Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis și a participat duminică, 31 iulie 2022, la Criț, la reuniunea Forumului de Cooperare Bilaterală Româno – Germană (FCBRG), în marja celei de-a X-a ediții a Festivalului cultural „Săptămâna Haferland”, organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, în perioada 29-31 iulie 2022.
Forumul de Cooperare Bilaterală Româno– Germană din acest an a beneficiat de parteneriatul Ministerului Afacerilor Externe și s-a desfășurat în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea Tratatului dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, precum și a 55 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Federală Germania și a 150 de ani de la înființarea primei misiuni diplomatice a României la Berlin.
Forumul a abordat, în special, aspecte privind dialogul politic foarte intens și schimburile româno – germane la nivel economic, cooperarea bilaterală româno-germană în plan social și cultural, în perspectiva proiectului cultural Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, precum și posibilități de aprofundare a cooperării bilaterale, inclusiv în plan educațional.
La eveniment au mai participat și Președintele Forumului de Cooperare Bilaterală Româno -German, Andrei Pleșu, Președintele Parlamentului Landului Bavaria în perioada 2008-2018, dr. h.c. Barbara Stamm, Însărcinatul guvernului bavarez pentru germanii repatriați și strămutați, Sylvia Stiersdörfer, ambasadorul României în Republica Federală Germania, Adriana Stănescu, Ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer Gebauer, Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, fostul însărcinat al Guvernului federal german pentru problemele imigranților de origine germană și minorități naționale din cadrul Ministerului federal german de interne, Bernd Fabritius, și Secretarul General al Forumului de Cooperare Bilaterală Româno – German, Michael Schmidt.
Transmitem, mai jos, intervenția susținută de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu prilejul Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German:
Vă mulțumesc foarte mult pentru introducere, pentru prezentare. Îi mulțumesc domnului ministru Pleșu, pentru această introducere în tema noastră, într-un mod foarte plăcut și care, de fapt, cadrează foarte bine cu atmosfera de aici, pentru că este o atmosferă caldă, este o atmosferă foarte prietenoasă, foarte relaxată.
În același timp, este o atmosferă care răspunde foarte bine acestei interculturalități, despre care vorbea domnul Ambasador Hurezeanu, ceva mai devreme, în Șura cea Mare. Noi aici, în Șura Mică, vorbim despre relația dintre România și Germania la 30 de ani aniversari ai Tratatului de prietenie și de parteneriat în Europa.
Sigur că, discursul meu, așa cum a fost el pregătit, este unul în limbajul diplomatic, în limbajul Ministerului de Externe și el este, uneori, mai rigid și, uneori, mai puțin flexibil, deși cifrele și datele și aprecierile sunt dincolo de limbaj, sunt reflecția unei situații reale, a unei cooperări cu caracter strategic, a unei apropieri din ce în ce mai puternice în ultimii ani între România și Germania.
Cred că este foarte important faptul că am fost solicitați să fim parteneri și am acceptat cu bucurie atunci când Michael Schmidt ne-a propus acest, să spunem, proiect de cooperare pentru că, într-adevăr, relația României cu Germania este una dintre cele mai bune și din ce în ce mai avansată.
Avem, iată, o relație privilegiată, iar Tratatul acesta, care acum 30 de ani vorbea despre parteneriatul în Europa, nu face altceva decât să exprime o realitate pe care astăzi noi o trăim, și anume faptul că atât România, cât și Germania, în Uniunea Europeană actuală, care este atât de greu încercată de foarte multe provocări – n-am să înșir aici toate aceste provocări, toate aceste crize suprapuse care se potențează, din păcate, reciproc în anumite situații – toate aceste provocări au nevoie de răspunsuri. Iar România și Germania în acest moment sunt două state care gândesc la fel, care acționează la fel și care doresc să ducă mai departe proiectul integrării europene. În același timp, găsim soluții pentru foarte multe dintre problemele pe care le înfruntăm acum.
Nu aniversăm însă doar 30 de ani de la Tratatul despre care am vorbit, Tratatul privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. Tot în acest an se împlinesc și 55 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Federală Germania și iarăși tot în acest an se împlinesc și 150 de ani de la înființarea primei misiuni diplomatice a României la Berlin.
Deci, tot atâtea momente foarte importante pe care, de altfel, am avut plăcerea să le marchez foarte recent cu ocazia vizitei la București a doamnei Annalena Baerbock, ministrul afacerilor externe al Republicii Federale Germania, care a venit pe 15 iulie pentru un eveniment, de asemenea, în egală măsură, extrem de important și anume acela de a co-prezida împreună cu Franța – România, Germania, Franța – Conferința privind Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, un proiect extrem, extrem de important astăzi și care a avut niște rezultate foarte, foarte bune.
Am reușit să obținem 615 milioane de euro după ce la Berlin, în aprilie, la prima ediție a acestei Conferințe, am reușit să obținem aproape 660 de milioane de euro, în sprijinul Republicii Moldova, din care 432 de milioane de euro sprijin financiar direct. Adică, exact ceea ce are nevoie astăzi Republica Moldova. La care se adaugă un efort foarte consistent în sprijinul procesului de reformă, care este extrem de necesar astăzi în Republica Moldova pentru parcursul european, pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Nu este singurul eveniment important din acest an. În acest an au fost foarte multe contacte la cele mai înalte niveluri. Președintele României s-a întâlnit cu Cancelarul Scholz la Consiliul European din martie, domnul Președinte federal Steinmeier a vizitat România la începutul lunii mai. De asemenea, Președintele României, împreună cu Cancelarul federal, împreună cu Președintele Franței și cu Premierul italian au vizitat împreună Ucraina în luna iunie, la care se adaugă foarte multe alte vizite sectoriale pe care doar ambasadorii noștri pot, probabil, să le țină socoteala, având în vedere cât de multe contacte sunt între ministerele noastre.
Există, evident, legături politice, culturale, economice vechi și îmi fac și eu aici datoria de onoare de a menționa comunitatea românească din Germania, care este tot mai numeroasă și care contribuie, bine integrată, la dezvoltarea societății și economiei germane, fără îndoială, împreună cu comunitatea etnicilor germani din România, care sunt foarte apreciați, respectați de români, elemente cheie, aș spune, în arhitectura relației dintre România și Germania.
Trebuie, de asemenea, să menționez și Comisia comună româno-germană privind problematica etnicilor germani din România. Domnul Fabritius a lucrat foarte mult de-a lungul timpului la acest proiect extrem de important.
Eu însumi am amintiri foarte plăcute de pe vremea când eram, la rândul meu, co-președinte al părții române în această Comisie și îmi aduc aminte de rezultatele bune pe care le-am avut și de atmosfera foarte plăcută, comparativ cu alte comisii de același gen pe care România le are cu alți vecini, dar nu este momentul aici să vorbim despre asta.
Abia așteptăm ca anul viitor să fim gazda, la Timișoara, a următoarei ediții a acestei Comisii, în contextul proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023.
Spuneam că prietenia română germană s-a consolidat treptat, în ultimii 30 de ani, după căderea Cortinei de Fier, că relațiile noastre au un caracter strategic, dar vorbeam și de faptul că relațiile noastre economice sunt din ce în ce mai bune.
Când doamna ministru Baerbock a venit la București, m-am bucurat să constat că avem, anul trecut, schimburi de peste 35 de miliarde de euro. Germania este, de fapt, primul partener comercial al României și al treilea investitor străin în România, ceea ce, evident, arată legăturile extrem de puternice dintre economia germană și economia română.
Sperăm ca, așa cum am discutat cu doamna Baerbock la București, să putem să dezvoltăm și alte domenii. Am discutat atunci despre hidrogenul verde, despre producția și stocarea acestui combustibil al viitorului, am discutat despre IT&C, despre mobilitate și dezvoltare urbană, am constatat că, tot mai mult, atunci când ne uităm la schimburile noastre e vorba despre tehnologii înalte, ceea ce este important pentru dezvoltarea societăților noastre.
Doamna ministru, când a venit în România, a făcut și o vizită la Constanța, pentru că este important să lucrăm împreună la dezvoltarea capacităților noastre de a sprijini Ucraina cu tranzitul cerealelor către destinațiile terțe, pentru a evita accentuarea acestei crize alimentare pe care a generat-o, exclusiv și direct, Federația Rusă prin războiul pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Suntem de asemenea recunoscători Germaniei pentru expertiza împărtășită în ceea ce privește învățământul dual, care nu face altceva decât să ne ajute să – n-aș folosi termenul de sinergie – ajungem la această îngemănare între educație și economie, care este extrem de importantă.
Ne dorim ca frecvența și substanța dialogului nostru, atât politic, cât și economic și sectorial, să se dezvolte și mai mult.
Nu vreau iarăși să uit să amintesc de Comisiile economice mixte cu diversele landuri germane, mai ales cu Bavaria, dar și cu Baden-Württemberg, cu Hessa, mai recent; cooperăm bine și în cadrul Strategiei pentru Regiunea Dunării, a Uniunii Europene.
Și da, avem o cooperare de succes tot mai strânsă în interiorul Uniunii Europene, dacă ne uităm la președințiile atât românească, cât și germană, recente.
Și, fără îndoială, nu pot să nu amintesc aici obiectivul nostru esențial care este aderarea la Schengen, un obiectiv pe care l-am discutat și la vizita doamnei ministru la București.
Cred că este foarte important, în contextul acțiunii solidare și puternice a României în timpul acestui război din Ucraina, prin modul în care am gestionat situația celor peste 1,75 de milioane de refugiați ucraineni care au intrat de la începutul războiului și până astăzi în România și pe care i-am gestionat cu succes, cred că putem să sperăm la o susținere consecventă și fermă a Germaniei pentru aderarea cât mai curând a României la spațiul Schengen, ceea ce este important inclusiv pentru relația interumană dintre România și Germania, dintre etnicii germani din România, cu Germania, și invers, dintre comunitatea românească din Germania cu România.
Nu vreau să continui foarte mult să vorbesc despre foarte multele domenii în care cooperăm.
Vreau doar să mulțumesc Germaniei, așa cum am făcut-o și pe 15 iulie, pentru sprijinul acordat în contextul întăririi Flancului Estic, prin poliția aeriană pe care Germania o exercită în spațiul aerian al României, alături de alte state aliate. Sperăm să continue acest efort.
Prin urmare, mă bucur că, chiar și în aceste clipe extrem de dificile generate de situația de securitate din proximitatea României, relațiile dintre România și Germania nu doar că și-au menținut temeinicia, dar am reușit să dezvoltăm și mai mult această cooperare și să identificăm și noi zone în care putem să acționăm împreună, în care putem să ne dezvoltăm Parteneriatul și în care putem să ajutăm și pe alții.
Prin urmare, încă o dată, mulțumesc foarte mult pentru această oportunitate de a participa la această ediție a Săptămânii Haferland, pe de altă parte, a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, pe de alta, și abia aștept să putem să ne oferim parteneriatul și la edițiile următoare, deoarece chiar cred că acest efort comun este o contribuție la prosperitatea și stabilitatea, atât a României, cât și a Germaniei, în beneficiul etnicilor germani din România, în beneficiul cetățenilor români din Germania.
Vă mulțumesc și mult succes!
