Galerie foto
COMUNICAT DE PRESĂ
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a participat, astăzi, la prezentarea Raportului Final al proiectului ”Comprehensive redesign of the licensing system in Romania” privind simplificarea licențierii activității mediului de afaceri, elaborat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Datele raportului prezentat astăzi arată că reformarea sistemului actual de proceduri pentru deschiderea unei afaceri în România și alinierea la exemplele de bune practici internaționale ar duce, pe termen lung, la creșterea nivelului de bunăstare a românilor, potrivit estimărilor OCDE. Productivitatea României a crescut în ultimii ani, însă reglementarea prea strictă care implică 111 tipuri de licențe, emise de 43 de autorități diferite, a reprezentat una dintre provocările majore pe care mediul de afaceri le întâmpină.
Raportul cuprinde concluziile unei analize ample, care sprijină demersurile pe care Guvernul României le implementează și angajamentul pe care acesta și l-a asumat prin Programul de Guvernare, prin Programul Național de Redresare și Reziliență și prin candidatura la OCDE, pentru diminuarea birocrației, implementarea digitalizării și sprijinirea investitorilor.
„Mediul de afaceri reprezintă coloana vertebrală a economiei și are nevoie de sprijin. Parteneriatul deschis și onest al Guvernului cu mediul de afaceri, dublat de implicarea OCDE în implementarea reformelor, va duce pe termen lung la o creștere cu circa 4% a PIB/locuitor. Antreprenorii trebuie să își concentreze eforturile de creativitate asupra dezvoltării afacerii, nu pe procedurile administrative. Doar astfel îi putem încuraja să aducă mai multă valoare adăugată în economia noastră. După cele 6 luni de guvernare, consider că reducerea presiunii administrative asupra mediului de afaceri este modul prin care putem accelera procesul de relansare economică și prin care putem beneficia inclusiv de relocarea în România a unor afaceri”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.
Raportul cuprinde inclusiv angajamentele care sunt asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență:
Adoptarea principiului „o singură dată”, care permite firmelor să li se solicite să furnizeze aceleași informații sau documente instituțiilor publice o singură dată; Implementarea regimului unic de licențiere industrială care va introduce aprobarea tacită pentru anumite tipuri de licențe în urma înregistrării acestora pe platforma electronică; Implementarea integrală a unui punct unic de contact electronic Alvaro Pereira, Director Departamentului Economic din cadrul OCDE, a salutat determinarea prim-ministrului Nicolae Ciucă și a membrilor Guvernului de a dinamiza ritmul reducerii birocrației. Totodată, a confirmat devotamentul OCDE și al Direcției Generale Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene (DG REFORM) pentru susținerea unor politici mai bune pentru a asigura prosperitatea cetățenilor.
Detalii sunt disponibile aici:
https://www.oecd.org/economy/surveys/enhancing-the-business-environment-in-romania-through-industrial-and-manufacturing-licensing-simplification.pdf
https://www.oecd.org/economy/surveys/business-licensing-inventory-and-simplification-roadmap.pdf
Intervenţia premierului Nicolae-Ionel Ciucă la prezentarea Raportului final al proiectului „Comprehensive redesign of the licensing system in Romania”
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Stimate domnule Alvaro Pereira, domnilor miniștri, doamnelor și domnilor, mă bucur foarte mult că Guvernul României găzduiește această activitate bilaterală deosebit de importantă, pentru că prezentarea acestui raport final al proiectului „Comprehensive redesign of the licensing system in Romania” reprezintă, așa cum spuneam, un prilej deosebit de important pentru a avea pe masă concluziile unei analize oportune și utile, pentru că ea vine, practic, și sprijină toate eforturile pe care Guvernul României le-a făcut și continuă să le facă, astfel încât să putem să realizăm acel angajament de diminuare, cât mai mult posibil, a birocrației, implementarea digitalizării și, ca obiectiv final, sprijinirea tuturor celor care doresc să investească în România. Mediul de afaceri are nevoie de sprijin, este cel care reprezintă motorul economiei, coloana vertebrală a economiei și, în acest sens, odată ce Guvernul s-a angajat într-un parteneriat deschis și onest cu mediul de afaceri, iată, avem acum sprijinul OECD și vă mulțumim încă o dată atât dumneavoastră, cât și domnului președinte Cormann pentru atenția pe care a acordat-o demersurilor pe care noi le-am început pentru a deveni membri ai OECD. De la ultima noastră întâlnire și prezența domnului Cormann și a dumneavoastră aici, la București, la sediul Guvernului, iată că venim cu elemente concrete, care vin cu adevărat să sprijine deciziile politice pe care noi urmează să le luăm, astfel încât să putem să îndeplinim standardele pe care OECD le cere tuturor membrilor săi.
Datele raportului prezentat astăzi sugerează că reformarea sistemului actual de proceduri pentru deschiderea unei afaceri în România și alinierea la exemplele de bune practici va duce, practic, la o creștere cu circa 4% a Produsului Intern Brut pe locuitor și acesta este un argument cât se poate de consistent și de motivant pentru guvern să demareze tot ceea ce înseamnă mecanism procedural, să punem în practică recomandările pe care dumneavoastră le faceți. Aș dori să subliniez că practic, ceea ce este cuprins în acest raport face parte și din angajamentele pe care noi le avem asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi aici aş veni doar cu câteva exemple: adoptarea principiului „o singură dată”, care permite firmelor să li se solicite să furnizeze aceleași informații sau documente o singură dată; implementarea regimului unic de licenţiere industrială, care va introduce aprobarea tacită pentru anumite tipuri de licențe în urma înregistrării a acestora pe platforma electronică, bineînţeles, şi nu în ultimul rând, implementarea integrală a unui punct unic de contact electronic.
Iată doar câteva dintre demersurile pe care noi trebuie să le îndeplinim atât din punct de vedere al cerințelor OCDE, cât și din punct de vedere al implementării PNRR, iar pentru noi reprezintă și îndeplinirea unui angajament pe care îl avem prin Planul de guvernare, pentru a asigura dinamica și ritmul necesare investițiilor și economiei, ţinând cont și de situația deosebit de complexă și complicată în care trăim.
Ca atare, suntem oarecum obligați să punem în practică și să accelerăm toate aceste demersuri de debirocratizare și digitalizare într-un spectru cât mai larg posibil. Cum spuneam, practic, dezvoltarea și îmbunătățirea mediului antreprenorial reprezintă un obiectiv în programul de guvernare. Nu peste mult timp împlinim şase luni de când am preluat guvernarea, mai exact miercuri, chiar pe 25 mai, și cred că este un moment foarte prielnic să putem să privim și să facem propria analiză, iar de aici încolo, bazându-ne pe experiența celor șase luni, pe recomandările OECD și a celorlalte instituții cu care am colaborat în această perioadă, să putem să luăm decizii, să modificăm reglementări și să avem un mecanism cât mai funcțional pentru tot ceea ce înseamnă mediul de afaceri și, bineînțeles, măsurile economice atât de necesare adaptate la situația concretă din zilele noastre.
Cred că este, de asemenea, foarte important, așa cum am discutat înainte de a veni aici, în sală, să avem în vedere că reducerea presiunii administrative asupra mediului de afaceri este, practic, modelul prin care putem să accelerăm procesul de relansare economică și, de asemenea, este modelul prin care putem să asigurăm adaptarea la toate aceste schimbări din mediul de afaceri european și internațional. Se discută foarte mult despre relocarea anumitor afaceri. Este un motiv în plus ca noi, astăzi, prin asigurarea acestor facilități lipsite de abundența birocratică, să îi determinăm să vadă în România o destinație atractivă pentru relocare.
Este, de asemenea, important să subliniem că avem nevoie de acel sistem integrat de proceduri administrative, dar nu unul complex și complicat, ci unul simplu și rapid, pe care să îl poată folosi oricine dorește să investească în economia românească, investitori români, investitori străini. Este, practic, și un moment în care putem să avem o perspectivă asupra a ceea ce pot să însemne rezultatele primului trimestru. România a înregistrat o creștere economică, într-o situație în care, într-adevăr, inflația a crescut, dar toate aceste chestiuni s-au realizat datorită unui dialog, a unei deschideri și abordări oneste cu mediul de afaceri şi mai presus de toate, a dobândirii încrederii investitorilor că pot să deruleze afaceri în România pe o perspectivă nu scurtă, ci pe o perspectivă pe termen mediu și lung și prin felul acesta, iată, cu datele din raportul dumneavoastră putem să asigurăm mai multă concretețe demersurilor pe care noi le avem în vedere în acest sens.
Încă o dată, domnule Pereira, vă mulțumesc foarte mult și vă rog să transmiteți aprecierea și mulțumirile noastre și domnului președinte Cormann, care știu că sprijină, alături de întreaga dumneavoastră echipă, toate demersurile tehnice pe care noi le avem de îndeplinit, astfel încât o dată cu aprobarea foii de parcurs, să putem să implementăm cât mai repede posibil cerințele și standardele și România să devină membru cu drepturi depline al OECD. Vă mulțumesc!
Alvaro Pereira: Vă mulțumesc, domnule prim –ministru.
Domnule prim –ministru,
Domnilor miniștri,
Excelențe,
Domnule director general Mario Nava,
Este o plăcere deosebită pentru mine să mă aflu aici, la București , la lansarea acelei părți din raport referitoare la completing redesigning the licensing system in România(„Redimensionarea completă a sistemului de licențiere din România”) deoarece cred că este unul din cele mai importante proiecte așa cum o demonstrează și prioritățile dvs politice, anume: combaterea birocrației, atragerea mai multor investiții, române și strâine în România. Cred ca este unul dintre cele mai importante proiecte pe care le puteți derula. Așadar, vă aprecize pentru că sunteți campion în ceea ce privește îmbunătățirea procedurilor de licențiere și combaterea birocrației în țara dvs.
Aș dori să mulțumesc de asemenea, pentru sprijinul pe care ni l-a acordat Consiliul Concurenței din României – partnerul nostru din ultimii ani, dar și Programului UE de sprijin pentru reforme structurale, mai ales domnului Mario Nava, Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM), deoarece în urma cu câțiva ani, când EU a implementat și introdus DG reform, scopul era să ajute țările să realizeze reforme cuprinzătoare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în vederea atragerii mai multor investiții și crearea mai multor locuri de muncă.
În prezent, întreaga lume se confruntă cu multe provocări, dar răspunsul la această situație este tocmai realizarea de reforme și de a face constant îmbunătățiri în ceea ce privește țările noastre, politici mai bune pentru standarde de viață mai bune.
Aș dori acum să îmi încep prezentarea, în care voi vorbi succint despre proiect. Așadar, de ce este proiect așa de important? Consolidarea mediului de afaceri este esențială pentru creșterea rezilienței și a locurilor de muncă. România este o importantă poveste de succes pentru Europa, a cunoscut o convergență foarte rapidă în ultimii ani și este foarte important că țara dvs continuă în această privință.
Totuși, sunt anumite provocări, este un proiect care arată productivitate în ceea ce privește PIB pe oră, puteți consta îmbunătățirile pe care le-a făcut România în ultimii ani, este loc de progrese viitoare și de aceea, acest tip de reforme pe care le discutăm astăzi sunt așa de importante. Îndeosebi, puteți observa că deși, innovarea este pe un trend ascendent, start up-urile inovatoare sunt totuși puține în România, la ora actuală, de aceea, sprijinirea IMM-urilor, a componentei inovative a lor, reducerea birocrației ce le afectează activitatea, sunt foarte importante, astfel încât să reușiți să creșteți productivitatea concomitent cu îmbunătățirea inovației în țara dvs.
Acest studiu arată reglementări ale pieței, așadar cât de restrictive sunt reglementările din România? România nu stă foarte bine la acest capitol și dacă vă uitați la indicele de reglementare, constatați că acest fapt se datorează mai ales procedurilor de deschidere a unei afaceri în România. Pornirea unei afaceri în România, înregistrarea ei nu constituie o problemă în România, ci sistemul de autorizare care inglobează pașii necesari pentru demararea corespunzătoare a activității, el face obiectul acestui proiect, demersurile necesare pentru a îmbunătăți semnificativ aceste cifre care nu arată bine în prezent. În ceea ce privește modalitatea de sprijinire a României pentru a face față acestor provocări, alături de experți ai Consiliului Concurenței și ai DG Reform, întâi, am evaluat licențele de afaceri pentru a simplifica procedurile de începere și derulare a unei afaceri. Am constat că multe instituții publice au o mulțime de proceduri de licențiere, implicând uneori dublă sau triplă licențiere. Am încercat să identificăm măsurile necesare simplificării procedurilor de autorizare prea greoaie și de asemenea să evităm suprapunerea lor.
Pasul următor pe care l-am făcut a fost dezvoltarea unei foi de parcurs în ceea ce privește legislația (legislative roadmap) și una dintre prezentările noastre expune exact fiecare schimbare legislativă care trebuie realizată și modul de realizare al ei. Această foaie de parcurs este foarte folositoare, cum să procedeze pentru a continua impementarea.
Cum își poate România simplifica anumite proceduri în acordarea de licențe de afaceri, domnul prim –ministru a menționat deja câteva dintre ele. Raportul evidentiază faptul că obținerea unei licențe de afaceri în România poate fi foarte complicat. Înregistrarea unei afaceri este un proces rapid, în timp ce obținerea unei licențe este un proces lung și greoi. Este estimat că unui IMM îi poate lua până la 180 de zile să obține o licență de afaceri și are nevoie de diferite autorizații. Printre celelalte domenii cu probleme se numără și sistemul autorizațiilor de construcții. Nu îl abordăm în acest moment, dar este un domeniu asupra căruia trebuie să ne aplecăm, fiindcă este foarte dificil să obții o autorizație de construcție în România.
Raportul identifică o serie de provocări în procesul de acordare de licențe de afaceri în România, printre ele lipsa omogenității între procedurile de urmat și caracteristicile licențelor, lipsa unei taxonomii consistente între licențe și proceduri, lipsa unor ghiduri clare și accessibile în ceea ce privește obligațiile de afaceri, termene legale lungi pentru procedurile administrative și în unele cazuri, cum am menționat deja, este vorba de dublă licențiere. Devine uneori extrem de complicat să obții o licență de afaceri, lucru care este o moștenire din trecut.
Din moment ce guvernul actual privește spre viitor, spre îmbunătățirea condițiilor pentru mediul de afaceri și a standardelor de viață pentru cetățeni, salutăm încercările dvs de realizare de reforme în această privință.
În ceea ce privește îmbunătățirea procedurilor de autorizare a unei afaceri, voi menționa câteva dintre recomandările încluse în acest raport, crearea unei singure licențe industriale va simplifica procedurile de autorizare, trebuie să existe doar o singură licență. Trebuie să existe un punct de contact, unde omul de afaceri trebuie să depună o singură cerere și dacă există un punct de contact în administrația publică, el trebuie să contacteze toate domeniile diferite, subpunctele, astfel încât lucrurile să se simplifice pentru aplicant și să meargă mai departe, decât să contacteze 43 sau chiar mai multe entități în decursul a câteva luni. Pentru deschiderea unei afaceri, trebuie să mergi într-un singur loc, să îți depui cererea și lucrurile să meargă mai departe.
În doilea rând, crearea unui mediu de reglementare care să păstreze procedurile simple și clare, adoptarea aprobării tacite și a principiului ‘o singură dată’ astfel încât oamenii să nu fie nevoiți să furnizeze aceleași informații de mai multe ori, ceea ce oamenii de afaceri consideră ca fiind împovărător, nevoia de a repeta o procedură de multe ori, pentru asigurările sociale și medicale, comerț, economie, etc, aspect care nu este favorabil mediului de afaceri, trebuie așadar modificat.
Scopul unei singure licențe industriale este reducerea procedurilor greoaie, prin crearea unui cadru legal clar și proceduri simple pentru entreprenori, ceea ce poate reduce semnificativ timpul de procesare a licențelor în cazul activităților cu risc scăzut.
Industriile sunt clasificate după mărime, riscurile pe care le implică. Le poți împărți în trei tipuri: cele mai periculoase, precum cea chimică la care trebuie să fim atenți prin prisma legislației de mediu, etc, dar marea majoritate a afacerilor nu sunt așa, majoritatea sunt IMM-uri, tip I și II, IMM-uri mici și medii, care prezintă riscuri foarte mici. Procedurile pentru deschiderea unui restaurant sau unui magazin ar trebui să fie foarte rapide. Prin implementarea punctului de contact unic (single entry point), veți reuși reducerea procedurilor birocratice, permițănd derularea rapidă a afacerilor, transformând radical modul în care se poate aplica pentru o licență de afaceri.
Care sunt așadar principalii factori ai unei implementări de succes? Coordonarea instituțională, între administrațiile publice, este foarte importantă în condițiile existenței unui punct de contact unic. De asemenea importantă este și stabilirea unui organism de coordonare care să supravegheze coordonarea între instituții. În al doilea rând, este nevoie de un sistem de monitorizare, cu termene și obiective clare. Am aflat acest lucru din experiența mea, am implementat această legislație când eram ministru al Economiei în țara mea. Am introdus o lege promițătoare, o adevărată revoluție în ceea ce privește procedurile de obținere a unui licențe de afaceri, stăteam bine în ceea ce privește indicatorii, dar după un an, ne-am întrebat care este impactul acestei legi. Exista o legislației secundară care nu fusese introdusă, un punct de contact electronic care nu fusese introdus, în concluzie, legea necesară exista dar nimic nu se întâmpla.
Ce doresc să vă spun, domnule prim-ministru, domnilor miniștri este că trebuie acordați atenție următoarelor: după ce elaborați legea care va fi o revoluție în privința combaterii birocrației în acordarea licențelor de afaceri, trebuie să asigurați implementarea ei, să vă asigurați că o legislație secundară există și este implementată, astfel încât să puteți face acea revoluție, acesta este un aspect important.
Sistemul de monitorizare, necesar pentru a găsi o modalitate de a monitoriza dacă această legislație trebuie să continue să fie implementată, dacă există impedimente în implementarea ei și de asemenea, trebuie comunicate obiectivele. Este foarte important ca guvernul să continue să reducă birocrația și să comunice bine cu cetățenii pentru a arăta că aceasta este benefică pentru mediul de afaceri român, pentru atragerea mai multor investiții în țară.
În concluzie, aș dori să accentuez angajamentul nostru de a continua să sprijinim România în această reformă, suntem onorați să fim partnerii instituțiilor dvs și ai Direcției Generale de Sprijin pentru Reforme Structurale în realizarea acestei reforme importante. Odată ce această reformă va fi pe deplin realizată, România se va putea prezenta nu numai ca țară prietenoasă cu mediul de afaceri, dar și una din cele mai avansate țări din lume în combaterea birocrației și deschiderea față de investiții. Vă salut încă o dată domnule prim –ministru, domnilor miniștri. Să trecem la treabă, să ne asigurăm că această lege este elaborată, apoi implementată pe deplin. Vă mulțumesc.
