Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 3 februarie 2022, a 13 ani de la pronunțarea, în 2009, a Hotărârii Curții Internaționale de Justiție de la Haga (CIJ) în procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră. Acest proces, care s-a derulat pe durata a mai mult de patru ani, este un succes diplomatic de referință pentru România, țării noastre revenindu-i 9.700 kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră, adică aproape 80% din suprafața aflată în dispută în fața CIJ.
Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat pentru România prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane a țării noastre după Marea Unire din 1918. De asemenea, a fost prima hotărâre din istoria Curții Internaționale de Justiție pronunțată în unanimitate de judecătorii CIJ, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluționat prin negocieri bilaterale.
Hotărârea a devenit un punct de referință pentru soluționarea diferendelor internaționale pe cale pașnică în domeniul delimitărilor maritime, fiind citată de-a lungul timpului în jurisprudența CIJ și a altor instanțe internaționale, precum şi în doctrina dreptului internațional în materie.
Echipa României în procesul de la Haga a fost condusă, pe durata procesului (2004-2009), de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, în calitate de Agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție. Din echipa României au făcut parte diplomați și experți din cadrul MAE, precum și specialiști din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
În total, echipa a fost compusă din 20 de membri, dintre care 3 consilieri străini, experți în domeniul dreptului internațional, inclusiv profesorul australian James Crawford, reputat specialist în domeniul dreptului internațional, trecut în neființă la 31 mai 2021 (https://www.mae.ro/node/55857).
,,Angajamentul României față de respectarea dreptului internațional, în special în contextul actualelor provocări complexe cu care se confruntă lumea contemporană, precum și atașamentul față de practica soluționării diferendelor internaționale pe cale pașnică, așa cum a demonstrat-o și procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, este unul profund și durabil. România a acceptat jurisdicția obligatorie a Curții Internaționale de Justiție în anul 2015 și a întreprins, de-a lungul timpului, eforturi susținute pentru a promova la rândul său jurisdicția CIJ, inclusiv printr-o campanie la nivel internațional, pe care am avut inițiativa de a o demara în anul 2021, prin care încurajăm cât mai multe state să ne urmeze exemplul. Multiplele crize care se suprapun astăzi și care afectează ordinea regională și globală evidențiază nevoia de a utiliza instrumente internaționale transparente și de încredere. Soluționarea diferendelor pe cale pașnică este singura modalitate permisă de dreptul internațional, acesta oferind instrumente, resurse și răspunsuri tuturor statelor care, chiar și atunci când se confruntă cu situații complexe, pun binele comun, stabilitatea, securitatea și valorile democratice mai presus de orice.
România va continuă să mențină, mai ales în mediul internațional complicat de astăzi, o politică externă și de securitate axată pe apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli și pe respectul pentru dreptul internațional, precum și pe apărarea parametrilor fundamentali ai arhitecturii de securitate europene. Vom continua să ne pronunțăm și să acționăm pentru respingerea oricărei amenințări cu utilizarea forței, precum și a conceptului desuet al sferelor de influență, odată cu reiterarea fermă a dreptului statelor de-și alege liber propriile opțiuni de politică externă și de securitate și a susținerii suveranității și integrității teritoriale”, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu acest prilej.
MAE a realizat un material infografic în anul 2020, cu ocazia aniversării a 11 ani de la pronunțarea Hotărârii CIJ, ce prezintă sintetic principalele puncte de reper ale Procesului de la Haga: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2020/pdf_2020/2020.02.03_brosura_web_proces_haga.pdf .
Ca nouă expresie a încrederii țării noastre în potențialul CIJ de a contribui la soluționarea pașnică a disputelor între state, ministrul Bogdan Aurescu a lansat, la 3 noiembrie 2021, la New York, (https://www.mae.ro/node/57077), Declarația privind promovarea jurisdicției Curții Internaționale de Justiție, cu susținerea unui grup-nucleu de state compus din Elveția, Japonia, Liechtenstein, Regatul Țărilor de Jos, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Spania și Polonia. România a invitat toate statele membre ONU să andoseze Declarația, prin transmiterea unei note verbale către Misiunea Permanentă a României la New York, fiind „depozitarul” inițiativei în numele grupului-nucleu.
Declarația reprezintă rezultatul inițiativei pe aceeași temă, anunțată de ministrul Bogdan Aurescu la 24 iunie 2021, cu ocazia Mesei rotunde la nivel înalt organizate de MAE la acea dată, și furnizează o platformă de stimulare a angajamentului politic de promovare, pe bază sistematică, a extinderii accesului la jurisdicția CIJ.
România, alături de statele susținătoare ale inițiativei, se implică într-o campanie globală de încurajare a statelor să accepte jurisdicția CIJ, împărtășind convingerea că recunoașterea cât mai extinsă a competenței contencioase a Curții creează un cadru de stabilitate și predictibilitate în relațiile internaționale.
Până în prezent, Declarația a fost andosată de 30 de state din toate zonele geografice, detalii suplimentare privind această inițiativă fiind disponibile la adresa https://www.mae.ro/node/57075.
