dacă nu mă înșel, când spuneam că, dacă, de exemplu, persoana are cazier de un anumit timp, este clar că cererea va fi respinsă, deci trebuie evitată o astfel de cerere. Dacă persoana își declară un domiciliu care nu este real, stă în altă țară, vine în România și depune cerere în România, crezând că dacă cererea este depusă în România are mai multe șanse și, de fapt, se descoperă că persoana are domiciliu în altă parte, evident că este un element ascuns sau nereal comunicat autorităților americane, va duce la respingere cererii respective. Dacă persoana își declară venituri care nu corespund realității, și lucrurile astea se pot verifica… Deci sunt o serie de elemente care vor fi cuantificate într-o campanie publică de comunicare, pe care încercăm să o finalizăm. Așteptăm mai multe date de la partea americană, care ne-a promis că ni le va pune la dispoziție și sperăm ca acest efort să ducă la scădere. Deci acum nu vorbim în niciun caz despre derobarea autorităților române de la un astfel de obiectiv, dar nu putem să acționăm direct, putem să acționăm prin intermediul acestei forme de comunicare publică. Deja am pregătit, de exemplu, un flyer foarte concis de informare, care arată exact ce site-uri trebuie să accesezi, ce anume și cum anume trebuie să completezi formularul de viză. Și aici e un element important de menționat: dacă nu ai, cum să spun, garanția că cererea ta de viză este corect completată, tu tot plătești acea taxă, care nu este una foarte, cum să spun, comodă. Deci toate aceste elemente trebuie să fie conștientizate de cetățenii români. Sperăm să declanșăm această campanie până la sfârșitul anului, în așa fel încât împreună cu partea americană – pentru că, până la urmă, este un obiectiv comun, asumat și de România, dar și de SUA – să încercăm să mai dăm jos această rată de refuz.
 

Realizator: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, invitat în platoul „Actualitatea”. 

Bogdan Aurescu: Cu mare plăcere!

 

Sursa: Interviul ministrului Bogdan Aurescu pentru emisiunea „Actualitatea” B1 TV – 24 iunie, ora 21.00