Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis luni, 9 mai 2022, Conferința „15 ani de la aderarea României la UE. Contribuția României la UE și rolul său în consolidarea Uniunii”, organizată în format hibrid la Centrul InfoEuropa al Ministerului Afacerilor Externe, cu ocazia Zilei Europei și a împlinirii, în 2022, a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.
Alături de ministrul afacerilor externe, în deschiderea evenimentului au luat cuvântul Luminița Odobescu, consilier prezidențial pentru afaceri europene, Laurence Auer, ambasadorul Republicii Franceze în România – reprezentând președinția în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, și Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România. Au participat la eveniment șefi de misiune și reprezentanți ai statelor membre UE în România, precum și șefi de misiune ai statelor candidate la Uniunea Europeană, respectiv ai statelor care au depus recent cererile de acordare a statutului de candidat – Ucraina, Republica Moldova și Georgia.
A doua parte a evenimentului a prilejuit un schimb de idei între formatori de opinie și actuali și foști oficiali români participanți la procesul de aderare a României la UE. Au participat Lazăr Comănescu, fost reprezentant permanent al României pe lângă UE (2001-2008), Mihnea Ioan Motoc, fost reprezentant permanent al României pe lângă UE (2008-2015), Iulia Matei, actualul reprezentant permanent al României pe lângă UE, Leonard Orban, fost comisar european pentru multilingvism și fost negociator-șef pentru aderarea la UE, precum și prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din România.
Cu prilejul evenimentului, directorul general al Romfilatelia, Cristina Popescu, a făcut o scurtă prezentare a demersului filatelic realizat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, care marchează, într-o manieră simbolică, împlinirea celor 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.
Intervenția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul evenimentului este disponibilă, în format video, aici: https://www.mae.ro/node/58552.
Transmitem, mai jos, transcrierea intervenției ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la Conferința „15 ani de la aderarea României la UE. Contribuția României la UE și rolul său în consolidarea Uniunii”:
„Doamnelor și domnilor ambasadori, doamnă consilier prezidențial,
Vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră la evenimentul dedicat împlinirii, pe de o parte, a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, dar în același timp dedicat Zilei Europei, unității și solidarității europene la care țara noastră contribuie astăzi din postura de stat membru cu drepturi depline, matur și responsabil.
A trecut suficient timp cât să putem realiza un bilanț relevant al drumului nostru european, al tuturor etapelor pe care le-am parcurs, ca societate, de la momentul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, care rămâne un reper fundamental al istoriei noastre, dar suficient de puțin timp așa încât să păstrăm vii amintirile întregului proces de aderare și, în același timp, ale valorii sale transformatoare. Marcăm, astăzi, acest moment aniversar împreună cu colegi și prieteni care, în diferite ipostaze, au contribuit nemijlocit și chiar decisiv, de-a lungul anilor, la pregătirea și la succesul drumului european al țării noastre.
Vreau să salut și colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Externe și Romfilatelia, pentru realizarea albumului filatelic dedicat împlinirii a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, pe care doamna director Popescu îl va prezenta ceva mai târziu.
Ziua Europei coincide în acest an și cu încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, care se desfășoară chiar acum, în timp ce noi vorbim, la Strasbourg, un exercițiu amplu de consultare a cetățenilor europeni, inclusiv a cetățenilor români.
Mai mult ca oricând, contextul internațional deosebit de dificil ne îndeamnă la o reflecție asupra a ceea ce a adus cu sine apartenența la Uniunea Europeană pentru România și pentru cetățenii români. Forța parcursului european al României decurge din faptul că acesta a reprezentat și reprezintă în continuare un adevărat proiect de țară reformator.
Cei care au fost direct implicați în negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană știu cât de complex a fost acest obiectiv, resursele ample pe care le-a antrenat pregătirea noastră internă, eforturile depuse pentru ca România să devină parte a unui spațiu democratic de valori comune, de care cetățenii români au fost ținuți departe prin evoluțiile istorice de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Din păcate, în prezent, evoluțiile tragice din vecinătatea noastră imediată ne aduc aminte, în mod brutal, că atingerea acestui ideal al apartenenței la Uniune a reprezentat și reprezintă, pentru România și pentru cetățenii săi, alături, desigur, de apartenența la NATO, singura opțiune și garanție a dezvoltării durabile în pace, democrație, securitate și prosperitate.
Ultimii 15 ani au adus o schimbare profundă în societate, în plan economic, în plan social, al libertății de a circula, de a munci, de a învăța într-un spațiu definit de statul de drept, de principiile și regulile europene.
După aderarea propriu-zisă, România a continuat un parcurs accelerat de reforme și transformări intense, iar cetățenii români au beneficiat direct de avantajele apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Astăzi, mecanismele europene inovatoare de redresare economică și consolidare a rezilienței Uniunii și a Statelor Membre ne conferă, împreună cu dubla tranziție ecologică și digitală, cadrul necesar pentru a atinge obiective importante de dezvoltare.
Așa cum au arătat dezbaterile Conferinței asupra viitorului Europei, cetățenii români susțin o Uniune Europeană consolidată și unitară, necesitatea unei Uniuni mai reziliente în plan intern și extern, își doresc o Uniune Europeană solidă, sigură, eficientă și care să ofere în continuare premisele pentru bunăstare și securitate.
De altfel, un sondaj din luna ianuarie a acestui an arată că majoritatea covârșitoare a românilor, 77%, consideră că România ar trebui să se îndrepte către vest, din punctul de vedere al alianțelor politice și militare, adică către Uniunea Europeană, către NATO, către Statele Unite. În plus, conform aceluiași sondaj, peste 63% dintre cei intervievați, față de 57,8% în luna septembrie 2021, cred că România se dezvoltă mai bine economic în interiorul Uniunii Europene, iar 73% dintre respondenți sunt de părere că este în interesul național ca România să rămână în Uniunea Europeană.
Această susținere pentru proiectul european demonstrează clar faptul că, pentru România și pentru marea majoritate a cetățenilor români, beneficiile integrării europene sunt apreciate la adevărata lor valoare, iar Uniunea Europeană nu este o noțiune abstractă. Este datoria noastră să continuăm, cât mai eficient, să explicăm aceste beneficii pentru toți cetățenii români.
În cazul evoluțiilor macroeconomice, progresul României este unul clar. Concret, aderarea noastră la Uniunea Europeană a însemnat și accesarea de fonduri europene care au contribuit vizibil la modernizarea României. Din 2007 și până la finalul anului trecut, România a beneficiat de 66,2 miliarde de euro, iar apartenența la Uniunea Europeană a însemnat creșterea PIB-ului României și a nivelului de trai în general.
Însă dincolo de orice fel de statistici, studii sau analize menite să măsoare impactul aderării în indicatori macroeconomici, pentru cetățeni aderarea a însemnat, în primul rând, posibilitatea de a lucra și studia în Uniunea Europeană. Sute de mii de tineri români au participat în programul Erasmus, mobilitatea studenților fiind unul dintre cele mai apreciate beneficii ale apartenenței la Uniune.
De asemenea, cetățenii români care lucrează în statele membre ale Uniunii Europene sunt bine integrați, sunt apreciați pentru meseriile lor fie că vorbim de ingineri, de medici, de IT-iști, de șoferi, de constructori sau de alte profesii. Ca atare, conexiunea și legătura noastră cu celelalte state membre are o componentă umană puternică, fiind poate și cea mai importantă dintre toate.
Din punctul de vedere al contribuției noastre la proiectul european, este evident că apartenența la Uniune nu presupune doar beneficii, dar și obligații, responsabilități și o continuă implicare în procesul decizional și în acțiunile în plan extern ale Uniunii Europene, mai ales în vecinătatea noastră directă.
Progresul proiectului european nu este responsabilitatea unilaterală a instituțiilor europene sau doar a unora dintre statele sale membre, ci este responsabilitatea tuturor acestora și solicită o dinamică în care și noi oferim, la rândul nostru, din resursele, din energia și din viziunea noastră. România, ca stat membru al Uniunii, contribuie și va continua să contribuie în mod consistent prin viziune, prin expertiză, prin voință de a acționa în solidaritate pentru binele general european, dar și al partenerilor Uniunii. România a dovedit că este un stat membru dedicat Uniunii Europene și care contribuie activ la politicile Uniunii, atât la conturarea lor conceptuală, cât și la aplicarea lor, fie că vorbim de aspecte economice, sociale, de mediu, de tranziție digitală, de avansare a extinderii de rolul Uniunii Europene în vecinătate sau la nivel global.
Ca expresie a acestei maturități ca stat membru, România a gestionat cu succes prima sa Președinție a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019, cu succese și realizări notabile.
Pandemia de COVID-19 și situația actuală de criză securitară din regiunea Mării Negre, care afectează securitatea europeană și euroatlantică, au demonstrat că forța Uniunii Europene constă în unitate și solidaritate. Aceste principii au stat la baza fondării Uniunii și rămân în continuare valabile în aceste momente de criză. Din acest punct de vedere, România a dovedit că este un partener de încredere și consecvent atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în relația cu Vecinătatea Estică. Contribuția noastră substanțială la gestionarea situației de criză generate de războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei a evidențiat și mai mult potențialul acțiunii noastre și rolul nostru în plan regional.
Este o perioadă complicată, dramatică pentru mulți europeni, o perioadă în care nevoia de pace și de securitate este mai evidentă decât oricând. Este fără îndoială un moment de cotitură în istoria Europei, iar acțiunea amplă și decisivă fără precedent demarată de Uniunea Europeană, măsurile de sprijin adoptate de statele membre, primirea cu brațele deschise a refugiaților care fug din calea războiului, asistența continuă și multidimensională acordată Ucrainei, victimă a invaziei ilegale și imorale a Rusiei, sunt definitorii pentru spiritul european.
România contribuie, după cum știți, substanțial la acest efort de gestionare a situației de la frontiera externă a Uniunii și primirea de refugiați. De la începutul acestui conflict, România a oferit sprijin direct refugiaților care au intrat și au traversat sau au rămas în țara noastră, peste 927.000, mai ales femei și copii, celor care au ales să rămână în România, peste 89.000, și care se bucură de beneficii sociale și de un loc sigur unde vor fi primiți și protejați oricât va fi nevoie.
Hub-ul umanitar de la Suceava a devenit un punct important pe harta măsurilor europene de sprijin al refugiaților – au fost trimise în Ucraina peste 35 de convoaie umanitare din state membre precum Italia, Austria, Franța, Bulgaria, Slovenia, Cipru sau Grecia. Implicarea deosebită a cetățenilor români care, de la izbucnirea conflictului, au acționat cu solidaritate și empatie în ajutorul refugiaților, este în același timp și o expresie nemijlocită a spiritului european autentic al românilor.
Modul în care România a gestionat situația refugiaților veniți din Ucraina este încă un argument puternic că țara noastră acționează deja ca un stat membru Schengen și că merită să se alăture de jure spațiului de liberă circulație.
În actualul context de criză, statele asociate din vecinătatea Uniunii au arătat că doresc să se dezvolte în pace și securitate, în conformitate cu valorile europene. Din această perspectivă, depunerea de către Ucraina, Republica Moldova și Georgia a cererilor de aderare la Uniunea Europeană arată voința fermă a acestor state de a face parte din Uniune, un obiectiv pe care România îl sprijină cu putere.
Ele se adaugă celorlalte state din Balcanii de Vest, aflate deja în diverse stadii ale procesului de aderare, un proces care trebuie dinamizat și dus la bun capăt.
Amintind de Republica Moldova, aș dori să salut o dată în plus modul exemplar în care această țară gestionează valul masiv de refugiați din Ucraina. Astfel, Republica Moldova a arătat că este un stat cu veritabilă vocație europeană și care se identifică cu valorile care se află la baza Uniunii Europene – demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept și drepturile omului. Țara noastră vecină are însă nevoie de sprijinul multidimensional al Uniunii și al statelor membre, pentru a continua să facă față acestei crize și provocărilor cu care din păcate se confruntă. România va continua să întreprindă demersuri energice vizând accelerarea sprijinului instituțiilor europene și statelor membre pentru obiectivul strategic al Republicii Moldova, al Ucrainei și Georgiei de a deveni membri ai Uniunii Europene.
Războiul cumplit care se poartă în apropierea granițelor noastre estice, cu atâtea victime nevinovate din rândul civililor – victime ale crimelor de război, crimelor contra umanității și de genocid comise de trupele ruse – ne arată, din nou, cât de important este să continuăm să ne întărim reziliența strategică, atât în interiorul țării, cât și la nivelul Uniunii Europene și împreună cu partenerii noștri în cadrul alianțelor și parteneriatelor regionale și internaționale din care facem parte în mod activ. De asemenea, conștientizăm încă o dată importanța întăririi capacității Uniunii Europene de a proiecta în vecinătatea sa valorile sale fundamentale.
Pentru o Uniune mai rezilientă la nivel global, în plan securitar, este nevoie și de o relație transatlantică puternică, de dezvoltare a interoperabilității capabilităților și mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO. Relația transatlantică și parteneriatul strategic al Uniunii Europene cu NATO reprezintă cheia depășirii unor astfel de provocări majore precum cele din aceste luni.
Doamnelor și domnilor,
La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și într-un context geopolitic, economic și uman atât de dificil, apartenența României la Uniune, alături de apartenența noastră la NATO, are o valoare strategică, o valoare strategică pentru România care este intrinsec legată de proiectul nostru de dezvoltare pe termen lung.
Reușitele Uniunii Europene au la bază acțiunea comună a instituțiilor europene, a statelor membre, a cetățenilor Uniunii. Ca urmare, avem datoria de a consolida împreună proiectul european, ca moștenire esențială pentru generațiile care vin.
În astfel de momente, România este pe deplin conștientă că trebuie să continue să acționeze cu toată hotărârea și cu toate resursele sale pentru ca proiectul european să fie tot mai solid, să ofere în continuare prosperitate și securitate cetățenilor săi și să proiecteze în vecinătate valorile care o definesc – democrație, libertate, solidaritate.
La mulți ani, Europa! La mulți ani, România în Uniunea Europeană!
Vă mulțumesc”.
