Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a vizitat Punctul de trecere a frontierei cu Ucraina – Pod peste Tisa

Galerie foto

***

Conferința de presă susținută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizitarea Punctului de trecere a frontierei cu Ucraina – Pod peste Tisa

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Domnule ministru, domnule președinte al Consiliului județean, domnilor reprezentanți ai autorităților locale, doamnelor și domnilor, mă bucur foarte mult că am reușit să efectuăm această vizită de lucru, în județul Maramureș. Am continuat, în această dimineață, cu vizualizarea obiectivului de la Runcu. Este vorba despre barajul care a început acum foarte mulți ani, în 1987; el este realizat în proporție de aproximativ 90 %, lucrări care au trenat, au fost oprite din lipsa finanțării. Este clar că este nevoie de o coordonare la nivelul a cel puțin trei ministere, astfel încât împreună cu autoritățile locale să se găsească o soluție pentru finalizarea acestei lucrări, lucrare prin care se va asigura apa potabilă pentru aproximativ 300.000 de locuitori ai județului Maramureș și, desigur, se va putea folosi și componenta energetică, fiind vorba și de o putere instalată de aproximativ 14 megawați la hidrocentrală. Ulterior, am mers la Câmpulung la Tisa, unde am vizitat o stație CF care are o linie de cale ferată cu ecartament larg și care, de 15 ani, nu a mai fost folosită. În actualul context, s-a reușit ca, de asemenea, printr-un efort al autorităților locale și al Companiei Naționale de Căi Ferate, să se reușească repunerea în funcțiune, urmând ca, în perioada 1 decembrie-15 decembrie, să se finalizeze și să poată să fie reluat traficul de călători și traficul de marfă pe această linie. Este o linie de cale ferată care va asigura legătura între România și Ucraina și este foarte benefică, atât în ceea ce privește continuarea activităților bilaterale, a schimburilor economice la nivel regional, dar și la nivel național, în demersul  pe care îl facem pentru sprijinul autorităților ucrainene, în actualul context în care trebuie să facă față agresiunii forțelor armate ale Federației Ruse.

De asemenea, am ajuns aici, la acest obiectiv, care nu satisface cerințele de trafic. Este vorba despre un pod de lemn care asigură traficul pe un singur fir. De aceea, proiectul care a fost asumat la nivelul autorităților locale este unul foarte important și mă bucur că a existat această deschidere, astfel încât să se realizeze descentralizarea și, practic, realizarea unui parteneriat între autoritățile locale și Compania Națională de Drumuri. Este un model care, probabil, odată finalizat, va putea să fie folosit și în alte demersuri de acest fel. Ceea ce este îmbucurător, de asemenea, este faptul că nu vorbim doar de construcția infrastructurii podului, ci vorbim despre întregul proiect, care include și elementele tehnice ale punctului de trecere a frontierei cu parametrii solicitați, de ceea ce înseamnă cerințele, standardele prevăzute pentru spațiul Schengen.

Ceea ce doresc să subliniez este faptul că am putut să constat la fața locului îngrijorările, temerile și preocupările autorităților locale față de marile proiecte, într-un context care ne asigură finanțarea, ținând cont de faptul că beneficiem în continuare de fondurile europene, atât pe fonduri de coeziune, cât și cele din PNRR și, totodată, partea de fonduri de la bugetul de stat, care trebuie foarte bine coordonate, astfel încât să fim cât mai eficienți în proiectele pe care le dezvoltăm. Este nevoie în continuare de această coordonare între autoritățile locale și autoritățile centrale pentru implementarea proiectelor care nu fac altceva decât să vină în sprijinul cetățenilor, în dezvoltarea economică a județului, a regiunii. Este clar că, atât timp cât ne-am propus să susținem o economie care să se dezvolte, avem nevoie de investiții, investițiile au nevoie de infrastructură, asta trebuie să facem în continuare în, bilateral, autorități locale-autorități guvernamentale.

După această activitate voi merge la Memorialul Durerii și la Cimitirul Săracilor, astfel încât, împreună cu echipa guvernamentală, să putem să ne reculegem în memoria celor care și-au pierdut viața în aceste închisori ale unui regim de tristă amintire, acolo unde și-au pierdut viața cei care au contribuit cu adevărat la modernizarea României de-a lungul istoriei. Vă mulțumesc!

Reporter: Domnule prim-ministru, legat de pensiile militare, Comisia Europeană susține în continuare faptul că acestea ar trebui incluse în reforma pensiilor speciale. Să ne spuneți la ce nivel au ajuns negocierile și procentul acela de 9,4% Bruxelles  oferit permisiunea de a-l depăşi?

Reporter: Avem o rugăminte şi noi, nu vă supăraţi. Este o conferință de presă de interes local, haideţi să vorbim de interes local. Am fost ieri la aeroport, n-am apucat să punem nicio întrebare. Dacă aţi venit de la Bucureşti, domnule prim-ministru, dânșii de la Cluj, să vorbim despre pensii, ne-am ratat obiectivul astăzi. Haideți să ne respectăm un pic.

Nicolae-Ionel Ciucă: Daţi-mi voie. E o întrebare adresată căreia îi răspund, vă răspund și dumneavoastră, nu este niciun fel de problemă. Avem timp să răspundem la toată lumea.

Reporter: /…/

Nicolae-Ionel Ciucă: Deci, revenim. Atunci când am realizat conferința de presă în timpul vizitei pe care am efectuat-o la Bruxelles și în urma întâlnirilor pe care le-am avut cu oficialii europeni, inclusiv cu doamna președinte a Comisiei Europene, am prezentat că unul dintre subiectele discutate a fost acela ca acest plafon de 9,4% din PIB pentru pensii să poată să fie înlocuit cu un alt indicator, un indicator de disciplină financiară, care, practic,, este prevăzut în PNRR, fiind vorba despre jalonul care ne obligă să realizăm reforma pensiilor și, totodată, discutăm de un alt jalon care ne obligă să realizăm și reforma salarizării. Ca atare, despre asta este vorba legat de acel procent de 9,4 %.

În ceea ce privește pensiile militare, am discutat și acest subiect, inclusiv cu reprezentanții Comisiei, care au fost într-o vizită tehnică la București, săptămână trecută sau cu două săptămâni în urmă, și am discutat pe marginea raportului pe care l-a prezentat Banca Mondială, în cuprinsul căruia este scris foarte clar că pensiile militare nu intră la capitolul de pensii speciale și intră la capitolul pensii de serviciu. Pensiile militare au fost modificate prin lege și sunt pe bază de contributivitate, iar la nivelul nostru continuăm să susținem reforma sistemului de pensii pe bază de contributivitate și continuăm ca în demersurile pe care le vom face în continuare cu Comisia Europeană să ajungem foarte clar la înțelegere, în conformitate cu principiile pe care le respectă și celelalte state din Uniunea Europeană vizavi de pensiile militare, conform cărora nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii de serviciu.

Reporter: Domnule premier, aș vrea să vă duc la cunoștință o situație care se petrece în special aici, la noi, în Maramureș, în ceea ce privește refugiații. Banii alocaţi de către guvern, cei 70 de lei/zi din care 50 de lei pentru adăpost și 20 de lei pentru hrană se duc în buzunarele bişniţarilor. Oamenii sunt cazaţi trei, patru, cinci, zece într-un apartament, nu primesc niciun ban, banii nu sunt impozitați, îi ia chiriașul, îi cheltuie şi refugiații umblă să cerșească mâncare pe la asociațiile de întrajutorare. Asociația ‘Părinți Salvatori’, de exemplu, din Baia Mare este singura care dă acești bani în întregime refugiaților. Și acum vă întreb: credeți că ar trebui modificat cadrul legislativ, pentru că, la început, erau foarte mulți în tranzit şi a fost în regulă. Nu oare ar trebui ca refugiații să primească ei banii, pentru că deja au acte, sunt stabiliți aici, să se creeze un alt sistem? Vă mulțumesc.

Nicolae-Ionel Ciucă: Reglementarea aceasta este prevăzută în ordonanța de urgență care a fost emisă la nivelul Guvernului în momentul în care a început criza din Ucraina. Din conținutul ordonanței de urgență, dacă-mi aduc bine aminte, rezultă foarte clar că responsabilitatea a tot ceea ce înseamnă gestionarea acestui aspect revine autorităților locale, care au, de asemenea, responsabilitatea să verifice modul în care se efectuează aceste plăți. În ceea ce privește răspunsul la întrebarea dumneavoastră, este necesar ca în acest moment, probabil în funcție de ceea ce se va stabili la nivelul Guvernului, cu instituțiile și autoritățile responsabile, să analizăm acest cadru legal și aveți toată încrederea că se vor face și verificările, și modificările necesare, pentru a ne adapta la situația nou creată. Este păcat că în astfel de situații se folosește suferința unor oameni pentru beneficii care nu se cuvin. Încă o dată, este păcat.

Reporter: Dacă îmi permiteți o întrebare, în lumina redeschiderii traficului feroviar de călători în principiu cu Ucraina, există o mare problemă legată de continuarea călătoriei cu trenul. CFR-ul de curând a anulat multe trenuri. Nu mai există niciun tren interregio care să lege Sighetul cu mari orașe. S-a anulat /…/ de Sighet-Timișoara. S-au anulat trenuri interregio din Sighet-Bucureşti, /…/ face 14 ore de la Sighet până în București. Există doar 2 trenuri regio care leagă Sighetul de Cluj, distanțe 233 de kilometri pe calea ferată, în 7 ore și 5 minute din cauza timpilor de așteptare făcuți oarecum intenționat decât autobuzele să fie avantajate. Am pierdut un tren interregio care lega Sighetul de Budapesta. Este vreo șansă, dacă tot se redeschide traficul de călători, adică vin călătorii din Ucraina cu trenuri moderne și de aici să nu aibă cu ce pleca, există vreo șansă să mișcați lucrurile astfel încât CFR-ul să reînființeze trenul interregio pe aceste relații? Din decembrie se anulează mult mai multe de la noul mers al trenurilor.

Nicolae-Ionel Ciucă: Din ce am înțeles de la vizita pe care am efectuat-o la stația de căi ferate, rezultă foarte clar o problemă de infrastructură la nivelul căilor ferate pe această regională. Se poate intra până la Câmpulung, la Tisa, cu un tonaj de 1.500 de tone, dacă nu mă înșel, ulterior urmând să se diminueze tonajul la 500 de tone pentru a putea să fie folosite liniile de cale ferată din interiorul țării, ceea ce nu este tocmai ceea ce ne trebuie în acest moment. Motiv pentru care, împreună cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, va trebui să se revadă și să se reprioritizeze tot ceea ce înseamnă conexiunea și transportul pe calea ferată în regiune, ținând cont de intențiile și de obiectivele pe care ni le-am propus la nivel național. Nu pot să vă spun că se va întâmpla chestiunea aceasta, începând de la luna decembrie sau de la luna ianuarie.

Reporter: Din decembrie, cu noul Mers, se anulează multe alte trenuri, adică rămân doar două trenuri care circulă pe zi de la Sighet, înțelegeți? Dacă vin călătorii nu au cu ce pleca din Sighet cu trenul mai departe./…/

Nicolae-Ionel Ciucă: Am să verific la Ministerul Transporturilor și am să comunic care este situația și care ar fi soluția, pentru că, indiferent cum, avem nevoie de o soluție în acest moment. Nu putem să discutăm de repunerea în funcțiune a unor capacități de transport fără să gândim modalitatea în care ele se interconectează cu restul teritoriului.

Reporter: Consiliul Fiscal arată că ați sacrificat investițiile pentru a vă încadra în ținta de deficit bugetar. Cum cementați?

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am sacrificat investițiile. Am avut o analiză lunară pe investiții la nivelul Guvernului. Știți foarte bine că a existat acea criză a creșterii prețurilor la materiale și în acel moment, oarecum investițiile s-au oprit pentru că nu se încadrau în sumele de contract, motiv pentru care au venit cele două ordonanțe care au modificat prețul și au compensat oarecum creșterea prețurilor la materiale și abia ulterior s-au reluat investițiile. Ceea ce vă pot spune în acest moment, pe ultima analiză pe care am efectuat-o în această săptămână, este că, la investiții, în valoare nominală față de anul trecut avem o depășire cu 15 %. Atât am reușit până în acest moment. Deci nu a fost absolut deloc o intenție de sacrificare a investițiilor, astfel încât să ne putem încadra în deficit.

Reporter: În contextul în care Comisia Europeană ne spune că trebuie să rămânem cu 9,4% din PIB, procentul maxim de cheltuieli pentru pensii. Vreau să vă întreb ce creșteri de pensii mai sunt posibile și, de asemenea, dacă ne puteți răspunde și la următoarea întrebare. Comisia Europeană susține totuși că pensiile militare sunt pensii speciale. Cine minte?

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu minte nimeni. Eu am vorbit despre un raport, este un raport al Băncii Mondiale, este o stare de fapt care se regăsește în fiecare dintre țările Uniunii Europene. Deci, nu, nu este vorba de a minți pe cineva. Am citit informația respectivă, este vorba despre un răspuns pe care cineva de la Comisia Europeană l-a dat. Nu se pune problema în acest moment ca, ținând cont de acel plafon de 9,4%, să nu asigurăm creșterea pensiilor așa cum ne-am propus la nivel de coaliție și la nivel de guvern.

Reporter: De asemenea, să răspundeţi şi la prima întrebare – Ce creșteri de pensii mai sunt posibile?

Nicolae-Ionel Ciucă: Creșterile de pensii, despre care am vorbit și despre care facem vorbire în continuare, intră în acea anvelopă asigurată printr-un procent de 15%. Știu că sunt discuții legate de modalitatea în care se va aplica, dar vreau să fac o precizare cât se poate de clară. Nu cred că este un subiect pe care să ne angajăm într-o dispută politică. Aici este nevoie de o soluție, o soluție responsabilă legată de modul în care asigurăm oamenilor creșterea venitului, astfel încât să compensăm impactul, efectele pe care le cauzează inflația și această soluție trebuie să fie una legală, una care să fie posibilă, una care să fie sustenabilă. Nu cred că va câștiga din această dispută, din acest joc al declarațiilor nici Partidul Național Liberal, nici Partidul Social Democrat. Nu suntem la guvernare să găsim soluții pentru un electorat sau pentru altul. Suntem la guvernare să găsim soluții pentru cetățenii României. Vorbim despre o situație complicată, o situație care ne îngrijorează pe fiecare dintre noi, atunci trebuie să ne gândim la tot ceea ce înseamnă coeziunea socială și la modul în care putem, în aceste momente, să arătăm mai mult ca oricând că suntem solidari, că suntem într-o unitate la nivel național.

Reporter: Domnule premier, dacă îmi permiteţi, cu atâtea constrângeri bugetare, va reuși Guvernul să asigure finanțarea la timp? Dacă tot vorbim de fondul ăsta spre Ucraina, veți reuși să finanțați la timp, astfel încât fondul să fie executat așa cum scrie în proiect, 2024, august?

Nicolae-Ionel Ciucă: În momentul în care proiectul a fost aprobat, a fost aprobată și finanțarea. În deplină corelație cu proiecția de buget pe anul viitor, vă pot spune, fără niciun fel de problemă, că există bani pentru investiții. Mai mult decât atât, acest proiect este asigurat, este finanțat prin fonduri europene, ca atare nu se pune problema ca el să nu fie finalizat.

Reporter: Când veți semna sau când se vor semna cele două contracte: terminalul de la aeroport şi podul? Că nu sunt semnate.

Nicolae-Ionel Ciucă: La terminal, contractul va fi semnat miercuri, pe 22, iar pentru pod mai avem în circuit, la nivelul Guvernului, o hotărâre de guvern pentru expropriere. Parcursul tehnic ne va duce, nu mai târziu de 2-3 săptămâni să fie aprobată și odată aprobată hotărârea de expropriere, atunci pot să înceapă lucrările.

Bogdan-Ionel Ovidiu, președintele Consiliului Județean Maramureș: Dacă îmi permiteți, îmi cer scuze, domnule prim-ministru, contractul de finanțare pentru podul peste Tisa nu a fost semnat, pentru că nu este necesar în această fază. Contractul are ca beneficiar pe CNAIR. Noi suntem partenerul care implementează. Drept urmare, CNAIR-ul își face planul pe fondurile europene pe care le au. El este prins pe POIM. În momentul în care hotărăsc cei de la CNAIR să se semneze, în momentul acela se va semna. Deocamdată nu a fost cazul. Avem în schimb fila de buget a Ministerului Transporturilor, asigurată pentru întreaga finanțare.

Reporter: În urma vizitei pe care ați avut-o la baraj să ne spuneți cum poate autoritățile județene sprijini, astfel încât să finalizeze ținând cont că se lucrează de mai bine de /…/ ani de zile.

Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat și acolo și am discutat și cu autoritățile locale. Domnul președinte a fost la mine cu ceva timp în urmă, împreună cu echipa dumnealui, cu reprezentanții județului Maramureș și am discutat concret pe proiect. Știam despre ce este vorba. Practic, și barajul de la Runcu, alături de încă zece baraje, se înscrie într-un proiect de baraje care nu au fost finalizate și atunci, pe de o parte sunt aspecte care țin de Ministerul Mediului, de cealaltă parte sunt aspecte care țin de Ministerul Energiei și apare și partea de finanțare care este legată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ca atare, am discutat cu fiecare dintre cei trei miniștri și atunci când a fost la Bruxelles ministrul Boloș la Bruxelles și s-a discutat la DG Environment problema acestor baraje, pentru că ele au și impact pe componenta siturilor naturale şi este nevoie să se agreeze o soluție, astfel încât să putem să le finalizăm. Ca atare, suntem în negocieri și în discuții cu reprezentanții comisiei. Și în felul acesta, în momentul în care, transparent și onest se vor analiza toate datele așa cum sunt ele în realitate, cu certitudine vom avea o soluție. Este, din punctul meu de vedere, păcat să avem aceste baraje și să nu le putem folosi. Discutăm nu doar de componenta energetică de care avem nevoie, vorbim de energie verde, vorbim de foarte mulți megawați care ne sunt foarte necesari în această perioadă critică din punct de vedere al energiei. Discutăm de echilibrarea sistemului, despre care știm foarte bine că nu s-a investit în ultima perioadă de timp; abia acum 3 săptămâni am reușit să semnăm primul contract prin Transelectrica și să alocăm 400 de milioane, bani care să fie investiți în infrastructura energetică. Acestea sunt elementele pe care le avem în vedere și, din păcate, nu pot să anunț acum că urmează să se întâmple în 2 luni sau în 3 luni de zile, nu am încă un orizont de timp legat de această soluție.

Reporter: Vreau să vă întreb despre o situație, din cauza crizei energetice cu care se confruntă foarte multe instituții, în special cele din învățământ şi sănătate, nu au bani pentru a-şi plăti facturile la utilități. Aveți în vedere găsirea unei soluții pentru a ajuta aceste instituții? Deoarece, după cum foarte bine spunea un clasic în viață: nici iarna nu e ca vara. Mulţumesc!

Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect cu autoritățile locale. Pentru mine personal este absolut de neînțeles de ce la anumite instituții de învățământ sau la alte instituții de servicii publice au fost emise facturi care depășesc cu mult normele de calcul pe baza prețurilor stabilite și am cerut să-mi fie trimise copii după facturile respective la Guvern, pentru a verifica aceste situații și în funcție de verificări, vedem și care este soluția financiară. Această cerere nu vine doar din județul Maramureș, sunt mai multe autorități din țară care au ridicat problema acestor prețuri la nivelul …

Reporter: Instituțiile au primit somații că va fi tăiat gazul.

Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat astăzi cu primarii și mi-au prezentat situația respectivă. Nu pot să taie gazul, pentru că am stabilit foarte clar că luăm toate măsurile, astfel încât anul de învățământ să se desfășoare în condiții normale, cu copiii la școală, în bancă, neexistând motive pentru care să se întrerupă anul școlar. Vă mulțumesc!

Reporter: Domnule ministru, dacă se poate, o întrebare în legătură cu accidentul de miercuri spre joi, în care a fost implicat Culiță Step. Ce părere aveți despre faptul că Poliția Cluj a încercat să ascundă mai bine de 12 ore faptele comise de el și s-a încercat mușamalizarea cazului?

Lucian Bode: Bună ziua! În primul rând, dați-mi voie să folosesc această oportunitate și să vă mulțumesc tuturor celor care ați gestionat într-un mod exemplar criza refugiaților aici, la Sighet! Faptul că România astăzi este privită cu admirație vi se datorează într-o mare măsură – și aici mă refer la structurile Ministerului Afacerilor Interne, mă refer la autoritățile locale, mă refer la ONG-uri, mă refer la societatea civilă, mă refer la cetățenii din această zonă. Punctele fierbinți Siret, Sighet, Isaccea au fost gestionate corespunzător, iar, astăzi, dacă suntem mai aproape Schengen și suntem priviți cu respect, cu mai mult respect în Europa, se datorează tuturor celor pe care eu i-am evidențiat aici. Acum, pentru că am primit foarte multe întrebări legat de acest caz de la Cluj. Dați-mi voie într-un minut să vă prezint câteva cifre să vedeți cât de neînsemnat este acest caz. În ultimele 24 de ore, structurile Ministerului Afacerilor Interne au acționat cu peste 26.000 de efective, din care peste 10.000 de polițiști, iar dintre aceștia 1.552 de polițiști pe linie rutieră. În ultimele 24 de ore am constatat pe zona de ordine publică 763 de infracțiuni. Totodată, au fost reținute 611 permise de conducere. Au fost înregistrate 8 accidente rutiere grave, soldate cu 3 persoane decedate și 6 rănite grave. Ei, dintre toate acestea, dumneavoastră mă întrebați de cazul de la Cluj. Nu sunt de acord cu dumneavoastră că poliția a încercat să mușamalizeze acest caz, dimpotrivă, poliția a acționat în dinamică, a făcut cercetare la fața locului, iar măsura reținerii pentru 24 de ore este cea mai dură într-o astfel de situație, pentru că știți foarte bine, persoana respectivă a fost reținută pentru două infracțiuni și anume vătămare corporală din culpă, respectiv părăsirea locului accidentului fără încuviințarea polițistului. Așadar, avem o anchetă penală în curs. Astăzi, cetățeanul respectiv va fi prezentat în fața instanței și instanța va decide măsurile în continuare.

Reporter: Noi spunem faptul că comunicarea a fost foarte greoaie, în sensul în care nu s-a precizat faptul că a părăsit locul accidentului. De asemenea, nu s-a precizat nici viteza cu care circula.

Lucian Bode: Niciodată Poliția Română nu va comunica, urmărind imagini apărute la televizor. Poliția Română comunică pe baza datelor pe care le obține din descărcarea aparatului radar, să vadă exact viteza cu care a circulat, cercetarea la fața locului și după ce toate aceste elemente au fost finalizate, s-a luat măsura reținerii pentru 24 de ore. Nu cred că ar fi fost normal ca Poliția să comunice despre această măsură înainte de a veni rezultatele de la analizele, de la probele recoltate, probele biologice, nu cred că poliția ar fi trebuit să comunice o eventuală măsură a reținerii până când aceste informații, aceste date nu i-ar fi fost prezentate persoanei în cauză. În consecință, consider că au acționat gradual corect, au efectuat cercetarea la fața locului și pe baza probelor pe care le-au strâns, au luat măsura cea mai dură: reținerea pentru 24 de ore. Mai departe, instanța va spune ce se întâmplă cu persoana respectivă, dar încă o dată, vorbim de peste 700 de astfel de situații la nivel național și sigur, eu nu vreau să împart cetățenii pe categorii socio-profesionale. Eu vreau să spun că sunt cetățeni care respectă legea și cetățeni care nu respectă legea în România. Aici vorbim de un cetățean care nu a respectat legea. /…/

Sursa: Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a vizitat Punctul de trecere a frontierei cu Ucraina – Pod peste Tisa