La 24 octombrie 2022 se împlinesc opt luni de la agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie 2022. Actuala criză a determinat un răspuns ferm și multidimensional al României în sprijinul Ucrainei și al cetățenilor ucraineni, cuprinzând eforturi de natură politico-diplomatică, economică, financiară, umanitară și sectorială, dar și eforturi pentru promovarea aplicării dreptului internațional (aspecte subliniate și într-un editorial semnat astăzi de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu: http://www.mae.ro/node/60019).
Răspunsurile României la criza de la granițele sale, la războiul ilegal de agresiune al Rusiei nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor noastre democratice și a pilonilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice de securitate, rămân parte a unuia dintre cele mai complexe și mai coerente eforturi ale țării noastre în plan extern, cu efecte semnificative în plan intern și cu miza protejării și consolidării pe termen lung a ordinii internaționale bazate pe reguli.
Ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, România, acționează cu toată responsabilitatea în sprijinul Ucrainei și al cetățenilor ucraineni, acest sprijin fiind direct necesar pentru atingerea obiectivului major de a proteja securitatea, prosperitatea și interesele României și ale cetățenilor români.
Încă din primele zile de la declanșarea acestei crize de securitate și umanitare, cea mai gravă criză din Europa ultimelor decenii, autoritățile române au acționat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean, pentru a acorda asistență de urgență, dar și pe toate celelalte dimensiunile relevante:
Planul asistenței umanitare de urgență
Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei și a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente și ambulanțe; prin hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, la 9 martie 2022, la granița cu Ucraina, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord; Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2,65 milioane de refugiați care au intrat deja în România și cei peste 86.500 de ucraineni care au rămas în țara noastră au inclus, printre altele, înființarea de tabere mobile în județele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învățământ, pe piața muncii, la transport public; Totodată, la 26 iulie 2022, Guvernul României a lansat Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România, vizând măsuri pe termen mediu și lung pentru sprijinirea refugiaților ucraineni; Organizarea Forumului de la București în perioada 8-9 septembrie 2022, cu accent pe platforma europeană de dialog în domeniul integrării refugiaților din Ucraina. Planul diplomatic
România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a fost parte activă a demersurilor diplomatice la nivel multilateral pentru condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate și al Adunării Generale ale Organizației Națiunilor Unite, și a acordat acces instituțiilor ONU, precum Programul Alimentar Mondial, pentru facilitarea distribuirii de ajutor umanitar Ucrainei. Pe această dimensiune, un alt obiectiv a fost izolarea internațională a Rusiei, iar România a susținut toate rezoluțiile promovate în Consiliul de Securitate și în Adunarea Generală ONU pentru condamnarea agresiunii ruse. Cel mai recent, România a co-sponsorizat, alături de alte 75 de state membre ONU, Rezoluția Adunării Generale, din 12 octombrie 2022, de condamnare a anexării ilegale de către Rusia a teritoriilor ucrainene (intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei – apărarea principiilor Cartei ONU”), votată favorabil de o majoritate largă de 143 de state membre ONU. În contextul organizării de către Federația Rusă a așa-ziselor „referendumuri” în patru regiuni ucrainene ocupate de forțele ruse, România a condamnat în termenii cei mai fermi caracterul inacceptabil al acestor evoluții, inclusiv prin mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul Consiliului Permanent al OSCE din 29 septembrie 2022. La 30 septembrie 2022 Ministerul Afacerilor Externe a reacționat public față de semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse. MAE a condamnat cu fermitate „acordurile” ilegale și ilegitime, ce au reprezentat o escaladare iresponsabilă a situației și care nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internațional. Unul dintre cele mai importante obiective politice a fost, în această perioadă, obținerea de către Ucraina a statutului de stat candidat la UE, obiectiv atins în luna iunie a acestui an, alături de Republica Moldova, iar România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai fermi susținători ai agendei europene a Ucrainei. La nivel bilateral, se poate constata intensitatea dialogului bilateral în cele opt luni de la izbucnirea războiului. Cele mai importante repere ale dialogului consolidat cu Ucraina sunt: vizita ministrului afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba la București, la 22 aprilie 2022; vizita delegației conduse de premierul Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie 2022, împreună cu Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu; participarea Prim-ministrului României la Summitul Platformei Internaționale Crimeea, la 23 august 2022; vizita la Kiev a Președintelui Klaus Iohannis, alături de Președintele Franței, Cancelarul Germaniei şi Prim-ministrul Italiei, din 16 iunie 2022; De asemenea, la 15 septembrie 2022, a fost lansată, la inițiativa României, prima reuniune în format trilateral a miniștrilor afacerilor externe din România, Ucraina și Republica Moldova, la Odessa, în Ucraina, alături de omologul de la Chișinău, Nicu Popescu, și omologul ucrainean, Dmytro Kuleba. Au luat parte, de asemenea, cei trei miniștri ai energiei, precum și companii din domeniul energiei din cele trei state. Reuniunea a reflectat angajamentul strategic al celor trei țări de a coopera îndeaproape în acest domeniu și de a contracara încercările Federației Ruse de a submina securitatea energetică a celor două țări vecine. România a fost primul stat al UE care a început să importe, în vară, electricitate din Ucraina, iar, recent, când din cauza bombardamentelor inumane și ilegale împotriva infrastructurii civile din Ucraina acest stat a fost nevoit să suspende exporturile de curent în Republica Moldova, România a început rapid livrările de energie electrică pentru Chișinău. Lansarea acestui format trilateral, încă o inițiativă importantă a diplomației române, a avut ca obiectiv consolidarea cooperării dintre cele trei state vecine, atât în contextul actual marcat de războiul de agresiune al Rusiei și de crizele multidimensionale care afectează Ucraina și Republica Moldova, cât și în perspectiva stabilirii unui mecanism de dialog și coordonare pe termen lung, vizând inclusiv sprijinirea activă de către România a autorităților de la Chișinău și Kiev în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană. Totodată, România a fost printre primele state ale UE care și-au anunțat redeschiderea ambasadei la Kiev, care a continuat să activeze, în condiții dificile, chiar și după atacurile masive cu rachete lansate de Federația Rusă din ultimele săptămâni, care au generat pierderi de vieți omenești și distrugeri masive ale infrastructurii. La nivel european, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a asigurat o contribuție activă la definirea și adoptarea celor opt pachete de sancțiuni ale Uniunii Europene, sprijinind o abordare cât mai ambițioasă și susținând, de asemenea, sancțiunile UE pentru Belarus și, cel mai recent, Iran, în lumina evoluțiilor recente; La cea mai recentă reuniune a Consiliului Afaceri Externe, din 17 octombrie, ministrul Bogdan Aurescu a susținut puternic continuarea sprijinului masiv al UE pentru Ucraina, inclusiv prin adoptarea a două măsuri importante: a șasea tranșă de ajutor financiar prin Facilitatea Europeană pentru Pace (ducând totalul la 3 miliarde EUR), respectiv lansarea Misiunii Militare de Asistență în sprijinul Ucrainei (EUMAM), axată pe instruirea și pregătirea militarilor ucraineni. Planul dreptului internațional
România a depus, la 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzații de genocid în conexiune cu Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid. De asemenea, la 16 septembrie 2022, România a depus la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenție a țării noastre în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federației Ruse la Curte, la 28 februarie 2022. Cauza are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federația Rusă în cadrul agresiunii militare desfășurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022. La 2 martie 2022 România a sesizat Curtea Penală Internațională, împreună cu alte 42 de state, cu privire la investigarea crimelor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curții Penale Internaționale pentru a sprijini investigațiile privind crimele internaționale comise în Ucraina. România a sprijinit activarea Mecanismului de la Moscova al OSCE. România va sprijini crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei. Planul consolidării rezilienței Ucrainei
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, la 15 octombrie 2022, acordarea unei contribuții voluntare a României la fondurile NATO dedicate întăririi rezilienței și capacității de apărare ale Ucrainei (Fondul voluntar privind Pachetul de Asistență Cuprinzătoare pentru Ucraina), de până la 400.000 dolari. De asemenea, România s-a implicat extensiv în facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale, măsurile complexe pentru extinderea capacităților de tranzit, inclusiv a capacităților logistice ale porturilor Constanța și Galați, permițând, până în prezent, exportul a peste 5,2 milioane tone de cereale ucrainene, la care se adaugă alte peste 5,5 milioane tone de alte mărfuri produse în Ucraina.
