Galerie foto
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Good evening, Ladies and Gentlemen, I’d like to start by thanking The Economist for organizing this very important event, which is very relevant to the Romanian Government’s endeavour to find solutions and to support all the efforts done in regard to help our economy and also to give our hand to what really means the international support for Ukrainian Government and Ukrainian people. So, thank you very much again for organizing and choosing us to have this very important event organized in Bucharest.
Odată cu salutul meu pentru The Economist de a organiza la București acest eveniment, doresc, de asemenea, să salut inițiativa partenerilor care s-au alăturat, și anume, Camera de Comerț Americană și Camera de Comerț Olandeză în România, care s-au preocupat pentru a organiza această dezbatere asupra unei teme care preocupă comunitatea de afaceri, responsabilii politici și guvernamentali și întreaga societate.
Întrebările și preocupările noastre comune sunt circumscrise efectelor pe care criza majoră declanșată de agresiunea rusă din Ucraina și noul context geopolitic le vor avea pe termen scurt, mediu și lung în planul securității, dar și din perspectiva economică și socială.
Cu puțin timp în urmă m-am întors de la reuniunea șefilor de Guvern din statele membre NATO din Europa de Sud-Est, găzduită la Sofia de premierul Kiril Petkov. Am avut, de asemenea, oportunitatea să am întâlniri bilaterale cu premierul Macedoniei de Nord și premierul Republicii Muntenegru. Această reuniune a constituit o bună ocazie de a ne consulta în privința coordonării noastre, a eforturilor comune în gestionarea efectelor multiple generate de agresiunea rusă în Ucraina.
Alianța Nord-Atlantică, din care facem parte, este cea mai puternică garanție de securitate pentru alegerea democratică a cetățenilor noștri. Summit-ul NATO desfășurat recent la Bruxelles, deciziile aliaților de a întări Flancul Estic, mesajul tranșant al partenerului transatlantic, Statele Unite ale Americii, merg în aceeași direcție clară: împreună apărăm valorile democratice, cetățenii și economiile noastre, împreună vom depăși cu bine această grea încercare istorică.
Ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, România se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată. Cea mai puternică Alianță politică și militară este acum în România și acționează unit pentru întărirea Flancului Estic.
Soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, care aniversează anul acesta 25 de ani, este dovedită și în acest context dificil, precum și în unitatea și coerența manifestate, alături de statele din Uniunea Europeană, care militează pentru deplina solidaritate cu poporul ucrainean.
Sunt argumente puternice pe care vom consolida proiectul nostru comun pentru pace, democrație aprofundată și prosperitate pentru cetățeni.
Noul context geopolitic aduce nevoia unor adaptări rapide la aceste transformări fundamentale și la noile și vechile provocări ale proiectului European.
Redresarea și reziliența la nivel economic, coeziunea și solidaritatea în plan social, coordonarea și fermitatea acțiunilor guvernamentale vor reprezenta pilonii proiectului nostru comun și izvorul unui mesaj de încredere pe care doresc să-l transmit astăzi, la București, investitorilor care doresc să vină și să-și extindă afacerile în România.
Guvernul României acționează în baza unui plan de măsuri bine articulat, elaborat la scurt timp după izbucnirea agresiunii militare și adaptat permanent la evoluțiile europene și internaționale.
Obiectivul este protejarea cetățenilor noștri și a economiei românești, iar modelul economic are la bază consolidarea rezilienței prin politici de creștere economică sustenabilă și incluzivă, atingerea independenței energetice, susținerea investițiilor și reformelor, preluarea bunelor practici din gestionarea crizelor anterioare, precum pandemia COVID-19 sau criza energetică.
Suntem extrem de implicați în discuțiile referitoare la revizuirea Pactului de Stabilitate și Creștere, decisive în ceea ce privește definitivarea acestui model.
Cadrul temporar de criză aprobat recent de Comisia Europeană, la care România a făcut apel încă de la începutul crizei din Ucraina, va sprijini economiile statelor membre și le va permite să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat.
Într-o întrevedere pe care o voi avea în cursul zilei de mâine, voi discuta cu domnul Paolo Gentiloni, comisarul european responsabil pentru economie, despre acest cadru european de susținere economică.
Am reușit pe drum de la aeroport până aici să citesc mesajele rezultate în urma întâlnirilor pe care domnul comisar le-a avut astăzi, atât cu președintele României, cât și cu ministrul de Finanțe, prezent aici în sală, și ceea ce este îmbucurător este faptul că la nivelul Uniunii Europene se prevede o creștere economică de 4% și, în același timp, există acea preocupare astfel încât tot ceea ce înseamnă efectele războiului din Ucraina să impacteze cât mai puțin economiile noastre. Ca atare, prezența dumneavoastră aici, în sală, la acest eveniment, ne încurajează să credem în continuare cu optimism că există interes pentru tot ceea ce înseamnă oportunitățile din economia românească și, totodată, există garanții că România reprezintă un loc în care investițiile se pot desfășura în siguranță și un loc unde investițiile pot să aducă beneficii atât pentru investitori, cât și pentru cetățeanul român.
La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, obiectivul nostru rămâne legat de reducerea decalajelor de dezvoltare atât față de celelalte state europene, cât și între regiunile țării.
Pașii importanți realizați ca stat membru al Uniunii Europene înseamnă triplarea Produsului Intern Brut al României, stabilitate economică și socială, liberă circulație pentru cetățeni, bunuri și servicii. Piața Unică Europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber și sprijin acordat prin finanțările europene.
Solidaritatea europeană, marcată și prin decizia istorică de adoptare, în contextul pandemiei de COVID-19, a Planului European de Redresare și Reziliență, continuat acum prin cadrul temporar de criză, va permite susținerea reformelor necesare de care să beneficieze toți românii și societatea în ansamblu.
În contextul multiplelor crize – de securitate, criză energetică, criză sanitară – Guvernul României rămâne ferm angajat obiectivului de a proteja cetățenii și a susține economia, prin investițiile finanțate de la bugetul de stat și din fonduri europene.
Ca răspuns la criza energetică, am introdus soluții pentru a asigura stabilitate până la 1 aprilie 2023, deci, există perspectivă de 1 an pentru ceea ce înseamnă impactul creșterii prețurilor la energie și gaze în economia românească.
În acest an, am alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, respectiv 88 de miliarde de lei.
Din Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România va beneficia în următorii ani de 30 de miliarde de euro, încep deja primele proiecte. În total, pentru anii următori, România va avea la dispoziție 80 de miliarde de euro în total din fonduri europene, pentru investiții și proiecte de dezvoltare a României, și reprezintă o oportunitate unică de a recupera decalajele majore în domeniile strategice.
Fie că vorbim despre digitalizare și energie, sănătate și infrastructură, educație și mediu, avem perspectiva unei dezvoltări sustenabile, care își va pune amprenta definitorie asupra modernizării țării și creșterii calității vieții oamenilor.
Este un volum de investiții fără precedent pentru următorii cinci ani. Mobilizarea mediului privat împreună cu capacitatea administrației sunt doi piloni importanți pentru asigurarea succesului acestui plan ambițios.
Implementarea proiectelor de investiții va fi însoțită de reformele asumate prin PNRR: reforma fiscală, a companiilor de stat, reformele din domeniile educație, sănătate și pensii, politica de decarbonizare și susținerea dezvoltării energiei prin resurse regenerabile.
Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei și societății românești în ansamblu reprezintă un pilon important în PNRR, dar și un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României și realizării convergenței cu statele europene avansate.
Crearea cadrului necesar pentru tranziția la economia și societatea digitale, prin inovații și tehnologii relevante și competitive contribuie la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă socială și economică.
Sectorul energetic, cu accent asupra energiei produse din surse regenerabile, cu emisii scăzute de carbon, retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie şi investiţii în capacităţile de stocare a energiei reprezintă, de asemenea, o oportunitate importantă. Alinierea la obiectivele Green Deal și la Strategia Industrială Europeană oferă o serie de priorități cu impact pentru revitalizarea industriei românești și creșterea competitivității produselor industriale pe piața europeană. În acest context, dezvoltarea lanțurilor de valoare, implementarea de tehnologii noi cu emisii scăzute de carbon precum și tranziția către o economie circulară sunt obiective esențiale ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor pe piața unică.
Provocările majore privind reducerea efectelor generate de schimbările climatice au nevoie de un set de soluții adecvate, iar în contextul Pachetului legislativ Fit For 55 prioritățile economice se îndreaptă către crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea capacităților de energie verde, atragerea de investiții strategice și crearea de ecosisteme industriale inovative.
Aceste direcții sunt incluse în viziunea Guvernului de modernizare a industriei românești, prin integrarea digitalizării, a inovării tehnologice și sociale, a eco-inovării și economiei circulare.
Stabilitatea economică și susținerea mediului de afaceri, coeziunea socială, consolidarea relațiilor cu statele și organizațiile internaționale care gândesc în termenii democrației și economiei de piață fac parte din viziunea Guvernului României.
Doamnelor și domnilor,
Doresc să transmit un semnal de încredere comunității de business!
România este o țară sigură, ferm atașată valorilor democratice și angrenată într-un proces de consolidare și dezvoltare economică!
Modelul nostru economic, bazat pe reziliență, coeziune și solidaritate, precum și determinarea de a rămâne în prima linie a procesului de transformare pe care îl implică noul proiect european, mențin România drept destinație favorabilă de afaceri.
Înainte de a încheia și a mulțumi încă o dată organizatorilor, doresc să fac mențiunea că în tot ceea ce reprezintă obiectivul Guvernului nostru avem ca prioritate crearea unui mediu de afaceri, așa cum spuneam, sigur și, de asemenea, identificarea de soluții pentru ceea ce înseamnă punerea în valoare a cetățeanului – pentru că, în conformitate cu Programul de Guvernare, în centrul acestuia se află cetățeanul; de asemenea, este partea prin care dorim foarte mult să sprijinim menținerea locurilor de muncă și, în general, tot ceea ce înseamnă o creștere economică sustenabilă. Și, pentru că am revenit de la întâlnirea pe care am avut-o cu ceilalți trei premieri, doresc să fac mențiunea că am discutat tot ceea ce poate să însemne impactul războiului din Ucraina asupra evoluției atât cea de securitate, cât și cea economică, și am prezentat că la nivelul Guvernului României există deja un demers prin care căutăm soluții astfel încât să putem să sprijinim orice inițiativă, orice oportunitate de relocare a business-ului din țările afectate de războiul din Ucraina și, în felul acesta, vă rog să accesați toate oportunitățile pe care Guvernul României, mediul de business din România le oferă în acest sens.
La final, mulțumesc organizatorilor pentru oportunitatea de a mă adresa comunității de afaceri și personalităților marcante care s-au alăturat acestei dezbateri. Mulțumesc The Economist, mulțumesc Camerei de Comerț Americane și celei Olandeze și, de asemenea, mulțumesc tuturor oamenilor de afaceri din România prezenți și interesați de relevanța acestui demers.
Vă doresc mult succes!
