Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 23 septembrie 2022, la New York, la evenimentul de nivel înalt cu tema Staying ahead of the Curve – Climate Security and International Law, în contextul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
Reuniunea a fost găzduită de ministrul german al afacerilor externe Annalena Baerbock şi de ministrul afacerilor externe din Palau, Gustav Aitaro. La dezbateri au mai participat ministrul mediului din Somalia, precum și Martin Griffith, sub-secretar general al ONU pentru afaceri umanitare şi ajutor umanitar de urgenţă, Patricia Galvao Teles, membru în Comisia de Drept Internaţional, reprezentanţi ai Secretariatului Forumului Insulelor din Pacific.
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a evidențiat, în cadrul intervenției sale, faptul că fenomenul schimbărilor climatice este un multiplicator al ameninţărilor la adresa stabilităţii şi securităţii globale, întrucât determină consecinţe imediate, printre care penurie alimentară, mişcări forţate de populaţie și alte efecte, afectând în special categorii de populaţie fără acces la resurse financiare.
În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat şi eforturile României pentru a răspunde fenomenului schimbărilor climatice, inclusiv prin aderarea la Acordul de la Paris şi participarea la nivel înalt la Summiturile pentru Climă, subliniind importanţa rezultatelor din cadrul COP27, care va avea loc în Egipt.
Totodată, a arătat că România este un promotor al conexiunii dintre schimbările climatice şi securitate, prin susţinerea abordării subiectului la nivelul ONU, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate al ONU (https://www.mae.ro/node/57008) şi inclusiv prin participarea în cadrului Grupului de prieteni pentru climă şi securitate (Group of Friends on Climate and Security).
De asemenea, a explicat necesitatea analizării abordării, în cadrul dreptului internaţional, a impactului creşterii nivelului mărilor şi oceanelor, ca efect direct al schimbărilor climatice, întrucât acest fenomen are impact, în mod major, asupra statelor insulare mici și statelor cu regiuni de coastă joase, ameninţând inclusiv drepturile acestora la spații maritime și la resursele din acestea, respectiv integritatea lor teritorială şi suveranitatea acestora atunci când porțiuni ale teritoriului sau chiar întregul teritoriu sunt inundate permanent.
Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat activitatea sa aplicată pe acest subiect la nivelul Comisiei de Drept Internaţional (CDI), al cărei membru este (https://www.mae.ro/node/57149), inclusiv în calitatea sa de copreşedinte al Grupului de Studiu privind creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional (Sea-level rise in relation to international law) – subiect care prezintă importanță deosebită la nivel internațional – creșterea nivelului mărilor și oceanelor reprezentând un efect nemijlocit și grav al schimbărilor climatice –, din perspectiva implicațiilor sale juridice complexe pentru un număr de aproximativ 140 de state care sunt afectate direct sau indirect de acest fenomen.
De asemenea, a prezentat First Issues Paper, un document substanțial pe care l-a co-autorat în anul 2020 și care a fost dezbătut anul trecut în cadrul Comisiei, în care este analizată problema creșterii nivelului mărilor din perspectiva dreptului mării. Șeful diplomaţiei române a evidențiat că dreptul internaţional are un rol esenţial în adaptarea la aceste provocări şi ameliorarea unora dintre efectele dramatice asupra statelor afectate de acest fenomen.
Ca posibile soluții concrete care pot fi avansate de comunitatea internațională, ministrul Bogdan Aurescu a propus analizarea posibilității înființării unui Fond internațional dedicat consolidării costiere pentru statele afectate de fenomenul creșterii nivelului mărilor și oceanelor, și care nu pot suporta singure costurile aferente. De asemenea, a prezentat una dintre soluțiile discutate în cadrul Comisiei – așa-numita „înghețare” a liniilor de bază de la care se măsoară spatiile maritime, adică decizia statelor de a nu mai aduce la zi coordonatele geografice ale liniilor de bază, soluție de natură să protejeze juridic titlul/dreptul statelor la spații maritime și la resursele acestora.
Şeful diplomaţiei române a dat asigurări că România va rămâne un actor activ în promovarea acestui subiect deosebit de important pentru pacea şi securitatea internaţională, inclusiv prin încurajarea identificării unor măsuri adecvate prin intermediul dreptului internaţional.
Prezentăm mai jos intervenția, în limba engleză, a ministrului Bogdan Aurescu în cadrul evenimentului:
Dear colleagues,
I am very honored to be here together with fellow ministers and with my colleague Patricia Galvão Teles. We are both members of the International Law Commission and we are co-chairing the Study Group on Sea Level Rise in relation to International Law.
So, I will be speaking wearing two hats.
My first hat is that of a Foreign Minister and I will start saying that, of course, international security needs to be viewed and understood in a very comprehensive manner, which implies taking also into consideration the non-military threats. Risks such as those related to food security or those which are posed by infectious diseases may cause even more death and suffering than the military conflicts themselves.
One of the most pressing challenges is, of course, climate change and this has become one of the top foreign policy priorities of many countries, because climate change is a threat multiplier: it threatens to undermine global stability and security, because of its acute consequences, like hunger, water shortages, forced displacement, conflict over scarce resources, disasters.
Those who are most affected are the poorest, with the fewest resources and the least capacity to cope, despite contributing the least to the crises.
So, these dangers are no less real than the risk of external aggression for many states.
For example, the loss of land due to the rising sea level is extremely threatening to the entitlements or rights to maritime spaces and to their resources, to the territorial integrity and sovereignty of a certain state, or even to the very existence of some states – this is the case of our friends in the Pacific.
International Law, indeed, has to play an important role in enabling the adaption to these changes and to mitigate the worst effects.
So, of course, it’s very important, on one hand, to emphasize the relevance of international instruments like the Paris Agreement, which is a landmark achievement.
We consider in Romania that it is very important to continue to follow the objective to limit the global warming to 1.5 degrees Celsius, as well as to implement adequate adaptation measures.
So, we have to work together to make COP27 in Egypt a success in order to achieve the Paris Agreement goals.
A second area that should be addressed concerns the implications for global governments and international institutions.
The UN Member States should cooperate, give greater prominence to the climate and security nexus in the multilateral arena, including the UN Security Council.
We had some debates in the Security Council as well, regarding the connection between, for instance, the sea level rise and security.
Romania has been a member of the UN Group of Friends of Climate and Security since 2018.
And last but not least, one of the most impactful of the challenges that climate change poses relates to sea level rise, which is a direct effect of climate change, and creates risks to the entitlement and rights of states to maritime zones – so, to the resources which are there, and even, as I have already mentioned, to the territorial integrity and statehood of states.
And now, I am putting the other hat on, as member of the ILC and Co-Chair of the Study Group on this topic, and I am telling you that last year we have discussed a lot in the Commission on the basis of a document which I was elaborating together with another Co-Chair, our colleague Nilüfer Oral, from Türkiye, which relates to sea level rise and the law of the sea.
We have examined what kind of problems appear, but also what solutions might be envisaged in order to cope with this huge challenge of threats to the entitlements of states’ maritime zones.
Because there are legal effects, especially on the baselines. The sea level rise affects the baselines from which the maritime spaces are measured. That means that this affects the entitlement to the resources within those maritime spaces. Also, it affects the outer limits of maritime spaces, as well. It might affect also maritime delimitations which are already performed.
This is another very important issue, if you think about the stability in international relations – how this phenomenon might affect a maritime delimitation agreement which was already concluded, and also, of course, the exercise of sovereign rights and jurisdiction of the coastal state and its nationals.
We have also examined the status of islands in relation to sea level rise, another very important issue, and we have come with possible solutions.
We do not call them “solutions” within our work, because, as lawyers, we are a little more cautious, but there are possible solutions and one such possible solution is “freezing” the baselines.
That means to decide to not update anymore the coordinates which are defining the baselines, in order to protect the entitlements to the maritime zone which is measured form the baselines.
And I am glad to know that this suggestion of ours was taken onboard in the August 2021 Declaration of the Pacific Islands Forum on Preservation of maritime zones in the face of climate change-related sea level rise.
So, my question also for the other colleagues from the Pacific would be if you would perhaps follow the example of Micronesia, which decided to “freeze” the baselines and make a statement about that fact, publicly.
Another solution might be to reinforce the coasts which are affected by the sea level rise. But this is very costly and Pacific Islands states do not have the money to do that.
What if we, together, have the joint initiative to create a UN Fund in order to finance such works for such countries which cannot afford by themselves to move forward with this issue?
So, there are solutions, international law can provide a certain framework in order to protect these rights and entitlements of states which are affected by this phenomenon.
I think it is important to work together to that effect, and if there is political will, there will also be an outcome of our collective endeavor.
Thank you.
