Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat sâmbătă, 19 februarie 2022, în calitate de vorbitor, la o dezbatere dedicată gestionării riscurilor, amenințărilor și provocărilor de securitate în Europa Centrală și de Est, inclusiv în regiunea Mării Negre, și rolului formatelor regionale, ca București 9 (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (I3M), în contextul participării șefului diplomației române la Conferința de Securitate de la München (18-20 februarie 2022). Evenimentul, organizat de think tank-ul GLOBSEC sub titlul „V4, B9 and S3: Between a Rock and a Soft Place”, i-a mai avut ca vorbitori pe Prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, și pe ministrul de externe croat, Gordan Grlic-Radman.
Evenimentul a abordat situația de securitate cu care se confruntă în prezent statele UE și NATO din Europa Centrală și de Est, de pe Flancul Estic, la Marea Neagră, precum și vulnerabilitățile generate de contextul global actual, în corelare cu importanța cooperării regionale. De asemenea, dezbaterile din cadrul evenimentului s-au axat pe lecțiile învățate de statele membre NATO și UE în vederea întăririi celor două organizații, a creșterii coerenței și rezilienței lor și a partenerilor acestora, mai ales prin raportare la actuala situație de securitate din proximitatea Ucrainei și de la Marea Neagră.
În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit pe larg la evoluțiile actuale de securitate în regiunea Mării Negre, evocând faptul că aceasta este parte integrantă a securității euroatlantice, aspect demonstrat de crizele de securitate din regiune pe parcursul ultimelor decenii, în special cele generate de războiul din Georgia (2008) și, mai recent, de ocuparea ilegală a Crimeei, din 2014, și de conflictul din estul Ucrainei. A reiterat poziția României că actuala criză de securitate de la Marea Neagră nu este doar o criză regională, ci afectează securitatea euroatlantică în ansamblu.
În acest context, ministrul român al afacerilor externe s-a referit atât la actele de agresiune și destabilizare cu care s-a confruntat regiunea în ultimii ani, de factură convențională ori hibridă, cât și la încălcările repetate ale principiilor fundamentale de drept internațional, precum suveranitatea, integritatea teritorială și libertatea de navigație, cu impact negativ asupra oportunităților de dezvoltare a regiunii.
Ministrul român de externe a subliniat importanța ca statele din regiune să acționeze pro-activ, constructiv și să coopereze în vederea depășirii provocărilor, inclusiv în cadrul formatelor consacrate, precum București 9 și Inițiativa celor Trei Mări, fiecare având roluri esențiale în materie de securitate, respectiv inter-conectare și coeziune.
Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat prioritatea acordată de diplomația română cooperării regionale, în special formatelor București 9 (B9) și Inițiativei celor Trei Mări (I3M). În ceea ce privește formatul B9, inițiat în 2015 de Președintele României, Klaus Iohannis și Președintele Poloniei, Andrzej Duda, șeful diplomației române a evidențiat utilitatea deosebită a acestuia pentru coordonarea actuală între aliații de pe Flancul Estic, în scopul contracarării provocărilor actuale și al formulării de poziționări comune la nivelul NATO, în sensul întăririi posturii de apărare și descurajare a Alianței în această regiune.
În context, s-a referit la reuniunea miniștrilor afacerilor externe B9 găzduită la București, la 3 februarie 2022, la inițiativa sa, avându-i ca invitați pe ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian și pe ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba. De asemenea, ministrul român a reamintit faptul că Formatul B9 a oferit oportunitatea întăririi dialogului la nivel transatlantic în actualul context de securitate, evocând numeroasele ocazii în care administrația americană a consultat aliații de pe Flancul Estic în ultima perioadă, inclusiv la cel mai înalt nivel.
În ce privește I3M, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit la rolul important jucat de aceasta pentru avansarea cooperării regionale, alături de promovarea stabilității, a creșterii economice și a inter-conectării în Europa Centrală și de Est. De asemenea, șeful diplomației române s-a referit la oportunitățile concrete disponibile în cadrul I3M pentru statele participante, subliniind faptul că viziunea pentru viitorul acestui format regional este bazată și pe oportunitățile de cooperare politică și strategică, inclusiv la nivel transatlantic, I3M fiind un exemplu cooperare pozitivă care implică statele UE din regiune, UE și SUA în acest cadru. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, în context, importanța acordată de România implementării celor două proiecte majore de interconectare– Rail2Sea și Via Carpathia, cu rol relevant și în privința mobilității militare pe Flancul Estic.
Informații suplimentare
Conferința de Securitate de la München este un eveniment anual de nivel înalt, axat pe politici de securitate internațională. Inițiată în 1963, Conferința a devenit în ultimele decenii cel mai important forum independent pentru dezbaterea şi schimbul de vederi între decidenții de cel mai înalt nivel – șefi de stat şi de guvern, miniștri de externe și apărare, personalități de prim-rang în domeniul relațiilor internaționale şi al afacerilor globale, lideri din lumea de afaceri şi din cercurile academice. Nu numai numărul foarte mare al participanților de rang înalt, ci și subiectele abordate au transformat Conferința într-un moment de referință la nivel mondial. De asemenea, în fiecare an, reuniunea oferă o platformă importantă pentru liderii europeni de relaționare cu reprezentanți de nivel din Statele Unite ale Americii, Asia, Africa și Orientul Mijlociu.
Agenda ediției din anul 2022 include teme relevante pentru evoluțiile de securitate actuale, precum: cooperarea transatlantică și în cadrul NATO, viitorul Uniunii Europene și apărarea europeană, multilateralism, evoluții de securitate și crize și conflicte în derulare în diferite regiuni (Marea Neagră, Orientul Mijlociu și Africa de Nord/Libia, Iran/Irak), controlul armamentelor, noile provocări de securitate (cibernetică, energetică, de sănătate publică, tehnologii emergente), comerțul global.
