Datorită finanțării destinate politicii de coeziune, se preconizează că PIB-ul pe cap de locuitor al regiunilor mai puțin dezvoltate va crește cu până la 5 % până în 2023. Aceleași investiții au susținut, de asemenea, o reducere cu 3,5 % a decalajului dintre PIB-ul pe cap de locuitor din 10 % din regiunile cel mai puțin dezvoltate și 10 % din regiunile cele mai dezvoltate.
Raportul arată totodată că, grație flexibilității sale, politica de coeziune a oferit statelor membre și autorităților regionale și locale un sprijin foarte rapid, atât de necesar în contextul încetinirilor creșterii economice și al celei mai grave crize din ultimii ani.
Noile programe ale politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 vor continua să investească în regiuni și în oameni, în strânsă coordonare cu capacitatea financiară a pachetului NextGenerationEU.
Constatări principale suplimentare
Politica de coeziune a devenit o sursă de investiții mai importantă. Finanțarea pentru coeziune a crescut de la echivalentul a 34 % din totalul investițiilor publice în perioada de programare 2007-2013 la 52 % în perioada de programare 2014-2020.Din 2001, regiunile mai puțin dezvoltate din Europa de Est au recuperat decalajul față de restul UE. În același timp însă, mai multe regiuni cu venituri medii și mai puțin dezvoltate, în special din sudul și sud-vestul UE, au înregistrat stagnare economică sau declin.Convergența dintre statele membre s-a accelerat, însă disparitățile regionale interne din statele membre cu creștere rapidă s-au accentuat.Ocuparea forței de muncă a crescut, însă disparitățile regionale sunt mai semnificative decât înainte de 2008.Numărul de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială a scăzut cu 17 milioane între 2012 și 2019.Decalajul regional în materie de inovare din Europa a crescut din cauza lipsei de investiții în C&D și a deficiențelor de la nivelul ecosistemelor de inovare din regiunile cel mai puțin dezvoltate.Populația UE îmbătrânește și va începe să scadă în anii următori. În 2020, 34 % din populația UE trăia într-o regiune cu populație în scădere. Se preconizează că acest procentaj va ajunge la 51 % în 2040.Declarațiile membrilor colegiului:
Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Cel de-al 8-lea raport privind coeziunea arată în mod clar importanța politicii de coeziune în promovarea convergenței și reducerea inegalităților dintre țările și regiunile din UE. Prin cartografierea domeniilor în care statele membre și regiunile trebuie să facă mai mult și mai bine, raportul ne permite să învățăm din lecțiile trecutului ca să fim mai bine pregătiți pentru provocările viitorului. Trebuie să accelerăm adoptarea și implementarea programelor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, pentru a putea continua să sprijinim regiunile în vederea redresării în urma pandemiei, pentru a beneficia pe deplin de tranziția către o Europă verde și digitală și pentru a realiza o creștere pe termen lung.”
Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a adăugat: „Pandemia a amplificat riscul inegalităților în UE, iar politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente de care dispunem pentru a combate această tendință și pentru a investi în oameni. Politica de coeziune ne ajută să atingem obiectivul de a construi o Europă socială puternică, care să fie favorabilă incluziunii și echitabilă. Sunt mândru că, datorită fondurilor UE, copiii defavorizați primesc cărți și calculatoare, tinerilor li se oferă programe de ucenicie pentru a-i integra pe piața forței de muncă, iar persoanele vulnerabile au acces la o masă caldă și la îngrijire.”
Politica de coeziune abordează principalele provocări cu care se confruntă regiunile Uniunii
Politica de coeziune a avut un impact pozitiv asupra multor regiuni ale Uniunii și asupra cetățenilor acesteia, ajutându-i să investească într-o creștere mai durabilă și echilibrată, cu beneficii pe termen lung, a susținut infrastructura fizică și digitală, educația și formarea, IMM-urile și tranziția verde.
Mai recent, politica de coeziune a ajutat regiunile UE să facă față provocării ridicate de pandemia de COVID-19 și consecințelor acesteia. Cele două pachete de sprijin lansate în primăvara anului 2020 (CRII și CRII+) au oferit lichidități imediate, au sporit flexibilitatea cheltuielilor, au majorat rata de cofinanțare la 100 % și au lărgit domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE.
În cadrul instrumentului NextGenerationEU, REACT-EU a furnizat o sumă suplimentară de 50,6 miliarde EUR pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei, permițând regiunilor și orașelor să continue să investească în creștere și pregătind în același timp perioada de programare 2021-2027. De asemenea, acesta a oferit un dispozitiv de siguranță atât de necesar pentru persoanele vulnerabile ale căror situații au devenit și mai precare ca urmare a pandemiei.
În următorii ani, politica de coeziune va continua să consolideze o dezvoltare echitabilă și durabilă în toate regiunile UE, sprijinind în același timp tranziția verde și digitală prin:
o abordare cuprinzătoare și orientată a dezvoltării: finanțare, guvernanță, coerență și sinergii cu politicile naționale;politici bazate pe realitățile locale, dezvoltate pe mai multe niveluri și întemeiate pe parteneriate, cu un sprijin croit pe măsură pentru cele mai vulnerabile teritorii;adaptabilitate continuă la provocările emergente și neașteptate.Etapele următoare
Cel de-al 8-lea raport privind coeziunea va contribui la discuțiile din cadrul viitorului Forum privind coeziunea (17-18 martie), care reunește reprezentanți ai instituțiilor UE, ai autorităților naționale, regionale și locale din toate statele membre, ai partenerilor sociali și economici, ai organizațiilor neguvernamentale și ai mediului academic. Forumul va dezbate modul în care politica de coeziune poate garanta că nicio regiune nu este lăsată în urmă în contextul schimbărilor structurale în curs și că toate regiunile pot profita de beneficiile tranziției verzi și ale tranziției digitale.
Context
O dată la trei ani, Comisia publică un raport privind coeziunea economică, socială și teritorială în UE, în care prezintă progresele înregistrate și rolul UE ca motor al dezvoltării regionale. Raportul analizează evoluția coeziunii din UE, pe baza unei game largi de indicatori, cum ar fi prosperitatea, ocuparea forței de muncă, nivelurile de educație, accesibilitatea și guvernanța.
Pe baza faptelor și a cifrelor, raportul oferă o imagine de ansamblu a situației și a evoluției dezvoltării regiunilor UE, precum și a provocărilor cu care se confruntă acestea. Raportul evaluează în ce măsură au scăzut disparitățile dintre regiuni, analizează cine se află în fruntea plutonului din perspectiva inovării, ocupării forței de muncă sau capacității instituționale și cine are de recuperat, de exemplu. Acesta arată, de asemenea, care este situația regiunilor din punctul de vedere al tranziției verzi și digitale și cine are nevoie de sprijin suplimentar. O imagine mai clară a realizărilor și a ceea ce mai trebuie făcut în perioada de programare 2021-2027 va orienta politicile și investițiile UE pentru a ajuta regiunile să realizeze o creștere echilibrată și durabilă pe termen lung.
Informații suplimentare
Comunicarea privind cel de-al 8-lea raport privind coeziunea: Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050
Al 8-lea raport privind coeziunea (toate documentele și hărțile)
Întrebări și răspunsuri privind cel de-al 8-lea raport privind coeziunea
Fisă informativă referitoare la cel de-al 8-lea raport privind coeziunea:
Platforma de date deschise a UE privind coeziunea
