România s-a alăturat miercuri, 2 martie 2022, demersului comun al unor state părți la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curții Penale Internaționale cu privire la anchetarea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. La demers participă 39 de state – toate statele membre UE, UK, Canada, Columbia, Costa Rica, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Albania, Australia, Norvegia și Elveția.
Acest demers urmărește accelerarea procedurilor judiciare ale instanței internaționale și demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI, în special în legătură cu situația actuală.
Acțiunea este fundamentată pe dispozițiile art. 13, lit. a și art. 14 alin. 1 din Statutul de la Roma, precum și pe declarația Ucrainei din 8 septembrie 2015 prin care acceptă jurisdicția Curții Penale Internaționale pentru scopul desfășurării unor anchete penale în legătură cu evenimentele care au avut loc pe teritoriul său începând cu 20 februarie 2014.
,,Acest demers reflectă determinarea comunității internaționale de a folosi inclusiv instrumentele dreptului internațional și ale justiției internaționale pentru a trage la răspundere acei oficiali sau alți reprezentanți ai Federației Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei, este un instrument prin care comunitatea internațională dovedește că este pregătită să sancționeze acțiunile iresponsabile ale oficialilor de la Kremlin care reprezintă o gravă amenințare la pacea și securitatea mondiale. Asocierea României la acest demers alături de alte 38 de state părți la Statutul CPI, printre care toate statele membre UE, UK, Canada, Australia, Norvegia și Elveția, confirmă angajamentul ferm al țării noastre pentru combaterea impunității pentru cele mai grave infracțiuni și pentru consolidarea respectului pentru valorile păcii și umanismului, inclusiv prin afirmarea atașamentului constant și ireversibil față de dreptul internațional. Victimele agresiunii Rusiei în Ucraina merită dreptate, iar Curtea Penală Internațională este cea mai în măsură să acționeze în acest scop. Nicio infracțiune nu poate și nu trebuie să rămâne nepedepsită!’’, a declarat cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu.
Informații suplimentare
Curtea Penală Internațională (CPI), înființată prin Statutul de la Roma din 17 iulie 1998, are competența de a judeca și pedepsi persoane fizice responsabile pentru săvârșirea celor mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională, și anume crima de agresiune, infracțiunea de genocid, crimele împotriva umanității și crimele de război. Răspunderea penală a persoanelor fizice este individuală, distinctă de răspunderea internațională a statelor, în baza dreptului internațional, pentru fapte ilicite comise de acestea.
Statutul de la Roma numără 123 de state părți. România a ratificat acest tratat prin Legea nr.111 din 13 martie 2002.
Ucraina a semnat Statutul de la Roma la 20 ianuarie 2000, dar nu l-a ratificat până în prezent. Cu toate acestea, Ucraina a creat baza exercitării jurisdicției CPI pe teritoriul său prin depunerea unor declarații de acceptare a jurisdicției Curții în temeiul art. 12, alin. 3 din Statut.
Astfel, la 17 aprilie 2014, Guvernul Ucrainei a depus pe lângă Grefa Curţii Penale Internaţionale o declaraţie prin care recunoaşte jurisdicţia CPI în scopul identificării, urmăririi şi judecării autorilor infracțiunilor de competența CPI săvârşite pe teritoriul Ucrainei în perioada 21 noiembrie 2013 – 22 februarie 2014.
La 8 septembrie 2015, Ucraina a depus o nouă declaraţie de acceptare a jurisdicţiei CPI cu privire la crime împotriva umanității și crime de război săvârşite pe teritoriul său, începând cu 20 februarie 2014.
Examinarea preliminară a Procurorului s-a axat inițial asupra pretinselor crime împotriva umanității comise în contextul protestelor din Piața Maidan, care au avut loc la Kiev și în alte regiuni din Ucraina, între 21 noiembrie 2013 și 22 februarie 2014. Examinarea a fost extinsă, începând cu data de 29 septembrie 2015, în baza noii declaraţii, şi la faptele săvârşite după 20 februarie 2014, care vizează evenimentele din Crimeea și estul Ucrainei.
La 11 decembrie 2020, Procurorul a anunțat încheierea examinării preliminare, stabilind că există motive întemeiate pentru a crede că pe teritoriul UA au fost săvârșite crime de război și crime împotriva umanității.
La 28 februarie 2022, Procurorul CPI a decis, conform art.15, alin.3 din Statut, să solicite Camerei Preliminare autorizarea deschiderii unei anchete cu privire la situația din Ucraina, anunțând că aceasta va acoperi atât faptele analizate în cursul examinării preliminare (până în decembrie 2020), cât și orice noi infracțiuni de competența Curții comise recent pe teritoriul UA.
În ipoteza sesizării Procurorului de către una sau mai multe state părți, conform art. 13, lit. a și art. 14 alin. 1 din Statutul de la Roma, acesta nu mai are nevoie de autorizarea Camerei Preliminare pentru deschiderea anchetei, ceea ce determină accelerarea procedurilor judiciare.
