Declarația comună semnată de prim-ministrul român Nicolae-Ionel Ciucă și prim-ministrul polon Mateusz Morawiecki cu ocazia celei de-a treia ședințe comune a Guvernelor României și Poloniei – Varșovia, 3 Martie 2022
Galerie foto
Galerie foto
Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de premierul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, la finalul ședinței comune de Guvern România-Polonia
[Check against delivery]
Mateusz Morawiecki: Doamnelor și domnilor, țările noastre s-au schimbat foarte mult în ultimii 20-30 de ani, după dobândirea libertății. Dar un lucru nu s-a schimbat: nu s-au schimbat condițiile securității noastre. Condițiile securității sunt direct dependente de cum acționează Rusia: dacă este o țară agresoare, aşa cum se întâmplă acum, o ţară care invadează un vecin sau dacă este o ţară cu care se poate coexista în pace. Polonia şi România fac totul ca să fie așa, să putem coexista în pace. Dar, pe de altă parte, suntem conştienţi pe deplin şi nici nu ne miră. Împreună cu domnul prim-ministru, dar și în timpul consultărilor interministeriale, am alocat cea mai mare parte din timpul discuțiilor situației din Ucraina și amenințărilor directe care decurg din aceasta. Pentru a contracara aceste amenințări, ne străduim să ne coordonăm toate acțiunile noastre diplomatice, politice, în domeniul securității. Astăzi, am fost din nou de acord și dorim să îi chemăm din nou pe partenerii noștri din Uniunea Europeană, din Comisia Europeană să implementeze un pachet curajos de sancțiuni, un pachet care într-adevăr să atingă serios economia rusească. /…/ Încă de la început, noi am cerut nu doar să fie excluse firmele rusești de pe piața de capital, dar și din sistemul SWIFT; această măsură va fi cu atât mai eficientă, cu cât va fi mai amplă. De ieri auzim discuții că poate ar fi bine să lăsăm pe Gazprom sau o bancă. Ei bine, nu! Cu domnul prim-ministru suntem de acord că trebuie să fie sancțiuni pentru întregul sistem bancar din Rusia, pentru că doar așa se poate ajunge la o schimbare profundă în politica rusă, caracterizată astăzi printr-un singur lucru: agresiunea. În acest context, am discutat foarte mult și despre conductele de transport al gazului, conducte care trec prin România, sau despre rezervele de gaz din Marea Neagră. Construim împreună cu România o strategie pentru anii următori, dar și pentru lunile următoare, prin discuția despre interconectări, despre posibilitățile de obținere a gazului din alte surse – spre exemplu, din Azerbaidjan – mi-a spus domnul prim-ministru. Aceste chestiuni sunt analizate astăzi. Eu i-am spus domnului prim-ministru despre proiectul nostru Baltic Pipe, care urmează să fie finalizat până la sfârşitul acestui an, respectiv, să ajungem în final să fim independenți de Rusia, care ia banii din Europa de Vest și îi bagă în mașina de război, iar noi trebuie să contracarăm acest lucru. De aceea, încă o dată, fac apel la Comisia Europeană să dea acordul pentru embargoul pentru cărbunele din Rusia. Dorim să aducem cărbune din Australia. Am vorbit ieri cu prim-ministrul Australiei și cu alte țări din lume, tocmai pentru a limita posibilitățile de finanțare a mașinii de război rusești. Rusia merge pe calea violenței și doar de ea depinde dacă va ieși de pe această cale. Noi ne dorim acest lucru, dar decizia este pe partea Rusiei.
Doamnelor și domnilor, trupele rusești sunt aproape de țărmul României, sunt aproape de granița Poloniei, în Belarus. Trupele rusești înconjoară Ucraina și ucid oameni nevinovați. Nu mai e nevoie să explicăm nimănui care este cel mai mare pericol pentru securitate, în prezent. De aceea, la consultările bilaterale de astăzi am discutat despre cum putem să prevenim escaladarea acestui conflict. Să prevenim este un lucru, însă trebuie să ne și pregătim pentru alte pericole, iar acest lucru depinde de noi. Deci, trebuie să ne întărim Flancul Estic, trebuie să întărim partea estică a NATO, trebuie să întărim partea estică a Uniunii Europene.
Am discutat ieri cu Charles Michel, alaltăieri cu Ursula von der Leyen. Este foarte important acest lucru, pentru că partenerii noștri din vest trebuie să vadă și să aprecieze efortul nostru imens, pentru că și noi apărăm astăzi Europa. prin acțiunile noastre umanitare. Am primit deja peste 500.000 de refugiați de război din Ucraina și ne străduim să le asigurăm condiții, deci trebuie să facem față și catastrofei umanitare din Ucraina. Trebuie să întărim Flancul Estic al NATO pentru a ne întări suveranitatea. Am discutat mult, astăzi, despre acest lucru cu domnul prim-ministru și am revăzut aspecte diverse legate de aceste chestiuni.
Polonia este foarte apropiată de România. Avem o relație foarte bună de prietenie. Ați văzut că au fost semnate documente noi de colaborare. Am ajutat România și în contextul luptei împotriva COVID-19, însă astăzi zona principală este zona securității, în care trebuie colaborat și pentru că această zonă ne va asigura suveranitatea, independența și libertatea. Am discutat astăzi și despre acest subiect. România a sărbătorit de curând 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană. Ştim că este vorba de o perioadă importantă de dezvoltare, inclusiv a colaborării dintre țările noastre. Noi suntem alături de România în obiectivul ei de a intra în zona Schengen. Europa are nevoie de economii puternice, independente energetic de Rusia și aceasta este cheia și obiectivul discuțiilor noastre de astăzi, inclusiv al acestei vizite a delegației Guvernului român. Ne așteaptă vremuri grele, din păcate și oamenii de bine, prieteni, oamenii care colaborează trebuie să găsească cât mai multe puncte comune și să construiască posibilități de aprofundare a colaborării, mai ales în domeniul securității și asta am făcut astăzi cu domnul prim-ministru. România este pentru Polonia unul dintre partenerii principali care acționează și apelează la conștiința vestului. Asta facem. Încercăm să trezim conștiința vestului. Asta am spus și la Berlin – că nu numai gazul va veni prin Nord Stream 2 și prin Nord Stream 1. Astăzi vedem că prin aceste conducte curge și sângele oamenilor nevinovați, iar partenerii noștri din vest trebuie să conștientizeze acest lucru și să înceteze să mai finanțeze mașina de război rusească și mă bucur că la prietenii noștri din România am găsit înțelegere pentru acest mod de a pune problema. Pentru noi, solidaritate, parteneriat, nu sunt cuvinte goale, sunt cuvinte pe care astăzi, la Varșovia, și în viitor la București le vom umple de conținut. Vă mulțumesc, domnule prim-ministru pentru vizita de astăzi, pentru vizita membrilor Guvernului în această perioadă atât de specială pentru securitatea țărilor noastre – României și Poloniei. Vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru Morawiecki! Bună ziua tuturor! Vreau să încep așa cum a început întâlnirea pe care am avut-o, astăzi, cu domnul prim-ministru, în sensul în care mi-a transmis condoleanțe pentru pierderea vieții celor opt militari români din cadrul Forțelor Aeriene. Vă mulțumesc foarte mult pentru mesajul de condoleanțe! Pe această cale, vreau să transmit din nou regretul pentru pierderea vieții celor opt militari români și, de asemenea, să transmit condoleanțe și sprijinul personal și al Guvernului pentru familiile îndoliate. Dumnezeu să îi odihnească în pace!
Am avut o ședință comună a celor două guverne, care se desfășoară într-o situație care nu speram să se mai întâmple vreodată în Europa, un conflict, cel mai de amploare conflict care are loc în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Am condamnat împreună agresiunea forțelor armate ruse în Ucraina, o agresiune complet nejustificată, neprovocată, ilegală, în care nu s-au mai respectat nici legile internaționale, nici suveranitatea, nici integritatea unui stat independent. Împreună, ne-am exprimat susținerea pentru poporul ucrainean, pentru Guvernul ucrainean, pentru a putea ca, împreună, să asigurăm sprijinul necesar valului mare de refugiați care vin atât în România, cât și în Polonia. Am discutat împreună despre mecanismele interne instituționale pe care putem să le folosim, și, de asemenea, despre mecanismele Uniunii Europene pe care putem să le accesăm, astfel încât să facilităm șederea și integrarea cât mai bună în societatea română, respectiv poloneză.
Am avut discuții despre toate măsurile care s-au luat, astfel încât să putem să întărim postura de apărare și descurajare pe flancul estic al Alianței. Avem deja măsuri pe care le-am derulat împreună, este o structură militară poloneză care face parte din Brigada Multinațională în România, avem o structură care face parte din grupul de luptă care este prezent pe teritoriul polonez şi am discutat cu domnul prim-ministru ca, odată cu sporirea prezenței forțelor aliate în regiunea Mării Negre și, desigur, în Polonia și în regiunea Mării Baltice, să analizăm și să putem să avem un nou pachet de forțe, care să poată fi deplasat în țara noastră și în felul acesta am obținut acordul domniei sale pentru ca o subunitate să fie parte la battlegroup-ul, al cărei națiune-cadru va fi Franța.
Apreciez, de asemenea, că este o activitate care se desfășoară în aceeaşi zi în care, acum 101 ani avea loc semnarea Convenției Alianța Defensivă, care, practic, reprezintă actul fondator al Parteneriatului Strategic pe care noi, astăzi, prin activitățile comune, continuăm să îl consolidăm. Discuțiile de astăzi au permis, totodată, trecerea în revistă a progreselor pe care le-au realizat țările noastre și, de asemenea, ne-au permis să stabilim o serie întreagă de repere la nivelul ministerelor de linie, convenind astfel ca împreună să urmărim ca ceea ce astăzi s-a discutat, ceea ce astăzi s-a semnat, să poată să fie concretizat.Am discutat aspectele legate de ceea ce putem să facem împreună pentru a rezolva situația energetică și pe cea a gazelor, care afectează ambele țări. De asemenea, am căutat împreună soluții să continuăm să sprijinim cele două țări care, de asemenea, pot fi afectate de criza energetică și criza gazelor – este vorba de Ucraina și Republica Moldova. În tot acest ansamblu de discuţii – practic, ne aflăm în cea de-a treia rundă de consultări guvernamentale – este important şi relevant să subliniez că, împreună, am decis să continuăm să sprijinim atât Ucraina, cât și Republica Moldova și Georgia în parcursul lor de aderare la Uniunea Europeană. Au fost discuții care, sigur, n-au putut să lipsească din tot ceea ce noi întreprindem în plan bilateral, dar, foarte important, tot ceea ce noi întreprindem împreună atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este foarte important de subliniat faptul că împreună căutăm soluții ca cele două proiecte din cadrul Inițiativei celor Trei Mări – discutăm de infrastructura rutieră Via Carpatia și Rail-2-Sea -, să poată să fie concretizate; la nivelul ministrului transporturilor și infrastructurii din România, cât și al celui din Polonia, astăzi la întâlnirea comună am putut să constatăm foarte multă determinare astfel încât, foarte curând, și de o parte și de cealaltă să se pună piatra de temelie pentru această infrastructură pe care ne-o dorim împreună. Din nou, ținând cont de situația de securitate, vreau să reiterez că România și Polonia – așa cum ne place amândurora să recunoaștem, sunt doi piloni de securitate pe flancul estic -, vor continua să colaboreze și, împreună, să-și dezvolte capabilitățile, împreună, să găsească soluții astfel încât siguranța cetățenilor celor două ţări să fie asigurată și, de asemenea, garanția de securitate pe flancul estic pentru țările noastre să fie asigurată, iar sub umbrela Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene, să continuăm să facem față oricărei agresiuni, chiar și unei agresiuni din partea Federației Ruse. Vă mulțumesc.
