Captură video: https://www.mae.ro/node/57921
Realizator: Negocieri purtate azi între delegațiile rusă și ucraineană într-un oraș de graniță din Belarus, în vreme ce în restul Ucrainei explodau bombe și erau uciși civili în acest atac al Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski a cerut aderarea de urgență a țării sale, integrarea de urgență a țării sale în Uniunea Europeană, o chestiune pe care acum UE trebuie să o studieze, să vadă dacă se poate întâmpla ceva în regim de urgență. Discutăm despre toate astea și discutăm și despre întâlnirea care s-a încheiat în urmă cu câteva minute a Președintelui Statelor Unite cu șefii statelor Aliate. Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în platou la Actualitatea. Bună seara, domnule ministru.
Bogdan Aurescu: Bună seara. Mă bucur să revin la emisiunea dumneavoastră.
Realizator: Mulţumim foarte mult că v-aţi făcut timp. Facem întâi un tablou al negocierilor de astăzi și începem cu cele mai recente, să ne explicați ce pași ar trebui făcuți imediat ce, iată, președinții s-au întâlnit, s-au reunit astă-seară în această conferință.
Bogdan Aurescu: Nu pot să vă dau eu detalii despre discuțiile respective, Administrația Prezidențială va comunica, așa cum este firesc, asupra reuniunii la care a participat Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. Tot ce pot să vă spun este că a fost o reuniune foarte bună, care a arătat coordonare și unitate la nivelul comunității internaționale democratice. În ceea ce privește negocierile de astăzi dintre Federația Rusă și Ucraina, am constatat că nu sunt foarte multe elemente care au apărut în spațiul public, nu avem încă elemente directe de la această discuție. Însă ceea ce este relevant este faptul că părțile au decis să continue aceste discuții și, din informațiile pe care le am, e posibil ca o nouă întâlnire să aibă loc mâine. Pe de altă parte, așa cum am mai spus, din experiența mea de negociator și de diplomat, atunci când negociezi sub presiunea folosirii forței, atunci când negocierea sau discuția se poartă concomitent cu continuarea agresiunii împotriva uneia dintre părți de către cealaltă parte, este foarte greu să ai un dialog firesc, un dialog normal.
Realizator: Exact asta voiam să vă întreb. Nu se încalcă o uzanță sau nu e un semnal că, de fapt, una din părți nu dă doi bani, ca să o spun foarte plastic, pe aceste negocieri, câtă vreme îşi continuă agresiunea în teritoriul țării invadate?
Bogdan Aurescu: În mod firesc, ar trebui ca măcar în intervalul de timp în care se desfășoară discuțiile, dacă există un obiectiv real asumat al părților de a ajunge la o soluție, ostilitățile să fie oprite. Există un principiu al desfășurării negocierilor, anume că negocierile trebuie să fie desfășurate cu bună credință, în scopul de a ajunge la un rezultat. În momentul în care ai desfășurarea unor ostilități, reprezentând fundalul pe care se desfășoară aceste negocieri, este foarte greu să consideri că ele se poartă în regim normal. Sigur, aceste negocieri pot să reprezinte eventual calea spre sau să aibă un obiectiv de a obține un armistițiu sau o încetare a focului, dar, mai mult decât atât este foarte greu de spus ce pot să aducă aceste negocieri. Pe de altă parte, vedem că după discuția între Președintele Franței, Emmanuel Macron, și Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, convorbire telefonică ce a avut loc astăzi, Președintele Rusiei a reiterat o serie de solicitări care se referă la recunoașterea anexării Crimeei de către comunitatea internațională, la recunoașterea „independenței” republicilor din estul Ucrainei…
Realizator: Aşa-zisa “denazificare”…
Bogdan Aurescu: “Denazificare”, despre care nu ştim exact ce înseamnă, precum şi demilitarizarea Ucrainei, inclusiv asumarea de către Ucraina a unui statut neutru față de Alianța Nord-Atlantică – solicitări prin care, pe de o parte, pare că Federația Rusă dorește să își legitimeze, să îşi legalizeze la nivel internațional o serie de acte care sunt în flagrantă contradicție cu dreptul internațional contemporan, pe de altă parte, încercând să obțină niște avantaje prin folosirea forței, ceea ce iarăși este inacceptabil. Pentru că, până la urmă, există un principiu care spune că fiecare stat este liber să își aleagă propriile opțiuni de securitate sau de politică externă. Vom vedea ce se întâmplă în perioada imediat următoare. Cert este că există acest canal de discuție și el merită să fie urmărit, chiar dacă, din punctul meu de vedere, perspectivele ca el să rezolve întreaga criză nu sunt foarte bune, mai ales că am văzut și că partea ucraineană a spus același lucru: nu ne așteptăm la foarte multe de la aceste negocieri, dar trebuie să dăm o șansă discuțiilor, dialogului.
Realizator: Cum citiți această punere sub lumina reflectoarelor a arsenalului nuclear? Președintele ieri a anunțat lucrul acesta – că pune echipamentele nucleare în alertă, apropo de negocieri și de dorința de a avea un fundal cât mai pașnic pentru negocieri, atât cât se poartă ele?
Bogdan Aurescu: Da, din păcate reprezintă o escaladare a acestui climat de insecuritate care este deja extrem de deteriorat în vecinătatea noastră. Dar, dincolo de asta – și am mai spus acest lucru – această criză nu este doar despre securitatea Ucrainei sau despre securitatea regiunii Mării Negre, ci merge mai departe. E vorba despre securitatea euroatlantică, ba chiar are proiecții globale, pentru că sunt și alte state, din afara spațiului euroatlantic, chiar din Indo-Pacific, care sunt foarte preocupate de lecțiile învățate pe care alți actori ar putea să le extragă din modul în care se derulează această criză. Așadar, folosirea amenințării cu folosirea armelor nucleare – acesta este, de fapt, semnalul pe care îl dă activarea sau punerea într-o stare de alertă ridicată a forțelor strategice nucleare ale Rusiei, este, de fapt, un semnal de ducere la extrem a amenințării cu folosirea forței. De data aceasta, cu o armă de distrugere în masă, care are efecte nediscriminatorii – îl afectează, evident, pe cel care este țintă, dar afectează civili, nu doar militari și îl afectează și pe cel care folosește respectiva armă. Eu nu concep ca în secolul XXI folosirea armelor nucleare să poată să fie posibilă.
Realizator: Sau amenințarea cu folosirea acestor arme. Noi înțelegem dintr-un raport american de acum vreo trei ani că există această doctrină a Rusiei, care cumva ar încuraja, de fapt, escaladarea pentru dezescaladare.
Bogdan Aurescu: Atunci când operațiunea cu forțe convenționale nu dă un rezultat, ai putea eventual să recurgi și la folosirea armei nucleare.
Realizator: Ca să se rezolve lucrurile așa cum vrei tu.
Bogdan Aurescu: Aşa cum vrei tu. Dar acest lucru este, repet, inadmisibil din perspectiva relațiilor internaționale contemporane, chiar și din perspectiva dreptului internațional. Prin urmare, nu cred că se pune problema folosirii, dar amenințarea cu folosirea este un fapt foarte grav.
Realizator: În contextul ăsta al discuțiilor, astăzi, Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sigur, mulțumind pentru sprijinul primit din partea Uniunii Europene pe multiple planuri, inclusiv militar – și o să vorbim și despre asta – a anunțat că cere ca aderarea țării sale la Uniunea Europeană să se producă în regim de urgență, dacă așa ceva este posibil. Și am văzut replica Uniunii Europene, a șefei Comisiei Europene, că se va discuta pentru măcar o procedură de urgență. Ce șanse sunt pentru așa ceva, ca să vedem cât e entuziasmul momentului și cât e pragmatic demersul ăsta?
Bogdan Aurescu: Perspectiva europeană a Ucrainei este o realitate, adică și Ucraina, dar și Republica Moldova și Georgia, au perspectiva, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat – asta depinde de propriile performanțe – să fie membre ale Uniunii Europene. Nimeni nu poate să retragă această perspectivă acestor state. Este adevărat că, în ultimii ani, a existat un fel de reticență din partea unora dintre statele membre ale Uniunii Europene, mai ales din partea de vest a Uniunii, în a accepta introducerea în documentele Uniunii Europene a acestei referiri la perspectiva europeană, deși lucrurile sunt extrem de clare din punctul ăsta de vedere. Noi, România, susținem perspectiva europeană și pentru Ucraina şi pentru Republica Moldova și pentru Georgia. Noi am fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de Asociere și, respectiv, Acordul de Liber Schimb al Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei [cu Uniunea Europeană]. Am făcut o ratificare împreună, la pachet, a acestor acorduri. Cred că este foarte util, inclusiv în acest context – care este un context cu totul și cu totul special, de criză, un context critic -, este foarte bine să reiterăm existența acestei perspective europene pentru Ucraina, ca și pentru Republica Moldova și Georgia. Însă, într-adevăr, o aderare foarte rapidă este greu de realizat, inclusiv din punct de vedere procedural, pentru că aderarea la Uniunea Europeană, după cum o știm din propria noastră experiență, presupune un proces foarte serios de reformă profundă, până la urmă, care ia timp.
Realizator: Și de care Ucraina nu e foarte aproape în momentul acesta.
Bogdan Aurescu: Care necesită foarte multe eforturi, atât din partea statului candidat, cât și din partea Uniunii Europene. Noi, România, suntem dispuși să sprijinim acest demers, dar cu siguranță că nu se va putea realiza aderarea Ucrainei și a celorlalte state din Parteneriatul Estic care au Acorduri de Asociere cu Uniunea Europeană într-un interval de câteva zile. Asta este clar. Ucraina a depus deja o cerere de acordare a statutului de candidat. Sunt convins că și celelalte state, Republica Moldova, respectiv Georgia se gândesc la un demers similar. Merită o discuție în interiorul Uniunii Europene, privind reiterarea susținerii pentru perspectiva europeană a acestor state, însă vom vedea și care este poziția celorlalte state membre ale Uniunii Europene. România susține o astfel de discuție, însă, evident, încă o dată, nu se poate realiza întregul proces într-un interval de timp atât de scurt, chiar dacă există o criză atât de complicată la granițele Uniunii Europene.
Realizator: Într-un gest fără precedent, domnule ministru, Uniunea Europeană a anunțat ieri că va începe să livreze arme Ucrainei, arme în valoare de milioane de euro, o premieră istorică, pentru că sunt multe state care au livrat bilateral, să zicem așa, pe cont propriu, arme și echipament de protecție sanitar și așa mai departe Ucrainei, dar Uniunea Europeană ca entitate nu a livrat niciodată, nici măcar membrilor existenți, din câte știu, arme letale. Explicați-ne puțin semnificația gestului.
Bogdan Aurescu: Este vorba despre o decizie care a fost luată în contextul adoptării pachetului de sancțiuni pe care l-am aprobat în cursul zilei de ieri, la Consiliul Afaceri Externe extraordinar, care prevede posibilitatea folosirii Facilității Europene pentru Pace – este un instrument al Uniunii Europene – pentru a finanța cumpărarea, achiziționarea și, respectiv, livrarea de echipament militar atât letal, cât şi neletal de către statele membre față de Ucraina, în cazul de față. Prin urmare, nu este vorba ca Uniunea Europeană, ca entitate, să cumpere ea arme și să le livreze – asta este oarecum o simplificare a ceea ce reprezintă decizia în cauză – ci este o decizie a Uniunii Europene de a pune la dispoziție bani, un fond special creat, din care statele membre pot să își deconteze livrări de echipamente militare către Ucraina. De altfel şi noi, alături de alte state membre, am livrat muniție, de exemplu, prin donația pe care a aprobat-o ieri Guvernul României, iarăși, în ședință specială, în valoare de peste 3 milioane de euro, alături de echipament militar de protecție, adică veste și căști, alături de 200 de tone de combustibil pentru nevoile armatei ucrainene, alimente, apă și medicamente. Prin urmare, se poate face o astfel de donație. Se poate, ulterior, recupera suma de bani care a fost cheltuită pentru această achiziție.
Realizator: Armele acestea ar trebui să intre pe undeva și înțelegem deja că Ungaria, prin vocea ministrului său de externe, se opune acestui tranzit de arme spre Ucraina. Ne pune pe noi în situația de a fi, practic, nu știu, alături de Polonia, eventual…
Bogdan Aurescu: Polonia deja s-a oferit să fie hub pentru strângerea acestor ajutoare și, respectiv, pentru transmiterea lor către Ucraina. Deci nu anticipez că poziția Ungariei, care, sigur, este o poziţie suverană, este o poziție care trebuie respectată ca atare, nu cred că ea va crea probleme în aprovizionarea Ucrainei cu arme. De asemenea, și noi avem intenția, de exemplu, de a servi drept hub pentru asistență umanitară pentru Ucraina, iar acest lucru este realizabil. De altfel, astăzi, după cum cunoaștem, comisarul european Ylva Johansson a vizitat România, inclusiv zona de frontieră și, în acest context, am discutat despre posibilitatea ca România să poate să ajute Ucraina prin strângerea și apoi livrarea de asistență umanitară pentru nevoile Ucrainei.
Realizator: Apropo de vizita acestei doamne comisar. A făcut o declarație foarte interesantă: „Sper că se va întâmpla în curând”, spune domnia sa, „aderarea României la spațiul Schengen. Comisia a făcut, după cum știți, în acești zece ani, evaluarea că România este pregătită pentru Schengen.” Se poate dovedi ăsta momentul decisiv, rampa de care aveam nevoie?
Bogdan Aurescu: Este o declaraţie care nu face altceva decât să confirme încă o dată realitatea, și anume că noi, din 2011, suntem perfect pregătiţi să aderăm la spațiul Schengen, aplicăm deja tot acquis-ul Schengen ca stat membru de facto, lipsește doar statutul de jure. Întotdeauna Comisia Europeană a sprijinit România și a susținut, inclusiv prin declarații similare, acest obiectiv al României. Și a atestat faptul că România este pregătită. Faptul că o astfel de declarație vine într-un astfel de context critic, de criză a refugiaților, arată că într-adevăr este nevoie de România în interiorul spațiului Schengen, pentru a putea proteja chiar și mai bine frontierele externe ale Uniunii Europene. Deci poate să reprezinte această criză, iată, și o oportunitate din perspectiva aderării la spațiul Schengen.
Realizator: S-a tot vorbit, domnule ministru, despre forța acestor sancțiuni pe care le-au adoptat și Uniunea Europeană și Statele Unite, și alte țări ale lumii împotriva Rusiei, dar acum ne uităm la Uniunea Europeană, la Europa și vedem că ne-am oprit la energie. În momentul ăsta cel mai curajos gest pe care l-a făcut UE a fost cel al Germaniei, de a nu mai valida Nord Stream 2. Dar dar atât. E linia peste care nu vom trece? Nu avem cum să evităm subiectul ăsta, în mijlocul atâtor discuții din iarna asta despre dependența noastră energetică?
Bogdan Aurescu: Cu siguranță, dar discuția despre sancțiuni nu se oprește în acest moment. Adică noi săptămâna trecută am adoptat trei pachete de sancțiuni, într-un interval de timp foarte scurt. Am avut un pachet de sancțiuni pe 23 februarie, în urma recunoașterii ilegale a „independenței” așa-ziselor „state” din estul Ucrainei. După două zile, pe 25 februarie, încă un pachet de sancțiuni, în urma unei decizii a Consiliului European de pe 24 februarie, iar pe 27 februarie – încă un pachet de sancțiuni, foarte consistent, care a fost suplimentat astăzi de încă un pachet adițional la pachetul de ieri, cu listări suplimentare. Asta nu înseamnă că ne oprim aici, chiar dacă, iată, constatăm deja că aceste sancțiuni au un impact care se poate observa în economia Federației Ruse, deci există deja și un impact și o îngrijorare crescută acolo, cu privire la ce efecte are acest pachet. Deci putem să mergem și mai departe. Sigur, chestiunile care țin de energie au o importanță specială, pentru că Europa este în continuare dependentă, dar ultimele informații ne arată că cel mai mare furnizor de gaz, de exemplu, în Europa, au devenit Statele Unite, și nu Federația Rusă. Repet, în orice criză apar foarte multe oportunități, iar una dintre oportunitățile acestei crize este să scăpăm de dependența de sursă de gaz care provine de la actori care nu sunt – cum spunem noi, în jargonul diplomatic – “like-minded”, adică nu împărtășesc aceleași obiective, aceleași valori, iar uneori chiar acționează împotriva obiectivelor și intereselor noastre de politică externă şi nu numai.
Realizator: Un răspuns foarte scurt am să vă rog la întrebarea: de ce le-a cerut Ministerul de Externe românilor din Rusia să plece? Pentru că s-a speculat foarte mult, apropo de încordarea asta…
Bogdan Aurescu: Foarte simplu. Nu trebuia să se speculeze foarte mult. Cine citea anunțul nostru vedea foarte clar despre ce este vorba. În contextul în care și noi am decis, încă de sâmbătă, de altfel, închiderea spațiului aerian românesc pentru companii înregistrate în Federația Rusă, alături de multe alte state ale Uniunii Europene, ieri s-a luat decizia ca toate statele Uniunii Europene, tot spațiul aerian al Uniunii Europene să fie închis pentru aeronave din Federația Rusă. Într-un astfel de context, mai multe state membre, și Statele Unite, de altfel, au emis astfel de sfaturi de călătorie, prin care au rugat cetățenii lor să ia în considerare – și ăsta este și termenul pe care l-am folosit, de altfel, și noi – să plece cât mai curând din Federația Rusă folosind zboruri comerciale cu escală. Şi am și indicat care sunt câteva opțiuni de astfel de escală. Deci nu e vorba despre vreun pericol pe care să îl înfrunte, care, să spunem, să îi „pască” pe cetățenii români din Federația Rusă, ci e vorba despre un demers în sprijinul acestor cetățeni, așa cum au făcut și celelalte state, pentru a-i ajuta să plece cu zboruri comerciale. Nu mai există zboruri directe, asta e clar.
Realizator: Mai avem un minut. A devenit evident pentru toată lumea că Vladimir Putin își duce propriul lui război și că logica occidentală pe care o aplicam noi acestor relații nu a fost viabilă şi, probabil, că nu mai e valabilă nici de acum încolo. Mai poate viitorul să fie “business as usual” sau trebuie să ne schimbăm noi optica?
Bogdan Aurescu: Da, din păcate, e foarte posibil ca viitorul să nu mai fie “business as usual”. Sigur, aceasta depinde de cât va mai fi la putere Vladimir Putin în Federația Rusă, sau un regim care să meargă după același tip de conduită. Războiul pe care l-a început în Ucraina nu pare să meargă chiar după socoteala făcută acasă. Dar dacă lucrurile vor continua în această cheie și va exista o tensiune crescută pe termen mediu în această regiune şi care se proiectează în relațiile internaționale în sens larg, în spațiul euroatlantic, atunci sigur că trebuie să ne adaptăm. Iar unul dintre procesele de adaptare este ceea ce vedem în aceste zile la nivelul Alianței Nord-Atlantice, cu această consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Adică ne luăm măsurile de apărare legitime, care sunt strict de apărare, în așa fel încât să descurajăm o eventuală acțiune agresivă împotriva unui stat aliat.
Realizator: Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Mulțumesc foarte mult, domnule ministru!
Bogdan Aurescu: Cu mare plăcere!
