Zeci de persoane au oprit evacuarea din locuinţă a unei familii de români din Madrid, după ce Bankia i-a confiscat apartamentul.
Este a patra oară când familia Ţîru reuşeşte să rămână în locuinţa pentru care se luptă de mai bine de doi ani cu banca pe care o acuză de înşelăciune.
Cel mai important ajutor l-au primit până acum de la Platforma Persoanelor Afectate de Credite Imobiliare (Plataforma Afectados por la Hipoteca – PAH), ai căror membri au blocat intrarea în blocul din Madrid, în care locuieşte familia Ţîru.
Din fericire, forţa nu a mai fost necesară, pentru că ordinul de evacuare a fost suspendat cu puţin timp înainte de ora la care era planificată apariţia executorului judecătoresc. Marinel Ţîru a sărit în sus de bucurie atunci când a auzit vestea şi i-a îmbrăţişat pe toţi spaniolii, străinii şi prietenii din cadrul PAH care au venit să-l sprijine.
Familia Ţîru din Madrid a mai câştigat astfel o mică bătalie în lupta cu banca, pe care o denunţă pentru nereguli grave privind contractul de credit. Marinel şi Ioana spun că au fost înşelaţi de bancă şi că apartamentul lor a fost scos la licitaţie fără să fie anunţaţi. Mai mult, familia precizează că în cont erau bani.
„Am fost fără apărare, fără avocat. N-am ştiut nimic. Noi plăteam, aveam facturile de la banca, dar instanţa a predat apartamentul băncii„, ne-a declarat Marinel, unul dintre puţinii români din Spania care s-a înscris în Platforma Persoanelor Afectate de Credite Imobiliare PAH.
Cei doi români au o un copil şi sunt dispuşi să lupte până când vor avea câştig de cauză. Unul dintre argumentele românilor este acela că banca nu i-ar fi anunţat, iar scrisorile ar fi fost trimise la alte adrese.
„Noi nu am semnat nimic, nu am fost înştiinţaţi că este un proces. Nu ştiam nimic„, ne-a spus Ioana. Românii au făcut recurs şi, deşi nu au avut avocat, se luptă de 2 ani ca să recupereze locuinţa, aflată acum în proprietatea băncii.
Membrii platformei au fost de mare ajutor familiei de români. Unii au dormit în casa lor, împreună cu ziariştii străini şi cu avocatul oferit de PAH în noaptea dinaintea ultimei încercări de evacuare.
Marinel şi Ioana le-a mulţumit cu ochii în lacrimi tuturor după ce evacuarea a fost suspendată. „Aceşti oameni au venit să facă o manifestaţie, să blocheze uşa ca să nu poate intra comisia judiciară, executorul judecătoresc. Vreau să le mulţumesc tuturor şi îi îndemn pe toţi românii să nu renunţe la proprietate. Să lupte cu banca şi să ceară ajutorul Platformei„, ne-au precizat Marinel şi Ioana.
Românii sunt dispuşi să meargă până la Curtea Europeană de la Strasbourg şi au denunţat Bankia pentru furt şi înşelăciune. Sunt convinşi că vor câştiga în faţa instanţei europene şi că îşi vor recupera apartamentul, cumpărat printr-un credit ipotecar în 2006.
În situaţia lor se află astăzi zeci de mii de familii în Spania, care din cauza şomajului nu-şi mai permit să plătească ratele. Mulţi suferă depresii puternice şi preferă să renunţe la case, dar de cele mai multe ori banca le impută o datorie imposibil de plătit.
„Nu vorbim aici doar de anxietate şi depresie, ci de o adevărată traumă care distruge proiectul de viaţă al persoanei chiar dacă evacuarea nu se duce la capăt„, ne spune Irene, psiholog în cadrul PAH.
Asociaţia PAH Afectados por la Hipoteca a devenit cunoscută în toată Spania după ce oamenii au început să se organizeze şi să se unească la propriu pentru a opri executările judecătoreşti. PAH consideră că evacuarea familiilor fără venituri la ordinul băncilor este o nedreptate, pe lângă faptul că instituţiile financiare sunt responsabile de provocarea crizei.
„Dacă se aplică ordinul de evacuare metoda noastră este să nu ne mişcăm de aici. Şi nu ne mişcăm pentru că este o injustiţie„, ne-a declarat Angela, unul dintre membrii PAH, prezenţi la evacuarea familiei Ţîru.
În faţa valului de sinucideri, Guvernul lui Mariano Rajoy a impus o perioadă de graţie de 2 ani pentru cei care pierd locuinţele, însă condiţiile sunt valabile doar pentru cazuri extreme.
Zilnic se produc în Spania sute de evacuări din locuinţe revendicate de băncile spaniole. Cele mai multe executări le fac tocmai instituţiile bancare, salvate anul trecut de la faliment cu fonduri publice garantate de un împrumut de 100 de miliarde de euro, din partea UE.
{loadposition publi-in-article}