Restrictiile impuse de Spania romanilor reprezinta poate cea mai mare dezamagire pe care o suporta acum multi dintre noi, mai ales cei care credeam ca putem sa consideram aceasta tara ca fiind a doua noastra casa. Din dorinta de a ne stinge regretul emigrarii si din naivitatea care ne-a facut sa plecam de acasa, ne-am lasat cuceriti de-a lungul anilor de amabilitatea fatisa a spaniolilor si de „deschiderea” interesata a autoritatilor iberice, care ne-au oferit pana acum dovezi puternice ca sa ne simtim demni in calitatea noastra de cetateni adoptati. Dar asa cum spune un proverb, cunosti cu adevarat un om la bautura, la manie si la bani.
Daca criza economica si implicit prabusirea frumosului vis occidental, ridicat pe picioarele de lut ale economiei consumiste, au scos la iveala adevarata identitate de tepari de pe Wall Street, de tip Madoff, si impulsurile xenofobe, reprimate inainte de „burta plina” a societatii spaniole, reinvie acum cu mai multa forta.
Decizia guvernului Zapatero este foarte clara: nu mai avem nevoie de romani. Ba mai mult, cei care sunt aici deja sunt prea multi, in opinia neoficiala a guvernantilor. De aceea, ne-au intins o capcana legala in care a cazut toata lumea, incepand cu reprezentantii statului roman.
Mesajul pe care-l percepe acum orice roman in Spania este ca prezenta lui aici avea un scop foarte bine definit si acum acesta a disparut. Deci, asa cum este normal, pentru statul spaniol conteaza proprii cetateni inaintea celor veniti din afara. Adica cei care voteaza au intaietate! Noua, celor care am ales sa ne stabilim aici si am mai avut si curajul sa ne aducem familiile in Spania, nu ne ramane decat sa inghitim aceste restrictii pe piata muncii ca pe o doctorie amara si sa ne trezim la realitate.
Daca vrem sa fim respectati ca natiune, oriunde pe planeta, sau ca o mare comunitate ce suntem in Spania, trebuie sa incepem sa ne respectam noi insine in primul rand, sa ne barfim mai putin unii pe altii si sa ne asumam responsabilitatea pe care o avem fata de copiii nostri, care nu au avut sansa sa aleaga emigrarea. Noi i-am transformat in emigranti si tot noi trebuie sa evitam sa ajunga niste dezradacinati in propria lor tara: Spania.
