#Catalunia – Președintele Aragonès în timpul discursului său la eveniment (foto: Jordi Bedmar)Președintele Generalității, Pere Aragonès, a intervenit în această seară la evenimentul care dă startul anilor dedicați lui Pablo Picasso (2023), Antoni Tàpies (2024) și Joan Miró (2025), și care a avut loc astăzi la Saló del Tinell, împreună cu primara Barcelonei, Ada Colau. În cadrul evenimentului, președintele Aragonès a subliniat capacitatea celor trei artiști de a „construi un nou limbaj artistic pentru a reinterpreta lumea și a ajuta la transformarea ei”. Președintele Aragonès a evidențiat predispoziția celor trei artiști prin artă”sprijinirea cauzelor sociale și politice legate de progresul societății, de progresul democrației, de apărarea celor mai esențiale valori ale păcii și drepturilor omului”.
„Arta lui Picasso, Tàpies și Miró este o artă dedicată care invită societatea să reacționeze”, el a adăugat. „Sunt voci antifasciste, voci anti-război, hotărâte să înțeleagă lupta împotriva regimului franco, împotriva tuturor formelor de represiune, în apărarea limbii și a culturii noastre, a luptei pentru libertate, voci democratice și pacifiste.”, a exemplificat președintele Aragonès. „Este întotdeauna necesar să se justifice opera lui Picasso, Tàpies și Miró perquè sunt lucrări care contribuie la împuternicirea colectivă”, a spus șeful Executivului, care a subliniat că și astăzi rămân în plină forță și că îi încurajează pe oameni să continue să privească înainte denunțând inegalitățile și nedreptățile.
La eveniment au participat și ministrul Culturii din Generalitati, Natàlia Garriga; directorul Muzeului Picasso, Emmanuel Guigon; managerul Fundației Antoni Tàpies, Anna Saurí; președintele Fundației Joan Miró, Sara Puig; și viceprimarul Culturii, Educației, Științei și Comunității din Consiliul Municipal Barcelona, Jordi Martí.
Președintele Aragonès și consilierul Garriga în timpul evenimentului (foto: Jordi Bedmar)Trei ani de comemorări
Următorii trei ani vor avea loc diferite comemorări legate de aceste fundații. În 2023, se sărbătoresc 60 de ani de la înființarea Muzeului Picasso din Barcelona și se aduce aminte de jumătate de centenar de la moartea artistului; din 13 decembrie 2023 și în cursul anului 2024 va fi comemorat centenarul nașterii lui Antoni Tàpies. În cele din urmă, în 2025 va fi sărbătorită cea de-a 50-a aniversare a Fundației Joan Miró. Având în vedere caracterul excepțional al comemorărilor și al artiștilor, Guvernul Generalitati, Consiliul Municipal din Barcelona și cele trei fundații au dorit să organizeze un eveniment instituțional și artistic numit „Picasso 2023/ Tàpies 2024 / Miró 2025”, proiectat de scriitor și critic de artă Vicenç Altaió.
Numele lui Picasso, Miró și Tàpies sunt o parte permanentă a politicii culturale a Generalitati de Catalunya și sunt artiști esențiali în istoria artei și culturii catalane a secolului XX. Putem ajunge chiar până acolo încât să afirmăm că sunt creatori ai identității catalane moderne în fruntea artei și a culturii universale, care apără înainte de toate drepturile omului și libertățile individuale și colective. Acesta este motivul pentru care Generalitat de Catalunya, la fel ca și Consiliul Municipal din Barcelona, dorește să se alăture celebrării colective a diferitelor aniversări care cad în 2023, 2024 și 2025 și care unesc numele lui Picasso, Tàpies și Miró.
Generalitat de Catalunya, în principal prin Departamentul Educației și Departamentul Culturii, contribuie și va contribui, în mod permanent, la diseminarea, cunoașterea și recunoașterea celor trei artiști. El participă pe deplin în Consiliul de administrație al Fundației Joan Miró și al Fundației Antoni Tàpies, iar cu contribuția sa financiară face posibilă buna funcționare a acestor instituții culturale emblematice din Barcelona și a vieții culturale a țării noastre, radiații naționale și internaționale.
Generalitat de Catalunya, ca de obicei, lucrează deja la diseminarea, studiul și cunoașterea operei acestor mari artiști. În coordonare cu Muzeul Picasso, Fundația Joan Miró și Fundația Antoni Tàpies, Guvernul Generalitati va lucra pentru ca aceste comemorări să aibă ecoul pe care îl merită în toată Catalonia și să întărească legătura dintre aceste instituții și acești artiști universali cu contemporanul. Cultura catalană și difuzarea sa internațională.
Una dintre acțiunile planificate este de a da un impuls Rețelei de Centre Picasso care indică orașe precum Horta de Sant Joan, Cadaqués, Gósol sau Caldes d’Estrac și care constituie momente fundamentale în dezvoltarea operei lui Picasso sau care păstrează moștenire a unor savanți precum poetul Josep Palau i Fabre, unul dintre cei mai mari experți ai artistului din Gernika. Se va întări și legătura cu așa-numitul Triunghi Miró, configurat de trei locuri, trei peisaje emoționale pentru a aprofunda opera și spiritul lui Joan Miró: Fundația Joan Miró din Barcelona; Fundația Mas Miró, din Mont-roig del Camp, și Fundația Miró Mallorca. De asemenea, este planificată desfășurarea activității lui Tàpies pe întreg teritoriul, începând cu Montseny.
În cadrul setului de activități pe care Generalitat le va desfășura pentru această triplă sărbătoare, vor fi lansate în curând tururi ghidate la sala Tàpies și la lucrările Tàpies din Palau de la Generalitat.
Pe de altă parte, în luna iulie, Teatrul Național al Cataloniei va prezenta piesa Ubu, bazată pe desene și marionete de Joan Miró, a prestigiosului regizor de teatru american Robert Wilson.
Act instituțional și artistic
La evenimentul care a avut loc astăzi la Saló del Tinell au participat mai multe personalități care au trecut peste artiști, precum jurnalistul și cronicarul Lluís Permanyer, cu intervenția intitulată Picasso, Miró și Tàpies și Barcelona; artistul Frederic Amat, cu Picasso, Miró și Tàpies, avangardă; iar scriitoarea Blanca Llum Vidal, cu Picasso, Miró și Tàpies la avangarda artistică și politică. De asemenea, a avut loc și spectacolul muzical La Cobla Sant Jordi-Ciutat de Barcelona, care a deschis și încheiat evenimentul cu interpretarea La sardana dels desemparats și El bolero del raval de Pascal Comelade; poetele-artişti Maria Sevilla, Anna Gual şi Laia Estruch, cu costume concepute de Rosa Tharrats, au recitat Paul Éluard, Pere Gimferrer şi JV Foix.
