Interviu cu , viceministru de Imigraţie în cadrul guvernului Comunităţii Madrid // Românii din Spania s-au stabilit, cu precădere, de la începutul acestui deceniu în regiunea Madridului, unde trăiesc acum peste 218 mii, după care urmează Comunitatea Valenciană cu aproape 150 de mii de români şi Catalonia cu 100 de mii.
Madridul a fost în mod constant regiunea preferată a românilor şi an de an comunitatea crescut şi nici chiar criza nu a stopat sosirea românilor. Integrarea românilor în societatea madrilenă este o temă care atrage atât atenţia noastră, dar mai ales pe cea a autorităţilor spaniole, care după sute de ani de relaţii cu America Latină şi de Sud, au descoperit că spaniolii împărtăşesc un fond cultural comun cu românii, „latinii Orientului”, iar punctele comune sunt surprinzător de multe. Viceministrul de Imigraţie, Gabriel Fernández Rojas, a urmărit îndeaproape realitatea imigraţiei din ultimii ani şi, în privinţa românilor este convins că puterea lor de adaptare îi va face să depăşească cu bine această criză, ajutând în acelaşi timp şi societatea madrilenă.
Reporter: – Din 2008 am fost preocupați de somaj și am observat o mișcare de dus-întors a românilor din regiunea Madridului. Aveți date concrete la Agenţia Regională a Migrației?
Gabriel Fernández Rojas: – Aș face două precizări. Prima, că imigrantul român a venit aici să muncească și să trimită bani acasă. Acum cinci ani, în Spania şi în regiunea Madridului, aici, era de muncă, azi avem șomaj și suntem într-o realitate economică nouă, cu lipsa locurilor de muncă, un guvern care nu a știut să facă față acestei noi realități economice. Am trecut de la guvernul Aznar, care a creat 5 milioane de locuri de muncă, la unul care a creat 4,5 millones de șomeri. Asta îi afectează în mod egal pe spanioli, pe români și întreaga societate madrilenă.
Imigrantul, în special cel român, este foarte conștient de faptul că dorește să depășească acest moment și are o flexibilitate specială, care îi permite să se adapteze, sa intre mai repede pe piața muncii.
În ceea ce privește șomajul, Madridul, în termeni absoluți, este cu 5 puncte mai jos decât media la nivel național, ceea ce înseamnă că sunt mai puțini șomeri în regiune decât în restul Spaniei. Cât despre imigranții șomeri, Comunidad de Madrid este cu 8 puncte sub media națională.
A doua precizare se referă la faptul că am observat cum unele familii și-au trimis, în “explorare”, un membru al familiei, pentru a vedea dacă există posibilități de muncă. Cum situația în România este, de asemenea, dificilă, aceste persoane se întorc, bucurându-se de libertatea de mișcare garantată de condiția de europeni. Oricum ei urmăresc situația economică din România și dacă există oportunități se întorc în țara lor, însă știu și că aici, în regiunea Madridului, există relative posibilități de muncă.
Trebuie să ținem cont și de faptul că imigranții beneficiază de asistență gratuită. La fel, copiii merg gratuit la școală și au șanse să obțină ajutoare pentru cărți, transport și masă la școală. Toate acestea sunt lucruri care contează atunci când imigranții își pun problema dacă rămân sau nu aici, în Comunitatea Madridului. Nu e valabil numai pentru români, ci pentru toți imigranții: dacă ne întoarcem acasă, de unde am venit, cu siguranță găsim ceva de muncă, dar cu salarii mai mici, cu cheltuieli pentru sănătate și pentru educație. E vorba de o hotărâre personală, care se ia în familie sau în intimitate și este respectabilă.
Rep: – Ce imagine au românii acum în regiunea Madridului și cum se confruntă cu această criză?
G.F.R.: – Pentru guvernul regional, cei 210000 de români sunt parte fundamentală a Madridului, care muncesc, fac eforturi și contribuie la bogăția economică, umană și culturală a regiunii. Madridul nu ar fi ceea ce este acum fără români. Ne simțim foarte mândri de prezența lor aici.
Percepția pe care o are românul în privința integrării sale în regiune este destul de specială. Am avut norocul ca, așa cum arată studiile, 80% dintre români să se simtă integrați. Este fundamental. E foarte important ca cei care vin cu dorința de a munci, de a se integra, de a depăși dificultățile să se simtă bine în societatea madrilenă. Și cred că cei mai mulți români se simt bine primiți, ceea ce pe noi ne bucură. Este un angajament reciproc, pe de o parte noi suntem foarte mândri că 210 mii de români au ales să trăiască aici și, pe de altă parte, evident, e responsabilitatea fiecărui imigrant să fie parte din societatea care îl primește, să muncească, să depășească dificultățile. Cred că din ambele puncte de vedere integrarea funcționează foarte bine.
Rep: – Deși se vorbește mult despre integrare în ultimii ani, există și situații, manifestări cu tentă xenofobă. Este conștientizată de societate, în mod real, această propunere a integrării sau este doar o poveste care umple paginile ziarelor?
G.F.R.: – Eu cred că este o realitate. Ultimul studiu pe care îl avem despre percepție arată date foarte importante și edificatoare: 80% dintre români se simt integrați. Însă există studii naționale și internaționale, care arată că imigrația este pe locul al 4-lea între preocupările populației, sau chiar, câteodată, pe locul al 3-lea. La nivelul Comunității Madridului,imigrația espe pe locul 11! Deci imigrația este o realitate foarte bine asumată și nu este un motiv serios de îngrijorare pentru madrileni. Am avut noroc că o schimbare demografică atât de importantă, cum am avut odată cu sosirea imigranților, nu înseamnă o problemă pentru madrileni. Are mare legătură cu faptul că Madridul e compus din persoane care au venit din toate provinciile Spaniei, nu a avut niciodată probleme de identitate și primește la fel de bine oameni născuți în Galicia sau Cádiz, dar și în București sau la Quito sau în Santo Domingo. În Madrid, originea persoanei este un element între multe altele. Ceea ce contează e dorința de a munci, efortul personal, respectarea normelor. Și mai e importantă și aprecierea fiecăruia la nivel personal, nu ca și colectiv, pentru că fiecare are un nume și un prenume, o poveste personală și o dorință de a merge mai departe.
De aceea, președintele Comunității Madridului, Esperanza Aguirre, a dorit lozinca “La suma de todos” (Toţi la un loc) pentru Madrid, tocmai pentru că a primit cetățeni din toate părțile Spaniei și din toate părțile lumii.
Eu cred că integrarea funcționează destul de bine. Trebuie mereu, la modul preventiv, să luptăm împotriva oricărui semn de xenofobie, de rasism și e de presupus că într-o societate mare există și persoane care nu înțeleg ce înseamnă bogăția integrării. Din fericire, cazurile de rasism sau xenofobie sunt absolut minore, excepționale, izolate.
Rep: – Fostul ministru al Muncii a propus întoarcerea voluntară. Se induce o idee potrivit căreia societății spaniole i-ar fi mai bine fără imigranții care sunt acum în șomaj. În Madrid ar fi mai bine dacă ar pleca străinii care nu au loc de muncă?
G.F.R.: – Întoarcerea voluntară, așa cum a propus-o guvernul Zapatero, a fost greșeală. Din mai multe motive. Primul ar fi acela că într-o situație de criză economică să vorbești despre faptul că imigranții trebuie să se întoarcă în țara lor e un mesaj eronat. Se înțelege că dacă nu am avea imigranți, ar fi mai multe locuri de muncă, adică prosperitate pentru spanioli. Este profund eronat, pentru că imigrantul a adus bogație economică Spaniei, iar în cazul Comunității Madridului, peste 11% din PIB este produs de imigranți și pentru că dacă nu am fi avut imigranți, probabil că am fi avut probleme serioase economice și nu am mai fi fost prima regiune care să fi ieșit realmente din criză. Creșterea pe care o înregistrăm acum este de 1,4%, este regiunea care crește de patru ori mai mult decât alte regiuni importante cum este Catalonia. Madrid continuă să fie locomotiva Spaniei și creează locuri de muncă, așa că dacă vrem ca această situație să continue trebuie să fie împreună cu imigranții. Departe de a fi problema, imigranții reprezintă o parte din soluția dificultăților de astăzi.
Rep: – Cum vedeți participarea cetățenilor români în societatea madrilenă?
G.F.R.: – De câte ori am vorbit cu patronii din Corredor del Henares, ne-au spus ce noroc au cu muncitorii români, care sunt harnici, bine pregătiți și care fac eforturi să ducă la capăt tot ce se așteaptă de la ei. Asta e ceva constant. Dar și când am vorbit cu liderii asociațiilor patronale sau cu cei de la Camera de Comerț din Madrid am auzit același lucru: ce noroc are Madridul cu acești muncitori români! E o părere generală și noi scoatem în relief acest aport pozitiv al comunității românilor din regiune.
Rep: – Ați gustat din mâncarea românească sau din vinul românesc?
G.F.R.: – Cozonacul e unul din cele mai cunoscute produse românești de sărbători și la mine în casă, de Crăciun, nu lipsește o bucată bună de cozonac! Face parte deja din gastronomia regiunii!
Rep: – Un sfat pentru românii care suferă din cauza crizei?
G.F.R.: – Cred că toți românii sunt persoane foarte responsabile, foarte conștiente de situația economică actuală și au un avantaj foarte mare: știu să rentabilizeze dorința de a munci și a depăși dificultățile ca să-i aducă rapid pe piața muncii. Din partea noastră au tot sprijinul pentru formarea profesională. Așa că îi invit să participe la programele de formare puse la dispoziție de Serviciul regional de Muncă al Comunității Madridului, o investiție de 200 de milioane de euro. În prezent, 14% dintre cei înscriși la aceste cursuri sunt imigranți, mulți dintre ei sunt români. Cursurile sunt gratuite și ne-ar plăcea ca tot mai mulți dintre cei care vă citesc să se înscrie la ele. Şi pentru că ne aflăm înaintea sărbătorilor de Crăciun, doresc să le transmit tuturor românilor să aibă sănătate şi bucurie şi anul 2011 să fie mai bun şi mai prosper pentru toţi. La mulţi ani!
