Galerie foto
[Check against delivery]
Nicolae Ciucă: Bună ziua, doamnelor și domnilor, domnule președinte al Consiliului Investitorilor Străini, stimate doamne și domni reprezentanți ai mediului de afaceri. Dați-mi voie să încep prin a vă mulțumi pentru organizarea acestei activități și, în mod deosebit, pentru tot ceea ce faceți, astfel încât economia românească să rămână într-o stare de echilibru și, de asemenea, să ne dea speranță și încredere că are un potențial mare de creștere. Deja cifrele prezentate de către domnul președinte spun mult despre tot ceea ce înseamnă relevanța investițiilor străine în țara noastră. Această activitate reprezintă un bun prilej să continuăm consultările noastre pe tot ceea ce înseamnă ansamblul de activități comune guvern-mediul de afaceri, astfel încât, să avem la dispoziție toate datele reale din economie pentru a putea să reglementăm și să administrăm cum se cuvine tot ceea ce poate să însemne investiții și așa cum am spus-o, am s-o repet de fiecare dată, într-o economie care parcurge o situație de criză există un singur medicament: investițiile.
Prezența mea alături de cei mai importanți investitori străini în România este, practic, reconfirmarea deschiderii pe care Guvernul României o are pentru investitorii străini. Pentru a depăși, așa cum spuneam, contextul dificil pe care îl traversăm avem nevoie de două elemente cheie: încrederea în economia României și colaborarea între mediul privat și statul român. Aici sunt două chestiuni foarte importante: împreună relansăm și dezvoltăm România; împreună investim și construim. Practic, acest semnal de încredere l-am transmis de fiecare dată, în ultima perioadă, atunci când m-am întâlnit cu reprezentanții mediului de afaceri și, de asemenea, doresc să subliniez că această trudă a noastră, a tuturor, a fost oarecum răsplătită de valorile instituțiilor financiare internaționale, agențiile Standard & Poor’s și Fitch Ratings și, nu în ultimul rând, de datele economice. În primele două luni ale acestui an, am putut să constatăm că avem o creștere a investițiilor străine cu 10% față de perioada similară a anului trecut, depășind cifra de 900 de milioane de euro. Încrederea în economia României este fundamentată pe volumul fără precedent al fondurilor naționale și europene care vor fi investite în toate domeniile strategice: industrie, agricultură, energie, mediu, digitalizare, dar și pe politicile de dezvoltare guvernamentală.
Nu cu mult timp în urmă, am lansat împreună cu ceilalți membri ai coaliției, și aici fac o paranteză și cred că este foarte important să subliniem că, în momentul de față, garanția stabilității politice oferă predictibilitate pentru mediul economic, pentru mediul investițional și, de asemenea, oferă predictibilitate cadrului legislativ în care dumneavoastră să puteți să vă desfășurați activitatea.
Cum spuneam, pachetul ”Sprijin pentru România”, în valoare de 17,3 miliarde lei, poate, la prima vedere, nu pare foarte mult, dar este un pachet pe care, împreună cu membrii guvernului, aprobat la nivelul coaliției, am reușit să îl desprindem din tot ceea ce am analizat și a putut să reiasă ca instrument financiar, pe care să îl punem la dispoziție atât mediului de afaceri, investițiilor, pentru că 60% din acest pachet merge către investiții și 40% pentru măsurile sociale, pentru că avem cu adevărat nevoie să protejăm populația vulnerabilă. Acești 60% din valoarea acestui mix de soluții. Subliniez încă o dată, este destinat investițiilor publice și private și nu urmărește altceva decât asigurarea stabilității și dezvoltării economice a țării. La nivelul guvernului am început deja să punem în aplicare aceste măsuri.
Săptămâna trecută am aprobat ordonanța de urgență prin care 1,7 miliarde de lei – fonduri din bugetul de stat asigură diferența de preț la materialele de construcții, la forța de muncă, la tot ceea ce înseamnă, practic, menținerea și continuarea proiectelor de dezvoltare la nivelul infrastructurii și a construcțiilor. Practic, sprijinul administrațiilor publice care au demarat aceste proiecte și ne asigurăm că se finalizează, pe de-o parte. Pe de altă parte, menținem în viață companiile de construcții. Este foarte important, pentru că vorbim de pachete financiare de care urmează să beneficiem în perioada următoare și avem nevoie de aceste instrumente, de aceste companii, să aibă capacitatea să asigure desfășurarea și derularea în condiții foarte bune a acestor proiecte. Au nevoie să-și mențină forța de muncă în țară, forță de muncă de care cu toții știm foarte bine cât de mare nevoie este. Diferența până la 5,2 miliarde, este aici domnul ministru Boloș și împreună cu dumnealui am discutat și în foarte scurt timp vom veni cu o altă ordonanță de urgență care să completeze cadrul de reglementare, astfel încât acești bani, 3,5 miliarde, să poată fi accesați din fondurile europene la dispoziție și în felul acesta reușim să scădem presiunea pe bugetul de stat.
Domnul ministru Câciu, aici de față, răsuflă oarecum ușurat că putem să gestionăm aceste fonduri și să ne asigurăm, ceea ce este foarte important, că banii există. Deci, nu se pune problema în acest moment că am luat o decizie, că am stabilit un pachet de măsuri care să nu fie siguranţat din punct de vedere al alocărilor financiare. În următoarea perioadă vom aproba în guvern schema de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor de peste un milion de euro, cu impact major în economie. Practic, este o schemă care continuă. Ea a fost reactivată și în felul acesta vom putea ca prin investițiile pe care le veți face dumneavoastră și ceilalți care au disponibilitatea și văd oportunitate în economia românească să putem să stimulăm și să ne asigurăm că aceste investiții vin și asigură locuri de muncă, asigură dezvoltarea sănătoasă și așteptată atât de mult de către fiecare dintre români. Pentru această schemă am asigurat 200 de milioane de euro. Este, practic, un mecanism care răspunde așteptărilor dumneavoastră, al mediului economic, cu beneficii semnificative pentru industria prelucrătoare, industria construcțiilor, informații și comunicații, sănătate, HoReCa și asistență socială.
Pregătim, de asemenea, să introducem de la 1 iunie formula de sprijin pentru IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional. Astfel, 300 de milioane vor fi direcționați către aceste firme. Compensarea unei părți din prețul la carburant pentru distribuitori și transportatori, precum și măsurile de susținere a sectorului agricol și industriei alimentare sunt, de asemenea, destinate susținerii economiei. Aici doresc să subliniez faptul că am avut întâlniri cu fermierii, am avut întâlniri cu procesatorii din industria agroalimentară. Este clar că avem nevoie de retehnologizare, avem nevoie de a vedea potențialul adevărat pe care țara noastră îl are din punct de vedere al producției agricole. Diversitatea producției agricole din țara noastră ne determină să acordăm atenția cuvenită prelucrării acestei producții și obținerii de produse finite cu valoare adăugată, care să contribuie în mod esențial la ceea ce pentru noi înseamnă o consolidare a economiei noastre, a bugetului de stat, pentru că valoarea adăugată aduce de la sine bani mai mulţi la buget.
De asemenea, crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite reprezintă un element central al agendei Guvernului, tema despre care am discutat în toate consultările noastre și avem nevoie ca salariații români să depășească acel prag deja foarte obișnuit de salariu minim. Nu putem să mergem la infinit cu salariul minim. Este o măsură pe care am asumat-o atât la nivelul coaliției, cât și prin măsurile pe care noi le luăm în Guvern. Avem ca obiectiv să determinăm românii care lucrează în alte țări să fie atrași de mediul economic din România și să se întoarcă acasă să poată să își ducă o viață normală alături de familie. În acest sens, încă o dată, locuri de muncă mai multe și locuri de muncă mai bine plătite, cu obiectivul de a micșora cât mai mult posibil și, de ce nu, de a ajunge la același nivel de salarizare precum țările din vest.
Am luat, de asemenea, în calcul un pachet de măsuri prin care să asigurăm continuarea programului Kurzarbeit și acordarea unui procent de 75% din salariul angajaților aflați în șomaj tehnic. Economia României beneficiază de impactul pozitiv al investițiilor străine din mai multe perspective, iar pe lângă beneficiul direct, măsurabil în economie și crearea de locuri de muncă, avem în vedere și transferul de cunoștințe și creșterea competitivității.
Doresc, doamnelor și domnilor, să subiniez că la nivelul guvernului avem o abordare responsabilă și echilibrată, în măsură să ofere perspective certe mediului de afaceri. Pachetul „Sprijin pentru România” este integrat viziunii pro-business a Guvernului României. Un domeniul prioritar pe care investitorii îl analizează înainte de luarea oricărei decizii este sistemul fiscal şi sunt convins că despre acest lucru va vorbi mai aplicat, mai tehnic, domnul ministru al finanțelor. Așa cum am anunțat, am luat decizia să nu creștem taxele – și nu am crescut taxele anul acesta.
Rezultatele politicilor guvernamentale aplicate până acum, din punctul nostru de vedere, se traduc prin predictibilitate, stabilitate și o rată scăzută a somajului. Rămânem consecvenți proiectelor economice asumate prin programul de guvernare, orientate către susținerea investițiilor, inovării, competitivității și proiectelor ce aduc plus de valoare. În acest an, am alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, 88 de miliarde de lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin celelalte mecanisme europene, având la dispoziție 80 de miliarde de euro. Este o oportunitate unică, așa cum spuneam, de recuperare a decalajelor majore în domeniile strategice. Am transmis deja Comisei Europene acordul de parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, ceea ce ne aşează în linie dreaptă pentru accesarea liniilor de finanțare. Între timp, am luat măsuri de asigurare a stabilității pieței energetice de la 1 aprilie anul acesta până la 1 aprilie 2023, introducând astfel pachetul de măsuri de protejare a cetățenilor și economiei, împreună cu alte măsuri dedicate sectoarelor de activitate din agricultură, HoReCa, promovarea exporturilor, care sunt menite să susțină economia românească pe o traiectorie de dezvoltare și modernizare.
În această perioadă de stabilitate, pregătim proiecte de investiții care să asigure independența energetică a României. Astfel, guvernul pune accentul asupra investițiilor în noi surse de energie regenerabilă, folosind optim instrumentele financiare oferite în acest sens de Uniunea Europeană, prin Planul National de Redresare și Reziliență, precum și prin Fondul de modernizare.
Coaliția de guvernare susține în Parlament Legea Offshore, a cărei intrare în vigoare va asigura stabilitate, predictibilitate și va debloca investițiile în offshore și onshore. Resursele de gaze naturale din Marea Neagră și cele de mare adâncime din județul Buzău vor putea fi exploatate astfel încât România să poată deveni independentă de gazul rusesc. Mobilizarea mediului privat alături de guvern este deosebit de importantă pentru punerea în aplicare a măsurilor economice cuprinse în pachetul ”Sprijin pentru România” și pentru materializarea proiectelor noastre ambițioase de transformare digitală, cele din domeniul energiei, cele cu aplicabilitate în modernizarea industrială și inovarea tehnologică.
Am fost săptămâna trecută în două județe din România, în județele Brăila și Buzău, am vrut să văd la fața locului cum se desfășoară activitatea și în ce stadiu se găsește cel mai mare proiect al României pe fonduri europene, podul peste Dunăre; este un proiect de aproape o jumătate de miliard de euro, care va asigura, cu certitudine, dezvoltarea economică în întreaga regiune.
De asemenea, am putut să discut cu reprezentanții și cu lucrătorii din companiile care produc cablaje pentru industria auto, precum și cei care își desfășoară activitatea în domeniul procesării uleiului. Este, pentru mine, un mod de a vedea realitatea şi de a consatata la fața locului ce înseamnă cu adevărat investițiile, care sunt nevoile și în ce fel putem, de la nivelul Guvernului, să asigurăm și să încurajăm aceste investiții și să facem în așa fel încât ele să se diversifice.
Practic, așa cum spuneam, Guvernul poate să asigure predictibilitate și, desigur, să asigure sprijin prin schemele de ajutor pe care le poate pune la dispoziție. Datele economice, proiectele de anvergură aflate în derulare și încrederea investitorilor în economia României până în acest moment ne arată că suntem pe un drum bun. Consultările permanente cu mediul de afaceri, așa cum spuneam, în cele aproape cinci luni de guvernare, ne-au semnalat în timp real care sunt adevăratele probleme din domeniul economic. Împreună cu organizațiile de business am identificat soluții de redresare și de stimulare a investițiilor, urmărind în mod predilect păstrarea locurilor de muncă. Unele dintre aceste soluții sunt deja în aplicare, precum dezvoltarea sistemului național de facturare electronică în relația business to business și aplicarea proiectului „Radarul Mărfurilor”. Ştiu cât de mult au fost așteptate aceste două măsuri de către mediul de afaceri. Dorim să susținem activ aceste consultări și să le facilităm prin constituirea unei agenții, agenție care va funcționa la nivelul guvernului, cu destinația de a fi punctul central de comunicare cu companiile străine interesate – să investească în România, pe de o parte, iar pe de altă parte, va avea rolul de a promova exportul românesc. Apreciem că acest instrument la nivelul guvernului va asigura credibilitate și un dialog deschis pe tot ceea ce poate să reprezinte oportunitate de business în România.
Înainte de a încheia, am aici câteva date pe care le-am discutat cu domnul ministru Boloș. Date foarte concrete, referitoare la sumele de bani pe care mediul de afaceri, în mod predilect IMM-urile, să le acceseze în perioada următoare. Vorbim de un pachet de 4,7 miliarde astfel: digitalizare – 980 de milioane de euro, microprocesoare – 500 de milioane de euro, instrumente financiare equity – 600 de milioane de euro, instrumente financiare, garanții, portofolii – 800 de milioane de euro, granturi clasice Programul Operațional Regional – 1,3 miliarde de euro, granturi pentru criză, utilități – 300 de milioane de euro, granturi investiții Programul Operațional Competitivitate – 300 de milioane de euro.
Acestea sunt sumele din pachetul care este destinat, așa cum spuneam, în mod predilect IMM-urilor și există, de asemenea, atât în fondurile de coeziune cât și în PNRR, o sumă foarte mare care este destinată dezvoltării infrastructurii transporturilor de aproximativ 21 de miliarde de euro. Sunt convins că domnul ministru Boloș va da detalii despre aceste sume, care, așa cum spuneam, au o singură destinație – asigurarea stabilității și dezvoltării economice a țării.
În încheiere aș dori să reiau mesajul de încredere transmis comunității de afaceri de fiecare dată atunci când am avut ocazia, când am ocazia și voi avea ocazia de aici înainte. România este o țară sigură pentru investiții. Oferă foarte multe oportunități și este angrenată pe o traiectorie ireversibilă de dezvoltare.
Doresc să vă mulțumesc încă o dată pentru că ați organizat această activitate. Doresc să vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți, astfel încât să putem să avem o proiecție de dezvoltare economică și, de asemenea, îmi exprim speranța că alături de dumneavoastră, Guvernul României poate să asigure ceea ce cetățenii României așteaptă de foarte mult timp și anume, stabilitate, predictibilitate și dezvoltare.
Vă mulțumesc foarte mult!
***
Declarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Forumul privind investițiile, organizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în parteneriat cu Guvernul României
[Check against delivery]
Nicolae Ciucă: Bună seara! Am participat la o conferință organizată de Consiliul Investitorilor Străini, a fost o activitate la care am participat împreună cu alți patru membri ai Guvernului. Este un moment cât se poate de oportun pentru noi să împărtășim măsurile pe care le-am luat la nivel guvernamental, să împărtășim intențiile și oportunitățile pentru investitorii străini, astfel încât să putem să ne îndeplinim obiectivul asumat la nivelul Guvernului, pentru a asigura stabilitate economiei românești, pentru a asigura locuri de muncă și pentru a asigura dezvoltarea economiei țării, sigur, pe două pachete de finanțare: un pachet de la bugetul de stat și un pachet din fondurile europene. Au fost discuții foarte bune, încă se discută, au rămas membrii cabinetului să discute cu membrii și investitorii în economia românească. Este un lucru cât se poate de îmbucurător pentru că, prin măsurile luate, am creat predictibilitate pentru investițiile directe în România, acestea crescând în primele două luni ale anului cu 10%, depășind suma de 900 de milioane de euro.
Reporter: Domnule premier, cu toate acestea, astăzi, partenerul dumneavoastră de partid până la urmă, Florin Cîțu, președintele Senatului, spunea că, cel puțin din punct de vedere economic, țara este prost condusă și că în acest an ne așteaptă clar o recesiune economică. Vine sau nu vine criza și ce măsuri trebuie să ia Guvernul?
Nicolae Ciucă: Prin măsurile pe care le-am luat… Pachetul de măsuri „Sprijin pentru România” a venit tocmai în sensul în care dorim ca la nivelul Guvernului să asigurăm tot ceea ce este necesar, astfel încât această criză economică să nu ne afecteze pe măsura celor anticipate și vorbite de către toți cei care cunosc modul de impactare și efectele pe care le reproduc o criză pandemică, o criză a prețurilor la energie și gaze naturale și, în mod deosebit, o criză de securitate. Este foarte clar, nu suntem protejați de aceste efecte, sunt trei… Traversăm o perioadă de crize profunde, crize care s-au suprapus una peste alta și este de asemenea de așteptat și realist să discutăm că acestea vor impacta și vor afecta și economia românească. De altfel, evaluările instituţiilor financiare străine până în acest moment au diminuat creşterea economică pentru anul în curs, totuşi există o creştere, ceea ce înseamnă că avem o stabilitate economică. Rolul nostru guvernamental este ca prin aceste măsuri, pe care le-am anunţat, prin atragerea de fonduri europene din Programul de coeziune, din PNRR, să putem să asigurăm tocmai această stabilitate.
Reporter: dar pentru acele vouchere, avem bani, ne permitem acele vouchere?
Nicolae Ciucă: Avem bani pentru acele vouchere. Începând cu data de 1 iunie, avem banii asiguraţi pentru vouchere.
Reporter: Dar îşi permite România să plătească un miliard de euro?
Nicolae Ciucă: Este vorba de, aşa cum am anunţat, din momentul în care am venit cu pachetul Sprijin pentru România, de 50% din fonduri sunt asigurate de la bugetul de stat, 50% din fonduri europene.
Reporter: Dle premier, pentru anul următor, s-ar putea pune problema întoarcerii la impozitul progresiv, tocmai pentru a se strânge mai mulţi bani în buget? Din 2023, spuneaţi că anul acesta nu ar fi noi taxe, dar pentru 2023?
Nicolae Ciucă: În acest an nu discutăm de noi taxe. Pentru anul 2023 se lucrează la strategia fiscală şi, în momentul în care o vom finaliza, vom anunţa ce urmează să se întâmple. Cert este că, aşa cum am anunţat de fiecare dată, anunţ şi în acest moment, măsurile care vor fi luate vor fi anunţate din timp pentru a răspunde tocmai acestei solicitări a mediului de afaceri să asigurăm predictibilitatea.
Reporter: Deci, luaţi în calcul inclusiv o întoarcere la impozitul progresiv, pentru că astăzi preşedintele PSD spunea că este o struţo-cămilă această cotă generală, care de fapt nu este una generală.
Nicolae Ciucă: Foarte sincer vă spun că în acest moment nu am discutat acest subiect.
Reporter: Aș vrea să vă întreb că au apărut informații în presa din Ucraina potrivit cărora România ar urma să trimită arme letale. Este adevărat, despre câte arme vorbim?
Nicolae Ciucă: În acest moment, România este foarte implicată în asigurarea unui hub umanitar pe care l-a dezvoltat la Suceava şi de asemenea luăm în calcul ca acest hub umanitar să poată să aibă, în funcţie de dinamica fluxului de refugiaţi, încă două în punctele de la Isaccea şi de la Sighet şi acestea sunt măsurile pe care le vom lua.
Reporter: Dar în privința echipamentelor militare, va trimite România mai mult decât căști și veste antiglonț?
Nicolae Ciucă: În acest moment, discutăm de ajutor umanitar, pe care noi îl asigurăm Ucrainei.
Reporter: Rămâne în continuare Florin Cîțu președintele Senatului?
Nicolae Ciucă: În discuţiile pe care le-am avut şi, practic, tot ceea ce a însemnat demersul la nivelul PNL, decizia a fost ca Florin Cîțu să rămână președintele Senatului.
Reporter: /…/ cadrul legal pentru acele vouchere despre care am vorbit puţin mai devreme, pentru că momentan nu există o lege.
Nicolae Ciucă: Este adevărat. Pentru acele vouchere urmează să elaborăm cadrul legal, o OUG prin care ele vor fi asigurate.
Reporter: Aţi avut o discuţie cu dl Cîţu să nu mai critice guvernul, în contextul…?
Nicolae Ciucă: Am discutat astăzi cu domnia sa, ne-am întâlnit cu parlamentarii PNL şi nu am discutat acest subiect. Vă mulţumesc.
