Captură video: AICI.
Reporter: Domnule ministru, aș vrea să ne spuneți cum traducem, mai exact, anunțul făcut de Vladimir Putin astăzi la adresa NATO și la adresa tuturor națiunilor care l-au atacat în ultima perioadă și mai ales la adresa Ucrainei.
Bogdan Aurescu: Este încă o amenințare din seria celor pe care Federația Rusă și Președintele acesteia le-au făcut la adresa comunității euroatlantice. Este o continuare a acțiunii foarte agresive și a atitudinii foarte asertive cu care deja ne-am confruntat în ultima perioadă, dar fără îndoială că, deși este o amenințare foarte serioasă, nici nu se pune problema utilizării în secolul XXI a armelor nucleare pentru că asta ar însemna consecințe nu doar pentru cei împotriva cărora sunt folosite, dar inclusiv pentru cei care le folosesc. Armele nucleare reprezintă arme de distrugere în masă, care au efecte nediscriminatorii. Deci nici nu se pune problema utilizării lor. Însă asta arată cât de agresiv este în acest moment acest tip de conduită care trebuie, fără îndoială, stopată de către comunitatea internațională. Iar ca modalități de stopare, trebuie să fie adoptate, în continuare, noi sancțiuni, și este și motivul pentru care astăzi iau parte la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, care se desfășoară într-un format extraordinar. Discutăm despre un nou pachet de sancțiuni la adresa Federației Ruse. Printre ele, de exemplu, se numără și extinderea măsurilor pe care le-am luat și noi, la nivel național, și anume închiderea spațiului aerian pentru aeronavele unor aparținând unor companii ale Federației Ruse, sunt și alte măsuri care sunt avute în vedere, care se referă, de exemplu, la Banca Centrală a Rusiei. Punând toate acestea alături de măsurile care au fost luate deja, se conturează un pachet de măsuri restrictive foarte robust și care sperăm să aibă efecte imediate sau cât mai rapide împotriva economiei Rusiei.
Reporter: Deci în această seară ne așteptăm la noi decizii de sancțiuni pentru Federația Rusă?
Bogdan Aurescu: Ne așteptăm la agrearea politică a acestor sancțiuni, urmând ca procedura propriu-zisă să fie urmată în perioada imediat următoare.
Reporter: Putem să vorbim de toate băncile din Federația Rusă care să nu mai aibă acces la SWIFT?
Bogdan Aurescu: O să vedem în mod concret pachetul care va fi prezentat de către Comisia Europeană, o să vedem și pozițiile celorlalte state membre, mai sunt și idei ale diverselor instituții și ale diverselor state membre care vor fi, cu siguranță, prezentate, și la final o să tragem o concluzie.
Reporter: Am văzut o solicitare din partea unui ministru din Ucraina, dată cu puțin timp în urmă, cu privire la criptomonede, să nu mai aibă acces rușii să facă schimb, să schimbe criptomonedele în bani. S-ar putea lua o astfel de decizie a Uniunii Europene?
Bogdan Aurescu: Nu am văzut acest apel al unui oficial ucrainean, dar sigur că putem discuta, în măsura în care această chestiune poate să fie tratată la nivelul Uniunii Europene.
Reporter: S-a discutat, tot la nivelul UE, despre sancționarea lui Vladimir Putin și a omologului dumneavoastră din Rusia. Putem să vorbim, la acest moment, de sancțiuni direct la persoane?
Bogdan Aurescu: Există deja sancțiuni care îl vizează și pe Președintele Vladimir Putin, și pe ministrul de externe Lavrov în ceea ce privește înghețarea activelor, nu în ceea ce privește circulația persoanelor. Sigur că aceste sancțiuni pot fi extinse, în funcție de decizia pe care o iau statele membre.
Reporter: În ce sens să fie extinse?
Bogdan Aurescu: Adică să introducem, de exemplu, și interdicția de a călători, acestea sunt sancțiunile individuale, care vizează persoanele.
Reporter: Adică să nu mai aibă acces în…
Bogdan Aurescu: În spațiul Uniunii Europene. Tot la nivel național, noi am luat decizia, și am discutat ieri cu o serie de omologi, cu ministrul de externe bulgar, cu ministrul de externe ceh, cu ministrul de externe slovac, să ne retragem din Banca Internațională de Investiții, care are sediul la Budapesta și care este o bancă ce acționează în principal în scopul proiectării influenței Federației Ruse. Este o intenție pe care noi o avem de mai multă vreme, dar cred că este momentul potrivit să inițiem demersurile pentru a ne retrage din această bancă. De asemenea, există o a doua bancă, cu sediul la Moscova, care se numește Banca Internațională de Cooperare Economică și cu privire la care, de asemenea, din perspectiva României, dorim să începem procedura de retragere. Ne vom coordona cu alte state care sunt părți la Acordul care a înființat această bancă.
Reporter: Un moment important astăzi e o primă încercare de negociere între Ucraina și Rusia, care s-ar putea să aibă loc deja la această oră, dacă nu în scurt timp. Ce înseamnă această discuție între oficiali ruși și ucraineni?
Bogdan Aurescu: O să vedem dacă are loc sau nu această discuție. Am văzut în ultimele zile confirmări și pe urmă dezmințiri ale unor astfel de contacte. Eu, personal, ca negociator și ca diplomat cu peste 26 de ani vechime în diplomație, în Ministerul Afacerilor Externe, nu cred în negocieri care se poartă sub amenințare. Nu cred în negocieri care se poartă sub amenințarea folosirii forței și a armelor. Astfel de negocieri sunt, în mod inevitabil, dezechilibrate și nu reflectă voința reală a părților. Prin urmare, dați-mi voie să am o rezervă cu privire la acest tip de dialog. De altfel, în toată această perioadă, Federația Rusă a mimat dorința pentru dialog. Noi am fost tot timpul deschiși dialogului, am organizat sesiuni de discuții cu Federația Rusă, am răspuns propunerilor pe care Federația Rusă le-a făcut, inclusiv în scris, am respins, desigur, propunerile care erau inacceptabile și care vizau parametri-cheie ai arhitecturii europene de securitate sau prerogative esențiale ale Alianței Nord-Atlantice, dar am și propus căi de dialog cu privire la controlul armamentelor, cu privire la măsuri de creștere a încrederii, reducerea riscurilor, transparență, iată, vizând inclusiv situl antirachetă de la Deveselu. Răspunsul Federației Ruse a fost folosirea forței. Deci nu credem în faptul că, privind retrospectiv la toată această perioadă care a fost inaugurată cu prezentarea, iarăși, publică, în luna decembrie, a acelor proiecte de acorduri, nu credem că intenția reală a Federației Ruse, de la bun început și în toată această perioadă, a fost aceea de a dialoga, ci mai degrabă de a-și preconstitui pretexte pentru folosirea forței.
Reporter: Atunci întrebarea mea este: în acest moment mai e loc de dialog, să se încerce cumva să se stingă acest conflict prin dialog?
Bogdan Aurescu: Sigur că dialogul întotdeauna trebuie să fie o opțiune, iar noi suntem deschiși pentru dialog. Chiar și în zilele trecute, Secretarul general al NATO făcea un apel reînnoit la dialog din partea Federației Ruse. Dar nu se poate face dialog fără dezescaladare. Nu se poate face dialog atunci când există o ofensivă în plină desfășurare, împotriva unei populații care nu face altceva decât să își manifeste dreptul de a avea propriile opțiuni de securitate și de politică externă, ceea ce este dreptul oricărui stat suveran.
Reporter: Deci dumneavoastră spuneți așa: mai întâi toată lumea să lase armele jos, să nu mai existe niciun conflict și abia apoi să se pună la masa dialogului și să găsească un consens.
Bogdan Aurescu: Fără îndoială. Este o condiție absolut necesară. Sigur că se poate discuta despre o încetare a focului, se poate discuta despre o oprire temporară a ostilităților, dar fără o dezescaladare, fără o încetare a ostilităților pe scară largă ori o retragere a trupelor rusești din Ucraina, o astfel de dezbatere, de negociere, un astfel de dialog este foarte greu de realizat în condiții normale.
Reporter: Vedem că Rusia nu are de gând să se retragă deloc, dimpotrivă, amenință cu alte arme.
Bogdan Aurescu: Acesta este și motivul pentru care, la nivel aliat, ceea ce vom face în perioada imediat următoare va fi o consolidare consistentă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Suntem recunoscători aliaților noștri care au decis deja să vină cu trupe în România, în sudul Flancului Estic, este vorba despre Statele Unite sau despre Franța sau despre alți aliați care recent au făcut astfel de anunțuri privind prezența în România, într-o formă sau alta, a trupelor lor, sau despre crearea acelui Grup de luptă care va fi accelerată în perioada imediat următoare. Este nevoie, prin urmare, de un răspuns decisiv al NATO în ceea ce privește întărirea acestei posturi de descurajare și apărare pe Flancul Estic.
Reporter: Știți și când urmează să vină din nou militari străini la noi în țară?
Bogdan Aurescu: Sunt convins că în perioada imediat următoare vom avea vești pozitive în această privință.
Reporter:Am văzut că rușii se apropie și de granița cu România în două puncte importante, între care Insula Șerpilor, dar și din partea de sud. Cât de aproape sunt de noi? Ar trebui românii să se îngrijoreze?
Bogdan Aurescu: Românii nu trebuie să se îngrijoreze. Federația Rusă este deja prezentă de ceva vreme în bazinul Mării Negre. După 2014, după ocuparea ilegală a Crimeei, am asistat la o creștere a prezenței militare și a echipamentelor rusești în regiune, o consolidare constantă, continuă, în creștere, a acestei prezențe. Românii și România nu trebuie să se teamă pentru că noi suntem aliat NATO, suntem acoperiți de umbrela de securitate a Alianței Nord-Atlantice, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie și avem toate garanțiile de securitate necesare. Suntem în Parteneriat Strategic foarte solid cu Statele Unite ale Americii, nu există absolut niciun motiv ca vreun cetățean român să se teamă că România va fi atrasă într-un conflict sau că va fi expusă unei amenințări.
Reporter: Vă mulțumesc foarte mult.
Bogdan Aurescu: Mulțumesc.
Sursa: Transcriptul interviului acordat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu emisiunii Observator